Page 39 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 39
R. 9 379 • JOI, 14 IANUARIE 1988 Peg. 3
lili
lili
DACIA MECANICA ORĂSTIE.
Jucătorii
viu:. i/j şcoa-
i nr. 5. J)ava a
voean.. „Ţară cu experienţă vor. trebui să ajute
ciut <Ie săr-
Cu sprijinul
ia Sonoc şi la întinerirea echipei
i I’ciu au fost
tarile realizări
î noua istorie Dc la prima sa promo la realizarea saltului aş Vidican, Haţiegan, Vătafu,
In „Epoca vare în ,,B", echipă orăş- teptat de iubitorii fotbalu Vesa, Băda, Oniga, Durrii-
*auşescu‘S lo- tiană, indiferent de nume lui din Orăştie. treasă. La valoarea lor,
1 Hunedoarei
în viaţa eco- le purtat sau de patrona Faptul se relevă şi din aceşti jucători pot — şi în
i soci al-cui tu jul sub care activa, a fost rezultatele turului aces multe jocuri grele, cu
li.. Un recital constantă într-o singură tui campionat, care nu adversari valoroşi, au de
patriotică a
artistic mai ii- privinţă: o luptă perma sînt în măsură să reflecte monstrat că pot — să
Beneficiind de noi spaţii productive, secţia de tricotaje a Cooperativei meşteşu- nentă pentru supravie posibilităţile unui lot hotărască soarta rezulta
Răreşti „Haţegana“ din Haţeg îşi desfăşoară din plin activitatea. ţuire, iar cînd lupta era matur (poate chiar prea tului, cel puţin pe propriul
NE CUNOAŞ- pierdută — pentru rapida matur), cuprinzând jucă teren. Şi ar fi cam sufi
«ÎIGIPIUE« — revenire. Fapt care, lău tori de certă valoare, cu cient ca echipa să aibă un
i u ca t!vă, orga- „A învăţa, a te forma — dabil, se producea, des mare experienţă competi- mers mai sigur, la mijloc
asa ponierilor chizând din nou speran
• »patriei din ţională, apţi ca măcar de clasament. Cum. insă,
a inclus o ţele într-un .mers mai pe teren propriu să asi acest lucru nu se in lim
- vizită la sigur în „B", speranţe ce, gure echipei forţa necesa pia meci dc meci, iată, se
nerituluî din o profesie pentru toată viaţa“ însă, se stingeau repede,
Participanţii ră victoriei. Cu atît mai pierd puncte (cu U.T.A.,
de la şcolile echipa reluîndu-şi tradiţio mult, cu cît terenul pro Strungul) şi echipa intră
2, 5 şi 6, au în procesul complex de staţiile de amplificare rezultatele lor în produc nalul trai „ou sufletul priu este cel preferat in zonă. Sigur, proverbul
ci arii unei au- formare a omului nou, cu ş.a.". ţie. De aceea, o bună la gură" în eşalonul 2 al de... Mecanica, un teren spune că „cine 11-are bă-
ii despre isto- Semnificative sînt în parte din munca educaţio
ului în Valea o conştiinţă înaintată, re fotbalului. Cîţiva ani s-a care însă nu avantajează, trîni să-.şi cumpere", dar
despre noile voluţionară, a personalită acest sens dezbaterile or nală pc care o desfăşoară considerat că această e- parcă nici cu. prea mulţi
şi modernizări ţii umane, specifice anilor ganizate la întreprinderile vizează tocmai acest as voluţie modestă se dato deodată, într-o echipă de
iilmbat condi- miniere Lonea („Omul nou pect. în acest mod au
incă din sub- socialismului, un rol tot rează fărâmiţării forţelor fotbal, nu o prea bine.
mai important revine insti — creaţie a societăţii noas fost .şi sînt în continuare şi resurselor de susţinere Cronica turului Important ar fi însă ca
tuţiilor de cultură. Aşa tre socialiste"), Petrila, U- gîndite discuţiile, mesele între cele două asociaţii prin .şi împreună cu ei,
cum releva secretarul ge i'icani („Metode şi proce rotunde, abordînd „Inte (şi unităţi patron atoarc), campionatului (V)
vAT ŞI MO- să crească tinerii jucători.
. Ieri s-a re neral al partidului, tova dee folosite în educaţia grarea absolvenţilor în Dacia .şi Mecanica. Şi, cu Şi Dacia Mecanica Orăş
fl nu consuma- răşul Nicolac Ccauşcscu. materialist-.ştiinţifică a oa producţie", dezbaterile cu justeţe se aprecia ca efi tie trece chiar în prezent
rcnovare şi menilor muncii"), Vulcan un generic atît de sem
e, restauran- în Raportul prezentat la cientă soluţia de ridicare ca suprafaţă de joc, o e- prin această fază în care
din Deva, Conferinţa Naţională a („Concepţia ştiinţifică des nificativ „A învăţa, a te a nivelului echipei, prin încă „bătcînii" îi mai pot
ii specificul P.C.R., activitatea poli- pre lume şi viaţă ce stă forma — o profesie pen unirea tuturor forţelor o- chlpă de buni tehnicieni, învăţa pc cei tineri, iar
umători. Lu- la baza formării omului tru toată viaţa", „Dreptu dar nici situaţia materială
fost realizate tico-educativă devine o raşului .şi, în primul rînd, a secţiei (sau asociaţiei V) aceştia au ce învăţa de
de meseriaşi adevărată forţă motrice nou — pregnant reliefată rile şi responsabilităţile ale celor două asociaţii, descurajînd atît prin capa ia un Dobrău, Haţiegan,
condusă de în unirea eforturilor între de documentele Conferin tineretului" — organizate într-un singur front, o u- Vidican sau Vătafu. "Nu
gului popor pe calea con ţei Naţionale a partidu la întreprinderile minie nică echipă reprezentativă citatea tribunei, cît şi .prin trebuie ratat momentul
strucţiei socialiste, învin- lui"). O bună parte a re Lupeni, Dîlja, Livezeni, pentru un oraş cu o sufi depărtare, dorinţa specta ca acum, cu tact şi price
UA UNITATE gîndu-se greutăţi, înlătu- activităţii desfăşurate de Paro.şeni, Bărbăteni. L,a cienta putere de a susţi torilor de a bate calea ■ pere, să fie lansaţi şi în
ARE A SC A. In rîndu-se obstacole. cluburi şi biblioteci se l.M. Lupeni se organizea ne o bună formaţie de pînă la stadionul din afara
meşteşugăresc oraşului. Aceasta, în timp văţaţi cîţiva tineri, care
nu din muni- Dispunând de multiple ză cu regularitate gale divizia B. Cu timpul s-a vor trebui să ducă mai
a. Cooperati- forme, aşezămintele de de filme documentare, rea înfăptuit unirea, reunind ce stadionul central „Da departe echipa, cu un su
>schis, cultură trebuie să-şi re Constituirea lizate de cineclubul local şi emblematic cele două cia", aflat sub ochii spec
luarie tatorilor, stă nefolosit, dis- flu nou; depăşind condi
:ea plisat considere astfel întreaga trăsăturilor morale „Amafilm", din care nu secţii de fotbal: Daciâ- punînd de o suprafaţă de ţia sa tradiţională şi,
ectivul de lu- activitate, 'să devină au lipsesc filmele de atitu Mecanica Orăştie. Speran mai cu seamă, reuşind prisa
>ndus ¿\p Ilea- tentice centre ale educa înaintate — dine, ca „Indisciplinaţii", ţele de început, că, unite, joc „masă de biliard", do
vn, Î-*.ifecţio- tări şi capacităţi anexe co tinereţe să învingă pre—
la comandă, ţiei revoluţionare, patrio în centrul muncii „Abateri grave de la dis forţele fotbalistice ale respunzătoare şi, mai cu judecăţile persistente în
,erie fuste pli- tice a oamenilor muncii. ciplina muncii", „Cazul oraşului vor duce sigur tr-o unire formală...
fosrme şcolare. Cu precădere, cluburile educaţionale X" ş.a. Cluburile „Fe la un rezultat pozitiv nu seamă, de o magazie tixită NICOLAE STANCIU
din centrelele muncitoreşti desfăşurate în mina" abordează cu pre s-au confirmat însă (sau cu echipament complet,
e necesar să găsească cele cădere dezbaterile „Şcoa încă).,. nou-nouţ, pentru... două
mai eficiente modalităţi rîndul minerilor la tinerelor fete". Nu este Din rezultate (anul tre echipe. PE SCURT
pentru a-şi aduce întreaga neglijat nici „Rolul opi cut echipa s-a salvat la Acesta ar fi, s*i zicem;
contribuţie la formarea niei publice în întărirea limită), din discuţii cu cadrul organizatoric, din SANTIAGO de chile
trăsăturilor morale înain concentrează la nivelul ordinii şi disciplinei, în factori reprezentmd cele care derivă însă şi multe 13 (Agerpres). — Sportiva!*
tate, premisa unei anga căminelor dc nefamilişti respectarea regulilor de din (ne) realizările tehnice chiliana Fabiola Voga (IVf
Corsarul (Pa- două secţii aşa-zis unite ale echipei, reflectate în
tăvara boboci- jări sporite în realizarea ale întreprinderilor mi convieţuire socială" din .şi din realitatea că echi ani) a reuşit să traverse
; I IU NE DO A- sarcinilor de producţie. niere. Utile se dovedesc ciclul dc manifestări „Eti pa este în prezent con clasament, în perpetua ze înot strîmtoarea Ma
tniiatul ut. „Posedînd astfel de o- în acest sens, mai ales în că .şi echitate socialistă", luptă pentru supravieţui gellan. acoperind distanţa
‘ (Modern — dusă numai de cei dc la re. Vorbeam de existen de 2,2 milo .marine în
nul spre Rio bieclive clare, ne relata rîndul noilor încadraţi în căruia i sc alătură dezba Mecanica reiese clar că ţa în echipa orăştiană a
- B); Cale li- tovarăşa Ana Popescu, muncă, dezbaterile juridi terile „Valori ale conştiin unirea este formală, un 3 h 08’. Această perfor
ăro); PETRO- instructor al Consiliului ce • „Legile ţării — legile ţei socialiste", pc margi unui puternic nucleu dc manţă a mai fost realizată
tomole se gră- compromis acceptat de jucători cu experienţă, va 'de doi înotători: chilianul
rîng); Şapte municipal Petroşani - al noastre",. cele pe teme de nea unor cărţi social- cele două părţi. Un com loroşi, începînd cu jucă-
Tu şapte fraţi sindicatelor, cluburile din etică şi echitate socialistă, politico ş.a. Victor Contreras şi ameri
ie); Gheaţa Valea Jiului au acţionat prezentările şi expoziţii Sînt acţiuni care ilus promis caro nu ajută însă lorul-antrenor Dobrău, apoi cana Linn Cook.
vifren); LU- pentru sădirea în conştiin le do carte social-politică, trează. căutările aşezămin k
fîrşitul nopţii
VULCAN : ţa oamenilor a .unor - tră cu precădere ciclul „Din telor de .cultură- pentru PARIS Li (Agerpres) —
•mul maimuţă sături moral-politice înain gîndirea social-politică a creşterea eficienţei pro Preşedintele Federaţiei In
>; LONEA : tate. Un rol important îl tovarăşului Nicolac priei activităţi educaţio Mîine, meci amical ternaţionale dc Automobi
solde* ¿Mine-
tnoa- au formele şi modalităţile Ceauşescu". nale desfăşurate în rîndul lism, Jean-Marie Balestre,
vuea Mu- folosite în acest sens : O preocupare statornică oamenilor muncii, de for a cerut organizatorilor ra
Munciloi esc) ; dezbateri, simpozioane, a organelor şi organizaţii mare a trăsăturilor morale REMIN DEVA - CHIMISTUL RM. VÍLCEA liului Paris—Dakar să asi
Greşeală fa- gure condiţii mai umane
at); BRAD: mese rotunde, cadrane ju lor de partid, de sindicat, înaintate. Activitatea în
oapte (Steaua ridice, colocvii pe teme a conducerilor aşezămin ansamblu solicită însă per Mîine, la Sala sportu prescurtarea „reparaţii pentru participanţii !a a-
IURABARZA : materialist-ştiinţificc, clu telor dc cultură rămîne manenţă, preocupări spo rilor din Deva, de la ora miniere") va întâlni pu ceasta dificilă întrecere.
unii de smă bul „Femina", „Azi clu Aşa cum se cunoaşte, la
rul) ; ORAŞ- integrarea, absolvenţilor, a rite, raportate în şi mai 18, va avea loc un intere ternica divizionară A,
ivara b ob o ci bul vă aparţine", seri cul- tinerilor în general, în mare măsură la specificul sant meci do handbal fe Chimistul Rm. Vîlcea. ultimele ediţii ale cursei,
ti mkl clar mă tural-distractive, spectaco- producţie. Fiecare dintre dc muncă şi viaţă, la minin. Aspiranta la di precum şi la cea actuală,
rin); GEOA- pentru fruntaşii în Vor putea fi văzute cu s-au produs accidente gra
Pădurea li aceşti factori sînt con mobilizatoarele sarcini de vizia B, echipa REMIN acest prilej cunoscutele
nsa de cultu- oroducţie, organizate la ştienţi că de modul în care producţie pe care le au Deva (noul nume „scurt" handbaliste din echipa ve, unele dintre ole sol
CG: în arşiţa ocul de muncă al oamc- tinerii se vor familiariza oamenii Văii Jiului. al formaţiei Minerul naţională Torok şi Veri- date cu pierderea de vieţi
ia); BRAZI: îilor, în căminele de ne- omeneşti.
agur : SIME- familişli, sălile do a,pel. cu disciplina muncii dc Metalul, provenit din geanU.
igfiie urechile miner depind integrarea, M1NEL BODEA
•eşul); ILTA:
a lui Sur - • — e _ o - o - . o
im).
DELAPIDATORUL A FOST cuse cunoştinţă cu instanţa de ju CALCULE ERONATE 1
ASPRU PEDEPSIT decată. Din pedeapsa dată atunci t
îi fuseseră graţiate 292 de zile, dar După ce a dat lovitura la lo
Lucra, ca şef de unitate la Auto- Dilică tot n-a învăţat nimic. cuinţa lui Ion Munteanu, din Je- »
service din Petrila, aparţinînd Coo La I.N.C. Mintia lucra ca mecanic ledinţi, din care a sustras un radio- I
perativei „Unirea" din Petroşani, in de utilaje. Mai întîi a sustras din casetofon în valoare de 4 500 lei «
: Vremea va această calitate avea în gestiune «
¡ant fruí» a- întreprindere 20 kg de furaje con şi 5 000 lei in numerar, Filaret Buc
variabil, ex- piese şi alte materiale necesare re centrate. A fost doar un „sondaj". şă şi-a mutat „cimpul de opera «
ele depresio- paraţiilor la autoturisme. Comen ţiuni" tocmai în Brad. Aici a stu 1
cîmpie, unde zile se executau în atelier, dar diat bine terenul şi convingîndu-se «
ice ceaţă, a- contravaloarea lor nu lua drumul
hiciură. Vîn- că Dumitru Hueţ lasă zilnic cheia I
1 slab. Tem- casieriei cooperativei ci „se strecu de la uşă într-un loc anume şi-a
minime vor ra" in buzunarul lui Dumitru Popa zis că o invitaţie mai bună ca a-
între minus Morar. Azi aşa, altă dată la fel I
2 grade, iar ceasta nici că se putea. A pătruns «
2 între zero şi sumele sustrase s-au adunat. Con în casa lui D. H. ca la el acasă şi
mai ridicate trolată la amănunt, gestiunea lui Peste puţin timp a încărcat în l-a „uşurat" de obiecte de îmbră (
uroasă, pînă Dumitru Popa Morar arăta un mi autoturismul proprietate personală căminte în valoare de 16 800 lei. «
nus de' 32 365 lei. Trimis în judeca 105 kg tăriţe şi 96 kg nutreţuri con Socotea dumnealui, Bucşă Filaret, I
vreme fru- tă, D.P.M. a fost condamnat la centrate cu care a pornit spre că o vreme va trăi după pofta ini e
cer variabil, cinci ani închisoare. Delapidarea Fornădia. A ajuns însă-în altă I
nin. Vînt în mii, fără să fie nevoit a munci
. Noaptea şi s-a produs într-un an. Ce-au făcut parte. Pentru furt repetat din avu ceva. Calculul s-a dovedit eronat. «
acal ceaţă, in acest timp revizorii de gestiune, tul obştesc a fost condamnat la A fost prins şi deferit justiţiei. Fiind I
de chiciură, contabilul şef al cooperativei ? două pedepse cu închisoarea de
ar ele 3 zile, cîte un an şi, respectiv, un an şi şl recidivist, a fost condamnat la
emii nu va mai multe pedepse dintre care o va I
Lcărl. FURA CU MAŞINA SI şase luni. O va executa pe cea mai executa pe cea mai grea ; 4 ani şi «
N-O MAI ARE grea, la care se adaugă cele 292 6 luni închisoare, pentru furt în pa I Laboratorul chimic al întreprinderii dc lianţi Deva.
de zile neexecutate din prima pe guba avutului personal. Unul dintre parametrii ealita tivi ui cimentului este rezis
Cornel Dilică, din Fornădia, fost deapsă. Şi, conform Decretului 306/ tenţa la compresie, determi nată prin probe pe care la-
1
m m muncitor la întreprinderea de nu- 1981 ¡-a fost confiscat şi autotu Rubrică realizată cu sprijinul borantul Fîodieu Corogean Io efectuează cu deosebită aten
ş, treţuri concentrate Mintia, mai fă rismul proprietate personală. Tribunalului judeţean ţie.
— « — ® — <* — « B e — e — « ® — « - a — « — • — « <9 — • — « — — » - «------- e
