Page 45 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 45
PROLETARI DIN TOATE TARILŞ
EFIGII ALE EPOCII NICOLAE
Energetica-o dezvoltare fără precedent
fjuauut mwioosno
în era construcţiei socia Bicaz, Luduş şi altele, pu te a apărut termocen
liste, a făuririi vieţii noi terile lor semnificînd pu trala Mintia, iar la scurtă
în ţara noastră, energia şi terea de pe atunci a e- vreme, pe vatra romană
lumină au căpătat dimen conomiei noastre naţio de la Mlcia, au început
siuni cu adevărat impre nale. Dar construcţia noas lucrările de ridicare a
sionante. îndeosebi după tră, de anvergură naţio noii cetăţi de forţă şi lu
COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AlM Congresul al IX-lea al nală, a căpătat proporţii mină. La peste 900 de zile
partidului, descătuşarea e- nebănuite abia zece ani şi nopţi de muncă inten
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N nergiilor creatoare ale po mai tîrziu, în 1965, cînd să, în constelaţia energe
porului, avea să se ex în fruntea partidului şi a tică a apărut o stea nouă
prime şi sub forma pro statului a fost ales tovară - primul grup al Unei vii
ducţiei de energie elec şul Nicolae Ceauşescu, toare termocentrale. Era
Anul XL, nr. 9 381 SIMBÄTÄ, 16 IANUARIE 1988 4 pagini - 50 bani
trică, fără de care nu se ctitorul României socialis 30 noiembrie 1969, dată
poate concepe civilizaţie te moderne. La începutul urmată de alte date, în
modernă. acelei perioade luminoase, crustate în memoria unei
de
epopei
şi
densitate
comparaţie
O
conclu
Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului - program de muncă dentă : construcţia termo pe care mai tîrziu, între vigoare-: 20 iunie şi
gul popor o va numi, cu
centralei de la Paroşeni, mîndrie „Epoca Nicolae 23 decembrie 1970, apoi
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii chiar acolo în inima căr Ceauşescu“, secretarul ge 19 august 1.971. Se însu
bunelui, reprezenta o vic neral al partidului a efec ma astfel o putere ener
torie de care ne-am bu tuat o vizită de lucru în getică instalată de a-
Cu dinamism şi perseverentă pentru curat în anii 1950-1955. judeţul nostru. Era în toam CORNEL ARMEANU
na anului 1966. După vi
Era o realizare fără pre
cedent, asociindu-şe cu zită, în proiectele naţio
creşterea productivităţii muncii centralele de la Doiceşti, nale de primă însemnăta (Continuare în pag. a 3-a)
— In spiritul orientări ductivităţii, a calităţii şi, oane lei. în toate secţiile
lor şi indicaţiilor tovară eficienţei producţiei. de producţie a continuat ÎNVĂŢĂMTNTUL AGROZOOTEHNIC — ŞCOALĂ A RECOLTELOR BOGATE
şului Nicolae Ceauşescu, Despre materializarea acţiunea de perfecţionare
subliniate în Raportul pre măsurilor din programul a pregătirii profesionale a
zentat la Conferinţa Naţio de creştere a productivi personalului muncitor, de Eficienţa cursurilor să se regăsească
nală a partidului, in tăţii muncii la I. M. Orăş policalificare, ceea ce ne-a
Mesajul adresat naţiunii tie ne-a vorbit tovaiăşul ajutat să ajungem la un
cu prilejul Anului Nou, Ieronim - Ilie, inginerul şef grad ridicat de poliservire.
trebuie acţionat dinamic Mai multe maşini de rec în rezultate concrete în producţie!
şi perseverent pentru tificat, frezat, honuit, ale
creşterea productivităţii întreprinderea zat sînt exploatate simul Cu prilejul raidului-an- şi furajate suplimentar, ca cum se procedează şi la
muncii în toate ramurile tan de către un singur chetă organizat joi în u- şi cele aflate în ultima lu cercul pentru cultura
activităţii economico-socia- mecanică muncitor. A crescut astfel nităţi a g r i c o l e din nă de gestaţie, urmărind plantelor de cîmp"
le. Cum şe acţionează în Orăştie randamentul muncii, pro C.U.AjS.C. Beriu am ur astfel ca ia fătare să ob — Punem un accent deo
acest sens la întreprinde ductivitatea ei. mărit modul cum se des ţinem viţei în greutate de sebit pe aplicaţiile .practi
rea mecanică Orăştie, to — Dar programul de făşoară învăţămîntui agro 35—37 kg, în Ioc de 27 cît ce — ne spunea conducă
varăşe inginer Mircea creştere a productivităţii zootehnic, cum se reflec era greutatea anterioară, torul cercului cu profil
Rotea, director al unită al unităţii, care coordo muncii are o bătaie mai tă concret, în rezultatele ceea ce permite ca şi-pro vegetal, ing. Lucian Sâ
ţii? nează direct activitatea lungă. Concret, ce v-aţi din producţie, eficienţa ducţia de lapte să spo ni oi le seu. Pentru azi avem
— Am început bine de pregătire a fabricaţiei propus să realizaţi anul activităţii de ridicare a rească imediat după făta- programată tema „Tehno
noul an, de pe fundamen în întreprindere. acesta ? pregătirii profesionale a rC. Aceste probleme au logia culturii sfeclei de
tul solid al realizărilor a- — Programul creşterii — Ne-am stabilit şi cen oamenilor muncii din a- fost temeinic dezbătute zahăr şi cartofilor. Din
nului de curînd încheiat, productivităţii muncii în tralizat 151 de măsuri. grjcultură. Iată, pe scurt, cu îngrijitorii de animale cei 32 de cursanţi. 16 lu
care, ca şi primul an al unitatea noastră a cuprins, Toate propunerile au por principalele aspecte des la lecţiile premergătoare crează acum, de diminea
actualului cincinal, a fost anul trecut, 114 teme prio nit de la locurile de mun prinse. ţă, pînă ce terenul este
bogat îfi împliniri. Au ritare. Am realizat 106. că, din secţii şi ateliere. îngheţat, la fertilizarea cu
cunoscut extinderi şi mo La două s-a renunţat ca Apoi le-am centralizat la ACCENTUL PRINCIPAL îngrăşăminte chimice pc
dernizări toate sectoarele, fiind neecononiicoase. Cele nivelul conducerii între PE APLICAŢIILE RA1D-ANCHETÄ terenurile ce se cultivă
secţiile şi atelierele. am lalte sînt în curs de fina prinderii, al consiliului oa PRACTICE IN C.U.A.S.C. cu sfeclă şi cartofi. Avem
fost dotaţi cu utilaje, ma lizare. Cu unele întîrzieri, menilor muncii şi le-am fertilizate 100 ha şi con
şini şi instalaţii moderne, bineînţeles. repartizat spre soluţionare Cei-23 de cursanţi de !a B E R I U tinuăm acţiunea pe încă
a crescut nivelul de pre — Să precizăm ce efect cercul cu profil zootehnic 100 ha, din care o parte
gătire profesională a mun economic au avut ele GH. L NEGREA organizat la C.A.P. Pricaz se vor cultiva cu legume
citorilor noştri, ceea ce a pentru întreprindere ? îşi însuşesc şi aplică cu celei de joi, cînd, la tema şi porumb. De asemenea,
condus la creşterea pro — Mai bine de 50 mili- (Continuare in pag. a 3-a) bune .rezultate tehnologii a 8-a, am purtat discuţii s-au mai aplicat pe 20 de
le înaintate de creştere a în legătură cu „Moderni ha îngrăşăminte organice
zarea fermelor zootehnice
animalelor. Cea mai con şi mecanizarea proceselor şi se mai află în platfor
cludentă dovadă în acest de muncă în adăposturi" mă, in cîmp, cantitatea
sens o reprezintă faptul necesară pentru alte 30 de
că, zilnic, unitatea obţine „Dacă în fermă avem or ha ce le voiri cultiva cu
dine şi curăţenie, furajele
cîte 3,7 litri lapte marfă sfeclă. La amiază, .cînd nu
de la fiecare vacă mulsă se gospodăresc cu grijă şi sc mai poale luc-ra in cîmp,
se respectă programul de
„Nu putem fi însă pe de cooperatorii Ileana Vere-
plin mulţumiţi qu aseme lucru, aceasta se datoreşte- jari, Victoria Stanca, Ioana
cursanţilor
preocupării
nea rezultate — ne spu Rusan, Letiţia- Buriţescu
nea conducătorul cercului, pentru însuşirea şi apli şi ceilalţi cursanţi vin la
carea metodelor înaintate
ing. Ioan Necula — deoa de creştere a animalelor sediu pentru a participa
rece mai avem unele re — aprecia Ileana Voinea la dezbaterea teniei din
zerve în folosirea integra secretarul organizaţiei de program: Cu fiecare pri
lă a potenţialului fermei ,partid. Ştefan Ardelean lej, la locurile de muncă
noastre. Iată de re am Nicolae Ghenescu. Con le. explic cursanţilor ce
format un lot de 40 de stantin Şerban şi alţi în este nou in tehnologia fie
viţele care sînt îngrijite grijitori de animale, care cărei culturi şi stabilim
şi furajate cu atenţie ma sînt retribuiţi în acord măsuri de aplicare în uni-
ximă, pentru ca de la vii global. după rezultatele
toarea matcă să obţinem NlCOLAE TiRCOB
obţinute, dovedesc mult TRAiAN BONDOR
rezultate superioare. în interes pentru ca învăţă
acelaşi timp, vacile cu
mintele acumulate la cursu
Combinatul siderurgic „victoria“ Călim. Tu sala de 'comandă a centralei electro producţie de peste 5 1 rile agrozootehnice să se
termice numărul 3, electricienii do exploatare Gabriela Berevolescu şi senate Stancu lapte marfă sînt lotizate reflecte in practică, aşa (Continuare în pag. o l-a)
supraveghează buna funcţionare a instalaţiilor
c.s. „Victoria căian Mobilizare maximă, acţiuni hotărlte pentru
11
realizarea planului, pentru întărirea ordinii şi disciplinei
3. Despre „prezenţe“ care... lipsesc!
în primele două „sec maiştri. Nu i-am găsit: se... autoplapifice. Dar. s-o gu se află în recuperare..."
venţe” — la secţiile cocsi erau convocaţi la Hune luăm pe îndelete. Despre De la secţia mecanică ve
ficare şi aglomerare — o doara pentru unele acţiuni deplasările respective ne-a neam noi, aşa că primii
expresie des auzită a fost pedagogice planificate. vorbit Maria Vasile, con patru nu... ajunseseră pe
„insuficienţa forţei de Apoi, i-am căutat pe cei tabilă la atelierul-şcoală': -acolo! Cu tîmplarul era
muncă". Atit ca număr, 4—5 muncitori — care îşi „Tehnicianul Anto.nie Ca- altă poveste. El semnase
cit şi din punct de vedere condica în ziua respectivă
al nivelului de pregătire 'şi pentru intrare şi pentru
profesională. Acesta este REPORTER ÎN POST FIX ieşire... „Cum a proce
şi motivul pentru care. al dat ?“. „A semnat -ieri !" —
treilea popas gazetăresc recunoaşte cu seninătate
l-am făcut la Liceul • in desfăşoară activitatea tot cuci — omul însărcinat cu Maria Vasile. De fapt, cu
dustrial din Căian. D aici — din dorinţa de a aprovizionarea cu materii condicile de prezenţă de
pepinieră, un adevărat schimba o vorbă, două cu prime şi materiale a ate la liceul din Căian (şi
izvor de cadre şi specia cineva despre elevi şi lierului — se află la C.S.V. nu numai cu acestea f)
lişti... Ştiam că sînt zile pregătirea lor profesiona este un adevărat ialmeş-
de vacanţă şi, din capul lă, despre statutul şi viaţa Căian, secţia mecanică. balmeş. Chiar în condica
Tot acolo, împreună cu
locului, nu ne-a,m propus de prezenţă de care răs-
să surprindem obişnuitele meseriaşilor dintr-un liceu. tehnicianul, s-au deplasat
tablouri cu elevi aflaţi în ■ Dar, nu i-am găsit. Ei nu sudorul Ioan Drăgoesc, e- MARIN NEGOIŢĂ întreprinderea de liun|i , Dova. Aspect do la cuptoa
plină pregătire pentru vii fuseseră planificaţi la nici lectricianul Petru G lulea, rele de cllncher. •
toarele „brăţări de aur", o acţiune pedagogică. însă forjorul Alexandru Ciocîr- Foto NICOLAE GHEORGHJU
în schimb i-am căutat pe fiecare avusese grijă să lari. Tîmplarul Aurel Nea- (Continuare in pag. a 3-a)
