Page 46 - Drumul_socialismului_1988_01

*ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ti

CiastUe aiesuCui ţăui
4UU
Alesul ţării, cuget, vis şi faptă, Prinos dc împliniri i-aduccm dar
întregii naţiuni ii e chczaş: dc ziua lui, şi-al muncii rod bogat,
m
pe calea ce-am alcs-o, cea mai dreaptă, în noul început de calendar, HAI MED,
EMI
el o întîiul, ne-nfricat ostaş. e crezul nostru, e cuvîntui dat. Fabrica d<
Fiu demn, viteaz, din neamul românesc Mai bine vom munci şi mai cu spor, Hunedoara
c devenirii noastre, azi, simbol ; mai luminos să fic-al ţării viitor! er* oţionant
ihv*gi»I de»
în asprul foc al muncii îl cintese rulul poe?
toţi muncitorii, un întreg popor. DUMITRU SPÂTARU la împlinii
ani de la
tulul. Ore
blloteca n
nedoura,
prilejuit o
Cuvine-se ca, la mij­ siune în c
Repertoriul — contribuţie activă loc de ianuarie, gîndul zentat pe c
iar momer
se
să
nostru
îndrepte
tura unor
spre cel ce a dat limbii, români, a
Ia modelarea noii conştiinţe „ca un fagure de miere", presionant
strălucire
de
diamant,
ES EXP<
limpezime de cristal şl rile recun
Teatrul do stat „Valea la apreciate spectacole tcresul instituţiei pentru vibraţie de strună : genericul
Jiului", 'al cărui sediu, dedicate unor evenimente calitatea montărilor sce­ MIHÂI EMINESCU. aceste zile
neritului
cu adevărat reprezenta­ deosebite din viaţa parti­ nice, pentru afirmarea El a fost în scrisul găzduieşte
tiv, este situat, de cîţiva dului şi poporului nos­ sa "în mişcarea artistică românesc deschizător de lcctivă <v i
ani, In centrul oraşului tru. a întregii ţări. drumuri, nu numai prin cului de
„Valea
Jii
Petroşani, inima cunoscu­ Prin preocuparea sta­ La calitatea spectaco­ diversitatea genurilor li­ tarea se* «
tului bazin carbonifer, a tornică a organizaţiei de lelor a contribuit şi o terare, a tematicii, a tr-un vibr
devenit o reprezentativă partid si consiliului oa­ inspirată regie semnată motivelor poetice şi a care artlşi
troşănenr. i
tribună a ideilor înainta­ menilor muncii, a se­ de Marcel Şoma, Nicolae prozodiei, ci, mai ales, şului NL’Cf
te, o instituţie cu largi cretariatului literar s-a Gberghe, Radu Băicşu, prin sclipirea expresiei secretarul
valenţe educaţionale. Ast­ cristalizat un repertoriu o scenografic sugestivă artistice, ca rod a! arde­ partidului,
sărbătoriri
fel, în anul 40 al exis­ de ţinută în care domină realizată de pictorul Au­ rii la flacăra nestinsă a de naştere
tenţei sale, teatrul este creaţia' dramatică româ­ rel Florea, un colectiv geniului său, ce-şi tră­ (ei activii
în măsură să aducă la nească : „Timp în doi" actoricesc deosebit de gea seva din spirituali­ nare puse
tinuci dev
luminile rampei, un re­ de Dumitru Radu Po- înzestrat. Aceştia din ur­ tatea neamului nostru. noastre s
pertoriu tot mai bogat şi mă, actorii, au dat viaţă Pentru că Eminescu, îna­ lorii buni
divers, menit să contri­ Teatru! de stat unor personaje cu pre­ inte de toate, a trudit în cirii pope
buie la îmbogăţirea ori­ cădere contemporane, an­ faţa colii de hîrtie, cău-
zontului de gîndire şi ,,Valea Jiuiui" trenate în conflicte re­ tînd mereu „cuvîntui ce
simţire al omului con­ Petroşani levante, în procese de
temporan, la formarea clarificare interioară
sentimentelor patriotice, semnificative, ce au im­ .1
■ la ridicarea gradului de pescu, „Excursia" de. plicat spectatorii în dez­ „La trecutu-ţn
cultură prin contactul Theodor Mănescu, „Sîm- baterea unor aspecte so­
cu dramaturgia naţiona­ băta amăgirilor" de I.D. ciale, etice, au militat
lă şi universală. Sîrbu ş.a. la caro se a- pentru răspunderea in­ mare,
Acest lucru a fost po­ lătură piese din drama­ dividului de a veghea cu
sibil printr-un număr în­ turgia universală clasică vigilenţă la calitatea cli­ <<
semnat de premiere, prin şi contemporană. în mo- matului muncii şi exis- mare viitor
stagiuni permanente în mental de faţă se află tenţei,. pentru datoria lui
principalele oraşe ale în preg ătire piesa „lo- de a contribui la afir-
judeţului — Deva, Hu- neştii" de Platon Par- marea spiritului creator
nedoara. Haţeg, Brad, dău. şi promovarea noului. exprimă adevărul", un 4
Călan, Simeria, Orăştie Cu „Timp în doi" de Aceasta a făcut posibil Costumele populare spccl fice zonei Orăştie — o excep­ adevăr care să rămină /
— în staţiunile balneo­ D. R. Popescu, teatrul ca teatrul „Valea Jiu­ ţională pledoarie pentru au tonticitato şl frumuseţe nease­ peste timp. A făcut din ţ
climaterice Gcoagiu-Băi minerilor din Valea Jiu­ lui" să se distingă, prin muită. scris profesiunea de ere- ţ
şi Va ţa de Jos şi în câ­ lui a propus Un spectacol repertoriul abordat, ca o dinţă a sa şi a unei ge- i
teva centre rurale. în a- de referinţă la care au instituţie cu largi va­ r ROÑICA FILMULUI neraţii : cea a marilor 1
nul trecut; numărul spec­ fost invitaţi însuşi au­ lenţe educative, de mo­ Ani eroici clasici. ţ
tacolelor a depăşit cifra torul şi cîţiva apreciaţi delare a noii conştiinţe Eminescu şi-a slujit pa- t
de 320, la care s-au a- critici do specialitate din umane. Florile purtate dc pio­ tinuitatca do cuget .şi sim­ tria cu pana, publicind, ;
dăugat recitaluri de poe­ ţară. A fost un lucru nieri şi flamurile desfăşu­ ţire, dc idealuri şi opţiuni ca ziarist la „Timpul", ar- 1
zie patriotică, contribuţia bun, care a stimulat in­ MINEL BODEA rate sărbătoreşte deschid fundamentale, din vremu­ ticole vibrante despre ţ
rememorarea „Anilor e- rile legendare şi pînă în patriotismul celor ce i
roici"; consacrînd acest contemporaneitate. Ieri, scriau, cu armele, pa- >
film-frescă perioadei al astăzi, mîinc se înlănţuie gini glorioase la Vidin, ţ
Scena şi oamenii ei cărei act de naştere s-a neîncetat pe ecran. De la Rahova şi Plevna, con- i
semnat la 23 August 1944 fotografiile şi publicaţiile ferind României statutul ;
alţi şi alţi tineri, conso- şi, îndeosebi, impresio­ timpului, camera de luat de ţară Independentă, 1
lidmd un colectiv artistic nantelor ctitorii ale epocii vederi se îndreaptă, în ori vorbind contempora- ţ
de prestigiu. Doi oameni inaugurate de Congresul pelerinaj reportericesc, că­ nilor despre dorinţa de i
ai .muncii care din dragos­ al IX-lea al partidului, tre clădirile unde au avut libertate, dreptate şi u- J
autorii (scenariştii Nicolae loc procesele de la Cra-
tea . lor . pentru folclorul nire a tuturor români- ţ
hunedorean şi-au făcut un Drago.ş — care semnează iova şi Braşov, către în­ lor. I
şi comentariul — şi B. T.
Pentru
crez de viaţă, care au Rîpeanu, împreună cu chisoarea Doftana şi lagă­ Prin poezia, dramatur- } menţine
rul de la Tîrgu Jiu, către
împletit în mod fericit Virgil Calotescu — regi­ monumentele glorificând gia şl proza sa pătrun- 1 r ,.i ţr- •
munca, hărnicia în pro­ dem în vremuri ances- ţ .
zor) marchează, " prin so­ jertfele ostaşilor români ţrale. Urcăm în munţi i % .i u..,:
ducţie cu evoluţia scenică, lemna panoramare a cres­ pe frontul antihitlerist. Se cu Dochia, luptăm ală- 1 na deluro
dăruindu-şi clipele libere telor Carpăţilor şi a vetre- evocă istorica zi dc 8 moi îl irumoc
frumosului artistic, con­ lor străbune de civilizaţie, 1921 şi hotărîrea exprimată turi de Decebal şi dacii ţ mal mult
săi, coborîm apoi la Ro- Î
va sufla :
tribuind la educarea se­ prin prezentarea statuilor într-un vibrant consens, vine, unde „prin iubirea ? Temperau
menilor lor prin interme­ întemeietorilor de neam de realegere, la cel de al de moşie" oastea con- ) vor ii cui
diul actului do cultură. şi ale luptătorilor pentru XlII-lea Congres, a tova­ dusă de Mircea face ca ( nus 8 şi
iar cele
dreptate socială şi inde­ răşului Nicolae Ceauşescu „peste-un ceas păgînăta- i minus 2 ;
M. B. pendenţă naţională, con- în funcţia supremă de tea" să. fie „spulbera- i Valorile
ION TUIÎ.DEANU OLIVIA TPHDEANU secretar general al parti­ tă" de „grindina oţelită" 4 persista i
ceaţa
va
dului. a săgeţilor trimise de I cursul 7.1]
CÂRTI NOI duce ceat
între formaţiile hunedo- lucru care mai poate fi „Ani eroici" este un film arcaşii noştri. Urcăm, / pune chi
rene laureate ale Festiva­ întîlnit la vătafii de călu- viguros şi patetic, care apoi, chemaţi de cornul \ de cîmple
tă care i
lului naţional „Cîntarea şeri. Vocabular de orientare vorbeşte despre ţara şi marelui Ştefan şi celor- ţ cea mai
României", se numără şi Sub îndrumarea unor timpul nostru, despre e- lalţi Muşatini, prin co- ^ intervalul
ansamblul artistic jude­ apreciaţi instructori a a- poca celor mai impună­ dril întunecoşi călcînd i La mut
ţean „Getusa", în cadrul similat treisprezece suite şcolară şi profesională toare izbînzi din istoria pe urmele zimbrului mol- i îl frumo!
căruia activează cu bune de dansuri, cele mai în­ milenară a poporului nos­ dav, simbol al semeţiei ţ mai mult
rezultate mecanicul Ion drăgite fiind cele de pe La tipografia Universi­ pledează pentru cunoaşte­ tru, perioadă în care, a- şi permanenţei noastre Î moderat <
est, cu ij
Turdeanu. şeful unei for­ Valea Mureşului şi Valea tăţii din Timişoara a a- rea acestuia de către un flîndu-se în fruntea parti­ pe aceste plaiuri. Sîntem ) late pînă
maţii de lucru la Staţia Arieşului — învârtite, ha- părut recent, în a doua public cit mai larg. Lu­ dului şi a ţării, marele uniţi în cuget şi-n sim- 1 Local cot
de utilaj transport din ţegane, jocuri cu bătaie ediţie, un foarte intere­ crarea prezintă importan­ om politic, comunistul vi­ ţiri la Alba lulia sub ^ Pentru
cadrul T.A.G.C.M. Hune­ la cizmă ş.a. A dansat sant şi necesar material ţă, fiind de. stringentă ac­ zionar, tovarăşul Nicolae sceptrul lui Mihai, cîn- i zile: Vroi
doara—Deva. Dragostea în numeroase spectacole menit să sprijine acţiunea tualitate ; apare într-un Ceauşescu, a îndemnat, tăm cu lancu şi Mureşa- 1 . în gener;
pentru folclorul românesc, pe apreciate scene din ţară de orientare şcolară şi moment cînd orientării mobilizat şi condus naţiu­ nu „Deşteaptă-te româ- \ .Crima p:
lulul, apo
dobîndită încă din copi­ şi din străinătatc( U.R.S.S., profesională. Este vorba şcolare şi profesionale i nea în ctitorirea unei mă­ ne I", rostim împreună cu I bătoare ş
lărie, s-a păstrat neştir­ italia, Franţa, Iugoslavia, despre o încercare de dic­ se acordă o atenţie spo­ reţe opere de creaţie şi tînărul poet de 16 ani, 1 Ceru] va
bită în sufletul acestui Olanda, Austria, Spania) ţionar pe această temă a rită şi cînd economia construcţie care, în mod peregrin prin Transilva- \ noros. V(
artist amator care în anul ducînd, alături de ceilalţi profesorului Ion Drăgan, noastră naţională impune legitim, îi poartă numele. nia, „Te salut, Romă l pltaţil în
a interv:
1968 debuta în formaţia colegi, mesajul generos al cu modestul titlu „VO­ pregătirea temeinică a în aceste pagini cine­ mică !", citim şi recitim i put ninşi
de dansuri a Clubului sin­ folclorului hunedorean, fă­ CABULAR". Lucrarea este cadrelor cu înaltă califi­ matografice, spectatorul se - pentru a cita oară — î ţă, apoi
dicatelor din Deva. A e- când cunoscute omenia, prima de acest fel în lite­ care profesională în toate va putea citi pe sine, cu acum, în vreme de pace ^ curl conc
Vînt mod
voluat apoi în ansamblul dragostea de patrie, talen­ ratura ele specialitate şi domeniile. faptele sale istorice, cu şi împliniri, măiastră slo- 4 nînd din
folcloric „Silvana" al casei tul neîntrecut ale poporu­ suscită, cu atît mai mult, Lista dc note de la sfîr- munca şi viaţa sa, cu nă­ vă eminesciană : ? cu inten
de cultură, ca de aproa­ lui nostru. interesul. îmbunătăţită şitul lucrării aduce un zuinţele sale aşa cum s-au „Ce-ţi doresc eu ţie, \ pînă la
Temperau
pe un deceniu să fie mem­ Alături de Ion Turdea­ faţă de prima ediţie, cum plus de informaţii în pro­ cristalizat ele în aceşti dulce Românie, ţ între mln
bru al ansamblului „Ge­ nu, din 1975, în ansam­ rezultă şi din „Nota" au­ blema abordată, prezen- „Ani eroici", în lumina Ţara mea de glorii, ! grade, la
tusa". Este interpretul blul „Silvana" şi mai apoi torului, aceasta îşi propu­ tînd, în ordine alfabeti­ puternic proiectată de că­ ţara mea de dor ?" > între 2 ş
dansator cu o ţinută sce­ la „Getusa" s-a aflat şi ne să devină un auxiliar că, un număr impresio­ tre partidul nostru comu­ şi răspundem toţi, într-un ţ ridicate î
prima zl,
nică ireproşabilă, cu miş­ soţia sa. Olivia, controlor preţios pentru părinţi, în­ nant de personalităţi ro­ nist, de către cuvîntui singur glas, prin faptele t eîmpie şi
cări elegante şi cu un tehnic de calitate la Ţe- văţători, profesori, elevi. mâne şi din literatura mereu mobilizator al se­ noastre, vibrînd cu poe- J produce
simţ al jocului popular sătoria de mutase Deva, Operînd cu terminologie universală de specialitate cretarului general al parti­ tul : î ta, care
ciură. (!
hunedorean desăvârşit. o dansatoare, deopotrivă, adecvată, „VOCABULA­ care au publicat în do­ dului, tovarăşul Nicolae „La trecutu-ţi mare, | serviciu:
După cum au mărturisit talentată şi apreciată. Este RUL" se caracterizează meniul O.S.P. (147). Ceauşescu, simbolul şi | mare viitor !" ^
nu o dată specialiştii este, perechea care a rămas un printr-o bună selecţie a vrerea supremă ale unui
în acelaşi timp, interpre­ adevărat jalon în cadrul lexicului, prin concizia Prof. MAR1A TOMA, întreg popor. ( Prof. VERGHELIA CH1FOR |
tul după care este apre­ ansamblului „Getusa" spre definirii noţiunilor şi prin Liceul pedagogic I t
ciată o întreagă formaţie, care s-au orientat, mereu, accesibilitate, calităţi care Deva VERONICA PALADE