Page 48 - Drumul_socialismului_1988_01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 381 « STM BATĂ, 16 IANUARIE 1988

! .. <V
INVĂTÂMINTUL AGROZOOTEHNIC

(Urmare din pag 1) NU E BINE
CA NE-AŢI GĂSII'
Personalitatea proeminentă a preşedintelui Mae Ceauşescu, tatea noastră a metodelor DESCOPERIŢI...
ce conduc la sporirea pro­ Tovarăşii Miron David,
ducţiei. , primarul comunei 'Turdaş,
amplu reflectată de presa din diferite ţări riu, precum şi la A.E.I. . şi Constantin Aloman, vi-
La C.A.P. Căstău şi Be-
Beriu .cursurile s-au ţinut , cepreşedintele. biroului e-.
,J
Personalitatea proeminentă a preşedintelui Nicolae rii — pacea şi colabora­ mod hotărîtor la' lărgirea conform programării, însă xecutiv al consiliului
Ceauşescu, inestimabila sa contribuţie la înfăptuirea rea. Mesager al păcii şi şi diversificarea raporturi­ aici trebuie acordată mai popular comunal, pe care
României socialiste moderne, iniţiativele, ideile şi înţelegerii între popoare, lor internaţionale ale sta­ multă atenţie transpunerii i-âm găsit la birou, întoc­
acţiunile -neobosite vizînd edificarea unei lumi aT>ăcii preşedintele României este tului român, făcînd ca nu­ în practică a învăţăminte­ mind nişte situaţii, recu­
şi colaborării rodnice între naţiunile lumii continuă ascultat cu interes şi apro­ mele acestei ţări şi lor care sînt însuşite de noşteau importanţa şi ne­
să fie amplu reflectate de presa din diferite ţări. Este bare în lume, deoarece el al preşedintelui Nicolae către cursanţi. cesitatea desfăşurării în
pusă în evidenţă poziţia realistă, constructivă a con­ se pronunţă pentru pace Ceauşescu să devină pre­ cele mai bune condiţii a
ducătorului partidului comunist şi al statului român şi acţionează cu fermitate tutindeni simboluri ale ac­ LECŢII INTERESANTE, cursurilor de pregătire
cu privire la necesitatea realizării dezarmării, în pri­ în slujba ei, nu numai ţiunii şi luptei pentru in­ ATRACTIVE profesională a cooperato­
mul rînd a" dezarmării nucleare, a soluţionării exclu­ pentru ţara sa, ci şi pen­ dependenţă, pace, dezvol­ rilor. în fapt- însă, lucru­
siv pe calea negocierilor a tuturor problemelor ce tru întreaga omenire. în tare şi colaborare. La Cooperativa agricolă rile se petrec cu totul alt­
generează stări conflictuale, a instaurării unei noi or­ acest sens, iniţiativele în într-un supliment con­ de producţie din Jeledinţi fel. Interlocutorii şi-au ex­
dini economice internaţionale, juste şi echitabile, a sprijinul păcii întreprinse sacrat personalităţii tova­ învăţămîntul agrozooteh­ primat părerea că, intr-a­
unirii eforturilor tuturor forţelor progresiste în lupta de România constituie răşului Nicolae Ceauşescu, nic cuprinde 60 de coope­ devăr, joi a fost o zi în
pentru dezvoltarea liberă a popoarelor, pentru pro­ fundamentul consensului revista libaneză „Al Alam ratori — 40 din sectorul care la C.A.P. Turdaş ţi­
gresul tuturor naţiunilor şi colaborarea neîngrădită internaţional al prestigiu­ Al Arabi" a publicat mai vegetal, iar 20 din zooteh­ nerea învăţămîntul ui a-
între toate statele. lui românesc. El este clă­ multe articole despre ac­ nie. Joi, 14 ianuarie a.c., grozootehnic se afla sub
dit pe înţelepciunea, clar­ tivitatea teoretică şi prac­ ş-a dezbătut cea de-a 9-a semnul întrebării. Moti­
Personalitate proeminen­ ba despre pacea şi inde­ viziunea şi acţiunea neo­ tică a preşedintelui Româ­ temă din programul sta­ vul ? Doi dintre conducă­
tă a lumii contemporane, pendenţa popoarelor, de­ bosită ale celui ce condu­ niei, despre dezvoltarea bilit: „Factorii ce influen­ torii cursurilor — Ion Şte­
preşedintele României, spre progresul omenirii. ce destinele ţării şi po­ multilaterală a ţării noas­ ţează calitatea laptelui“ — fan, la zootehnie şi Liviu
Nicolae Ceauşescu, este Politica consecventă de porului român. „România —■ tre şi relaţiile ei cu lu- la cel cu profil zootehnic Cranciova, la cultura plan­
autorul unei opere teore­ pace a României socialis­ Ceauşescu — Pace" expri­ t mea arabă. şi „Execuţia lucrărilor so­ telor de cîmp (organizat
tice de largă cuprindere şi te, iniţiativele elaborate mă astăzi afirmarea între­ în articolul „Via­ lului“ — cu cei ce mun­ în satul Turdaş), erau ple­
profunzime privind pro­ de preşedintele Nicolae gii politici externe româ­ ţa preşedintelui Nicolae cesc la cultura mare. La caţi cu diverse treburi la
blemele dezvoltării econo­ Ceauşescu şi acţiunile ro­ neşti pe plan mondial. Ceauşescu — lupta inten­ ambele cursuri prezenţa a Orăştie. în lipsa şefului
mice şi sociale româneşti, mâneşti consacrate dezar­ Contribuţiei ţării noas­ să, neîntreruptă a unui fost bună, iar lectorul — fermei zootehnice, am în­
precum şi o seamă de so­ mării sînt lgrg prezentate tre, a preşedintelui Nicolae om pentru o cauză", după Emil Mihuţ, inginerul şef cercat să ne convingem
luţii realiste, viabile, în şi în articolul „Pacea — Ceauşescu la soluţionarea ce se face o trecere în re­ al unităţii — a prezentat despre modul cum funcţio­
legătură cu viaţa politică prioritate absolută a Ro­ marilor probleme interna­ vistă a momentelor impor­ problemele puse în dez­ nează cercul pe care-1 con­
internaţională — relevă mâniei", publicat in ziarul ţionale îi este consacrat tante care au marcat is­ batere, apelînd la exem­ duce la Spini. „Eu nu ştiu
publicaţia „The Island", indian „The Statesman“. un amplu articol de săp­ toria poporului nostru, se ple concrete din activitâ- ce să vă spun, că am ve­
care apare în. Sri Lanka, România — se arată în tămânalul iordanian „Al arată: Activitatea revolu­ tea de zi cu zi. Zooteh- nit azi să-mi înlocuiesc so­
într-un articol întitulat articol — consideră că, in­ Raed Al Arabi”, Intitulat ţionară a preşedintelui niştilor, de pildă, le-a de­ ţul, pe Ion Grijuc, care
„Preşedintele României — diferent de mărime sau de „ P r e ş e d i n t e l e Nicolae Nicolae Ceauşescu se în­ monstrat rolul ce-l au su­ este îngrijitor de animale,
argumente viabile în fa­ potenţial, de regim politie Ceauşescu — militant ne­ scrie organic în procesul culentele şi alte furaje de dar s-a dus la pădure să
voarea progresului, păcii şi economic, fiecărei ţări obosit pentru cauza păcii", istoric al luptei poporului bună calitate în obţinerea aducă lemne". Aceasta a
şi colaborării între popoa­ îi revin dreptul şi obli­ articolul prezintă iniţiati­ român împotriva asupririi unei producţii superioare fost o primă constatare.
re". gaţia de a-şi manifesta vele şi propunerile şefului şi exploatării, a fascismu­ de lapte, cu procent de Discutăm apoi cu mecani­
Privind politica internă voinţa şi. răspunderea în statului român vizînd în­ lui, pentru realizarea re­ grăsime ridicat. A subli­ cul Florea Dinulescu şi cu
şi externă ca pe un proces faţa problemelor cardinale făptuirea dezarmării, în voluţiei de eliberare so­ niat astfel că. dacă unita- conducătorul de atelaj
unitar şi dialectic, preşedin­ ale omenirii. Această po­ primul rînd a celei nu­ cială şi naţională, antifas­ tea predă la fondul de Gheorghe Tomuş, care ne
tele Nicolae Ceauşescu re­ litică este legată nemijlo­ cleare. Participarea activă cistă şi antiimperialistă, stat lapte cu un procent spun câ-şi amintesc că
levă în mod constant că cit de gîndirea şi activi­ şi creatoare a României pentru edificarea noii Ro­ de grăsime de 5 la sută, ceva cursuri s-au ţinut în
dezvoltarea ţării sale, ca tatea preşedintelui Nicolae la viaţa internaţională — mânii socialiste. Ln medie» aceasta se dâ- luna decembrie a anului
şi progresul social al în­ Ceauşescu, eminentă per­ subliniază' publicaţia ior­ Articolul „Economia — toreşte hrănirii animalelor trecut (I). îl abordăm, şi pe
tregii omeniri, însăşi exis­ sonalitate politică; remar­ daniană —- poartă ampren­ pilonul naţiunii şi coloana In lactaţie cu fin de tri­ Marin Crişan, inginerul
tenţa vieţii pe Pămînt sînt cată şi apreciată pentru ta gîndirii novatoare, stră­ ei vertebrală"' prezintă foi, rcspectîndu-se întoc­ şef al C.A.P., care condu­
condiţionate de instaura­ . valoarea ideilor sale de bătută de . un puter­ contribuţia t e o r e t i c ă mai raţiile stabilite pen­ ce cercul pentru cultura
rea unui climat trainic de interes major nu numai nic şi autentic umanism a preşedintelui Nicolae tru această categorie de plantelor de la brigada
pace şi colaborare. Iar pentru naţiunea sa, ci şi a preşedintelui Nicolae Ceauşescu la soluţionarea animale. Celor de la cursul Spini. „Acum fac nişte
promovarea năzuinţelor de pentru destinele tuturor Ceauşescu. celor mai stringente pro­ cu profil vegetal le-a vor­ hîrtii, aici la sediu (la
pace, securitate, destinde­ popoarelor ce preţuiesc Este evident — constată bleme economice mondia­ bit pe larg despre gama Turdaş), şi la amiază merg
re şi cooperare — subli­ pacea, libertatea şi inde­ săptămînalul iordanian — le: subdezvoltarea. Modi­ da lucrări ce se cer efec­ să ţin lecţia a şasea (?) cu
niază şeful statului român pendenţa. „România — că neobosita şi intensa ac­ ficarea raporturilor ihechi- tuate pentru obţinerea de tema „Combaterea inte­
— impune participarea ac­ Ceauşescu" arată „The tivitate a preşedintelui . tabile între statele dezvol­ recolte superioare la hec­ grată a bolilor". Interlocu­
tivă la întreaga desfăşura­ Statesman" —, sînt două Nicolae Ceauşescu în fa­ tate şi cele în curs de tar, subliniind necesitatea torul ne-a mai relatat că
re a vieţii internaţionale nume care se contopesc voarea păcii, împotriva te­ dezvoltare, introducerea u- executării acestora în epo­ nu are la el documentele
a tuturor statelor, fie ele astăzi ?ntr-o identitate de rorii şi şantajului nuclea­ nui nou tip de relaţii în­ ca optimă şi la cel mai cu activitatea cercului,
mici sau mari, dezvoltate înalt prestigiu internaţio­ re a vitalizat şi vitalizea- tre state: înalt nivel calitativ. dar ne-a asigurat că totul
sau în curs de dezvoltare, nal. ză în mare măsură con­ în articolul „Aspecte După expunerea teme­ este în regulă, în afară
socialiste sau nesocialiste. Numele preşedintelui ştiinţa antirăzboinică a privind poziţia României lor, au urmat dezbateri. de frecvenţă, deoarece are
Unind vorba cu fapta, Nicolae Ceauşescu — evi­ popoarelor. şi relaţiile sale cu ţările Cursanţii — Ioan Mun- cuprinşi şi cîţiva coopera­
România, sub conduce­ denţiază publicaţia india­ Prodigioasa activitate şi arabe" este subliniată im­ teanu, Nuţu Verdeş, Gheor- tori din satul Rîpaş, care
rea preşedintelui Nicolae nă — este evocat astăzi strălucitele iniţiative ale portanţa pe care o acordă ghe Uglea şi alţii — au nu prea vin la cursuri, dar
Ceauşescu, este prezentă pe tot globul în strînsă eminentului conducător al România relaţiilor cu ţă­ cerut explicaţii suplimen­ în deplasările ce le face
în toate marile dezbateri interdependenţă cu nă­ României de astăzi au con­ rile arabe şi problemelor tare în legătură cu utili­ el acolo, le mai vorbeşte
şi acţiuni în care este vor­ zuinţele vitale ale omeni- tribuit şi contribuie în lumii arabe. zarea silozului în hrănirea oamenilor despre ce-i in­
vacilor cu lapte, importan­ teresează (I).
ţa tocării şi preparării fu­ Pentru a nu rămîne to­
care citează informaţii m MAPUTO. - Forţele tuşi’ complet „descoperiţi",
SCH1MB provenite din teritoriile o- armate, mozambicane au rajelor, alăptarea viţeilor ieri dimineaţă, * vicepre­
mici ş.a. Lectorul a oferit
DE MESAJE cupate —, noua implanta­ declanşat o operaţiune de explicaţii detaliate. şedintele biroului executiv
LA NIVEL ÎNALT re a fost inaugurată de curăţire a provinciilor Ma- Alexandru Zudor, pre­ al consiliului popular co­
.ministrul israelian al con­ puto şi Zambezi de ele­ şedintele cooperativei, a- munal nc-a informat că în
ROMÂNO-KENYAN strucţiilor şi locuinţelor, mente mercenare contra­ răta: după-amiaza zilei de joi.
g HARARE. - Preşedin­ David Levy. El a spus că revoluţionare. în cursul La cele două cercuri din
tele Republicii Zimbabwe, — Asemenea dezbateri
NAIROBI 15 (Agerpres). preşedintele mişcării de in 1987 au fost construite schimburilor de focuri, 40 — la obiect, fructuoase — satul Spini s-a ţinut totuşi
— Din partea tovarăşului nealiniere, Robert Muga- 1 500 locuinţe noi pentru de mercenari şi-au pierdut am avut la toate temele învăţămîntul. la zboteh-
Nicolae Ceauşescu, pre­ be, a reliefat caracterul coloniştii israelieni. viaţa in ultima săptă- expuse pînă acum. Cele. nie discutîndu-se des- -
şedintele Republicii Socia­ realist şi viabil al planului mînă. mai interesante au fost pre reproducţia anima­
liste România, a fost trans­ de pace în America Cen­ Ş VIENA. — Situaţia din cele pe marginea temelor lelor, iar la cel vegetat
mis preşedintelui Repu­ trală, adoptat la 7 august teritoriile arabe ocupate ■ ADDIS ÂBEBÂ. - Po­ eu privire la furajarea şi (cu absenţele amintite), o
blicii Kenya, Daniel To- 1987, în Guatemala. in­ de Israel este extrem de trivit unui raport al Comi­ îngrijirea animalelor-, creş­ temă despre cultura sfe­
roitich arap Moi, un cor­ tr-o declaraţie dată publi­ serioasă, a anunţat Gior- siei Economice O.N.U. terea viţeilor — la cercul clei şi cartofilor şi com­
dial mesaj de salut, îm­ cităţii la Harare în ajunul gio Giacomelli, comisar pentru Africa, anul 1987 pentru zootehnie, fertili­ baterea dăunătorilor.
preună cu cele mai bune celei de-a treia reuniuni general al O.N.U. pentru s-a încheiat nefavorabil zarea terenului, folosirea Evident, asemenea situa­
urări de sănătate şi feri­ centroamericane la nivel problema refugiaţilor pa­ pentru Africa, unde pro­ unor seminţe cu potenţial ţii de formalism şi super­
cire personală, de progres înalt de la San Jose, Ro­ lestinieni. In cursul unei ducţia globală a cunoscut productiv ridicat — la cel ficialitate trebuie excluse
şi prosperitate pentru po­ bert Mugabe a exprimat conferinţe de presă la doar o majorare de 1,5 la cu profil vegetal-, cu desăvîrşire în viitor,
porul kenyan prieten. Viena, el a criticat folo­ sută, in condiţiile in.care — Ce eficienţă are în­ mai ales dacă avem în ve­
sprijinul statelor membre sirea de către forţele is- dere că atît în zootehnie
Preşedintele Republicii ale mişcării de nealiniere rata minimă de creştere ar văţămîntul agrozootehnic ?
Kenya a rugat să se trans­ pentru acest plan, apre­ raelierie a armelor împo­ fi trebuit să fié de 2 la — Cursanţii se strădu­ cit şi în sectorul vegetal.
mită tovarăşului Nicolae ciind că succesul realiză­ triva demonstranţilor din sută. Situaţia a fost şi mai iesc să aplice cele învă­ C.A.P. Turdaş a obţinut
în anul trecut rezultate
Ceauşescu sincerele sale rii obiectivelor pe care le Cisiordania şi Gaza şi e- dificilă în ţările neprodu­ ţate la cursuri în activita­ total nesatisfăcătoaie, o
aceste
vacuarea
din
lor
tea ce o desfăşoară. Ast­
mulţumiri pentru mesajul include reclamă eforturi teritorii. ~ ■ cătoare de petrol, unde fel, în zootehnie, produc­ serie de deficienţe conti-
primit şi a adresat la rîn- sporite, hotărîre şi perse­ rata de creştere a stagnat ţia marfă dc lapte este nuînd să se manifeste şi
dul său cele mai bune u- verenţă din partea condu­ m DAMASC. - Intr-un sau a fost negativă îri tot mai mare de la o zi în acest an.
cătorilor ţărilor din Ameri­
rări de sănătate şi feri­ ca Centrală. mesaj adresat omologului 1987. la alta. în sectorul vege­
cire personală, de noi suc­ său sirian, Farouk Al-Sha- Factori externi, . precum tal s-au aplicat îngrăşă­
cese pentru poporul ro­ Ei AMMAN. - După cum raa, ministrul iranian de serviciul datoriilor,, scăde­ minte chimice ' pe întrea­ în vederea ridicării efi­
mân. informează agenţia China externe, Aii Akbar Velq- rea preţurilor materiilor ga suprafaţă cultivată cu cienţei ■ cursurilor în fieca­
necesita­
subliniază
yati,
Schimbul de mesaje a Nouă, autorităţile israelie- tea eliminării tensiunii din prime, stagnarea sau re­ orz şi grîu, iar pe terenu-. re unitate se impune ca şi
avut loc cu ocazia primi­ ne de ocupaţie au creat Golf, transmite agenţia ducerea asistenţei oficiale rile! ce' vor fi îrisămînţate cadrele de la C.U.A.S.C..
în primăvară s-au aplicat
consiliile populare şi con­
rii "de către preşedintele în teritoriul de pe malul IRNA. El s-a pronunţat în pentru dezvoltare, atît bi­ 1 200 tone îngrăşăminte ducerile unităţilor agrico­
Kenyei a tovarăşului Ion de vest al Iordanului o favoarea diminuării ' ten­ laterală,. cit şi în. cadrul organice. Cooperatorii par­ le să se preocupe cu în­
Ceauşescu, ministru secre­ nouă implantare israelia- siunii din Golf prin nego­ O.N.Ü., s-au înscris prin­ ticipă în număr mare la treaga răspundere de buna
tar de stat, prim-vicepre- nă, în zona Al Khalil (He- cieri între statele riverane, tre cauzele situaţiei sem­ aceste activităţi, ca şi la organizare şi desfăşurare
şedinte al Comitetului de bron). Potrivit agenţiei — fără imixtiuni străine. nalate. pregătirea campaniei agri­ a învăţămîntului agrozoo­
Stat al Planificării. cole de primăvară. tehnic.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumi tru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob ţ «oss |
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane« 11275, 12157, 11505. Telex: 72280. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 Aug ust, nr. 273.