Page 49 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 49
EFIGII AtE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU
Comuna Baru-pe coordonatele dezvoltării socialiste
Faţă de alte localităţi Nicolae Ceauşescu", au extinderea gamei de pro
rurăle, a căror economie constituit şi pentru comu duse. Astăzi este o uni
este exclusiv agrară, în na Baru, ca pentru toate tate puternică, cu un co
comuna Baru a prins con localităţile hunedorene, ale lectiv de peste 600 de
tur, de-a lungul anilor, şi patriei, anii cei mai fer oameni ai muncii şi un
o fabrică în care se tili, mai bogaţi în reali statut bine definit in e-
produceau cărămizi re zări şi transformări în conomia judeţului. Unita
fractare şi cahle de tera noitoare pe . toate planu tea realizează pe lingă
cotă. De asemenea, pădu rile muncii şi vieţii. cărămizi refractare, plăci
A l C O D I S I U U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N rile bogate care cresc pe — Acest lucru este evi termoizolante, şamotă şi
versanţii de pe teritoriul dent nu doar pentru noi prafuri exoterme, produse
comunei au dus, fireşte, cei care trăim şi muncim destinate marilor combi
l dezvoltarea activităţii de aici — sublinia Teofil nate siderurgice hunedo
a
Anul XL, nr. 9 382 DUMINICA, 17 IANUARIE 1988 4 pagini — 50 bani exploatare şi prelucrare a Vlaicu, secretar adjunct al rene şi din întreaga ţară.
lemnului. Aşadar, pe a- comitetului comunal de Procesul de producţie este
ceşti trei piloni — agri partid —, ci pentru oricine în cea mai mare parte
cultura, industria materia cunoaşte comuna noastră modernizat şi automatizai.
Hotărlriîe Ganfarinfei naţionale a partidului-program de muncă lelor refractare şi exploa şi ştie cum arăta ea cu Tradiţionala activitate de
tarea lemnului — şi-a ba două decenii în urmă. exploatare a lemnului s-a
Intr-adevăr, ca şi în alte
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii zat comuna Baru dezvol localităţi rurale din ju dezvoltat şi ea vertiginos
în aceşti ani, ajungînd de
tarea sa în timp. Anii cei
mai viguroşi pe calea pro deţ, în comuna Baru rit la tăierea şi prelucrarea
păşirii şi împlinirilor sînt murile dezvoltării multilate lemnului pentru doage, la
F o r ţ e le s a t e lo r - m o b iliz a t e la e x t in d e r e a ceî în care poporul ro rale sînt deosebit de in realizarea unor sortimen
1 mân liber şi stăpîn pe tense. Să luăm, de pil te variate, cum sînt celu
soarta sa a trecut cu ho- dă, Fabrica de produse loza, P.F.L., produse semi
s u p r a f e ţ e i a r a b ile , c u r ă ţ a r e a tărîre şi energie, sub con refractare, unitate care din fabricate pentru mobilă,
a
mangal ş.a. Este semnifi
partidului
ducerea
comu
începînd
beneficiat,
nist, la edificarea societă cincinalul precedent, de cativ să amintim că îi1
p ă ş u n ilo r s i t in e t e lo r ! ţii socialiste. îndeosebi cei importante sume pentru anul precedent valoarea
» i •> » 23 de ani de la Congresul investiţii, menite să ducă
al IX-lea, numiţi cu dra la mărirea capacităţii de MIRCEA LEPĂDATU
în această perioadă, lu s-au desţelenit 10 ha cc pective de vegetaţie lem goste şi recunoştinţă de în producţie, la modernizarea
crătorii ogoarelor sînt an urmează a fi cultivate cu noasă, la împrăştierea mu tregul popor „ E p o c a procesului tehnologic şi (Continuare în pag. a 2-a)
grenaţi la lucrări ce vi plante de nutreţ în vede şuroaielor ş.a. iau parte
zează redarea în circuit a rea sporirii resurselor dc zilnic 25—30 de oameni.
noi suprafeţe de teren, furaje. La C.A.P. Brăniş Duminica trecută, peste
curăţarea păşunilor, fîne- ca, pe 8 ha de teren au 120 de cetăţeni ai satelor
ţelor, canalelor pentru iri fost tăiaţi pomii răzleţi Ilărău, Chimindia, Bîrsău, ! Valori ale demnităţii muncitoreşti i
gaţii şi desecări ş.a. în şi puţin productivi, ca şi şi Banpotoc au participat
toamna trecută şi în a- vegetaţia lemnoasă inuti la curăţarea pajiştilor na Pentru minerul şef de pleacă singur, nu-i nevo na, am încheiat, tot cu
ceastă iarnă, în fiecare lă, suprafaţa respectivă turale, a canalelor, dru brigadă losif Prisecan, im ie să i se spună". bune rezultate şi introdu
cooperativă din C.U.A.S.C. fiind destinată tot produ murilor ş.a. Se cere pre i perativul datoriei este mai Imperativul datoriei pro cerea celor trei combine
Şoimuş suprafaţa arabilă cerii de furaje. cizat că pe raza comu presus de orice. El judecă movat de minerul losli de înaintare tip C.I.-2.
a sporit cu cîte 2—10 ha, în organizarea şi coor nei s-au plantat pînă acum lucrurile prin prisma exi Prisecan este crezul de Dar in acest an trebuie
cele mai mari creşteri în- donarea consiliilor popu 150 de puieţi de nuc. genţelor pe care le impu muncă şl al brigadierului şi putem să ne aducem
registrîndu-se la C.A.P. lare au loc acţiuni pen O astfel dc acţiune a fost ne meseria de miner care, Bokor Nicolae, de la a- o contribuţie mai mare la
Şoimuş şi Brănişca. La tru sporirea producţiei organizată duminica tre- după cum ne spune, im ceeaşi mină. l-am intîlnit, realizarea sarcinilor de
prima din cele două uni păşunilor şi fîneţclor. Ioan plică competenţă, multă la acest început de an, plan. De ce afirm acest
tăţi — cum ne spunea Lăcătuş, primarul comu TRAIAN 80ND0R răspundere, dar şi dragos împreună cu familiile, la lucru ? — ne întreabă ş
Cornel Stoica, inginerul nei Ilărău, arăta că la cu te pentru ea, şi dorinţa complexul de odihnă ,,Ane- se întreabă maistrul Va
şef al cooperativei — răţarea suprafeţelor res (Continuare în pag. o 2-a) de a ţine pasul cu cerin na", unde colectivul con sile Onuţ — pentru ca
ţele de fiecare zi. ,,Altfel dus de B. Lorincz asigură, echipa service este ma
nu se poate, râm?/' în ur cu sprijinul consiliului oa omogenă şi mai puternică 1
G.S. „Victoria“ Calan maximă, mă. Şl ta atunci miner, de menilor muncii de la mi ca oricind. Deci poate mai i
e
unde
cinstea
ambiant
de
un
cadru
nă,
mult I"
?
om al minei! Că uite, eu desfăşurării acţiunilor cul lată valori ale etici! 1
Mărite pentru realizarea planului, pentru de 21 de ani lucrez tot tural-educative. Acolo, in muncitoreşti, care aici, la (
mină, sint definitorii pen- «
la sectorul I, în stratul trei
preajma lor şl a maiştri
a] minei Aninoasa. Am o lor Vasile Onuţ, Nicolae tru fizionomia minerului, 1
întărirea ordinii şi disciplinei brigadă foarte bună, am Zgăvirdea, Sabin Faur am Inginerul Gheorghe Balica, ţ
preluat-o de la Aurel Cris- aflat că şi rezultatele adjunctul şefului ne sectorului L )
tea,
Eroul
Socia
Muncii
bune trebuie judecate cri
vorbeş-
electromecanic,
4. Secvenţe din munca unui colectiv harnic liste. N-avem voie să ne tic, dacă vrei să desprinzi te despre echipa de tele- \
de
Şi-n
!
S
de
facem
ruşine
munca
pentru
grizuometrie,
învăţăminte
condusă
187 am mers bine, lună de viitoare, pentru spornicia maistrul Dumitru Vilciu, ?
Oamenii muncii din ca De la „mecanica nouă" trofan, .şeful secţiei — sînt lună. Din abatajul frontal ei. Şi tot acolo, idesa care a realizat un panou 1
drul secţiei de prelucrări i-atn notat pe muncitorii unicat, fiind înscrise în cu susţinere individuală necesităţii de a li mai ac
mecanice se pot mândri fruntaşi Ioan Bistrian, Ioan planul de producţie numai am dat peste planul anual tiv — fiecare la locul său sinoptic de semnalizare a |
cu bilanţul activităţii lor Cimponer, Petru Balaş, cînd este nevoie de ele, 3 500 de tone de cărbu de muncă — s-a desprins fluxului tehnologic de ţ
pe 1987. Producţia marfă Ioan Buţi, Florian Truţă, îndeosebi la opririle ac ne. Ne-am zis să nu ne ca un imperativ. ,,Formaţia transport pe benzi în sub* *
teran ce permite (la dls- |
a fost depăşită cu 5 mi cidentale". lăsăm mai prejos nici în service a minei, deşi tină- pecerat) obţinerea unor (
lioane lei şi s-au realizat La atelierul de recondi- '88, dimpotrivă, să mergem ră, s-a impus şi a desfă
însemnate cantităţi supli REPORTER ţionări îi notăm pe strun şi mai bine cu producţia. şurat . o activitate fructu informaţii rapide, necesare
mentare la producţia sor garul Iacob Milăşan, su La noi e o vorbă : dacă oasă. Noi am terminat bunei desfăşurări a pro ce-
timentală : 50 tone la ÎN POST PIX dorul Ionel Sabău, lăcătu nu munceşti, n-ai ce căuta demontarea complexelor
eboşarca cilindrilor do şul Cihcorghe Gruescu. in brigadă la Prisecan. LUCIA LICIU
laminor, 100 de lingotiere „Aici — ne-a informat Cine nu munceşte, n-are mecanice de tip S.M.A.-2
şi 120 de pîlnii la prelu Eugen Avram. în acest maistrul Teofil Şinca — loc în brigadă. De fapt, care, din pricina tecto
crarea utilajelor de tur sector sînt fabricate piese s-au recondiţionat şi cupe nicii, nu mai pot luncţio- (Continuare în pag. a 2-a) ţ
nare pentru oţelării, un noi de mare complexita pentru M.T.F.B., eclise de
volum de 300 000 lei la te : roţi danturate pentru la banda M.T.F.B., axe,
piese de schimb, depăşirea macarale, cuplaje pentru şaibe de frînă şi alte pie
sarcinilor privind recupe bonzi transportoare, axe se importante. Ponderea ÎN ZIARUL DE AZI : Competenţă şi răspundere —
rarea, recondiţionarea şi diverse pentru reductoare
refolosirea unor materiale ş.a. „Cele mai multe MARIN NEGOIŢĂ DECEBAL - 1900 de ani
cu peste 450 000 lei etc. dintre aceste piese —• ne de la urcarea pe tronul imperative ale activităţii
„Aceste rezultate bune — spune ing. Adrian Mi- (Continuare în pag. a 2-o) Daciei
sjublinia maistrul Ioan
Mihuţ, secretarul comite prezente şi de perspectivă
tului de partid al secţiei
— constituie dovada capa Conferinţa pentru clare al XTII-lea şi Conferinţei
cităţii de mobilizare şi de seamă şi alegeri a Naţionale ale partidului.
acţiune a întregului nos organizaţiei municipale Rezultatele dobîndite de
tru colectiv. Sub condu Hunedoara a Uniunii Ti organele şi organizaţiile
cerea şi îndrumarea ne neretului Comunist a re de tineret în perioada ana
mijlocită a comuniştilor, liefat necesitatea sporirii lizată atestă capacitatea
oamenii muncii din secţia contribuţiei tinerei genera crescîndă a acestora în
prelucrări mecanice ac ţii la realizarea marilor mobilizarea forţelor pen-
ţionează cu devotament
şi pasiune pentru înde
plinirea importantelor sar Conferinţe pentru dări de seamă şi alegeri
cini ce le revin pe linia
păstrării „sănătăţii" utila în organizaţiile municipale ale U.T.C.
jelor. Sînt confecţionate
piese noi, se recondiţio sarcini cc revin colective
nează o mare parte din lor muncitoreşti în acest tru îndeplinirea . planului
piesele vechi,’ se execută an hotărîtor al actualului pe acest an. pe întregul
reparaţii capitale şi cu cincinal şi în perspectivă. cincinal. în acest con
rente de calitate, partici S-a arătat că puternicul text, darea de seamă pre
păm cu tot ce putem la detaşament de tineri, care zentată, cît şi cci caro au
eforturile de redresare a reprezintă aproape jumă participat la dezbateri, au
activităţii declanşate în tate din personalul înca adus în atenţie faptul că
combinatul nostru". drat în unităţile economi organizaţiile U.T.C., sub
Am parcurs cîteva hale ce ale municipiului, poale conducerea organelor şi
de producţie ale secţiei şi trebuie să se implice organizaţiilor de partid, au
respective. Peste tot se cu mai multă competenţă avut o contribuţie însem
văd semnele ordinii şi cu nată la realizarea, în 1987,
răţeniei ¡desigur, loc pen şi răspundere în materia
tru mai bine există), oa Combinatul siderurgic „Victoria“ Călău, secţia mecanică. Maistrul principal lzldor lizarea la un înalt nivel VALENTIN NEAGU
Drăgoesc verifică o piesă de maro complexitate, executată la maşina de danturat de că
menii muncesc în disci tre frezorul Ioan lovănescu. Această piesă, destinată presei pentru brichetat cocsul, calitativ a sarcinilor eco-
plină. Aceste imagini sînt pînă acum era adusă clin lm port. nomico-socialp ce le revin
cu adevărat tonifiante. din hotărîrile Congresului (Continuare în pag, a 2-0$
