Page 50 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 50
®ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
t Hotărirife Conferinţei Naţionale a partidului—program de muncă Comuna Baru — pe coordonatele
f şi de luptă ai comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii
dezvoltării socialiste
BS EJ
4. Secvenţe din munca unui colectiv harnic (Urmare din pag. tj tăţeni la plantarea arbuş tuturor obiectivelor sociale. optim
edili-
tatcu s
tar-gospodăreşti
şi
tilor pe zona ce urma să
producţiei marfă realizată devină un frumos parc. Avem în comună oameni ., temei!
fost te
(Utmare din pag. 1) .şarjare a bateriei de coc — Desigur ! — ne-a răs de Sectorul exploatare fo In 1964 s-a raportat pre cu ' care ne mîndrim, ca zentate
sificare nr. 4. Lucrare puns maistrul Alfred Gel- restieră din Baru s-a ci darea primului bloc de deputaţii Ion Crăciunescu, ful „M
rin. Si
o constituie piesele pen trainică, bună, lăudată de îer, secretarul organizaţiei frat la peste 30 milioane locuinţe, cu 12 aparta Ion Ceuţă şl Silviu Popa, Bnrctn
tru secţiile cocserie . şi cocsari. Alţi meseriaşi de partid de la reparaţii lei. mente. Din 1970, odată cu sau Vaier Miclăuş, Mihai comite!
carbofluid". matisau (din sîrmă de mecanice. Mă mir do ce Salturi s-au realizat şi lucrările de extindere şi Rahotă, loan Petre, Pavel femeile
stăruit
Facem un scurt popas oţel !) cabluri ce se folo nu ău făcut-o ei înşişi în agricultură, — ramură modernizare a Fabricii de Necş, oameni ai muncii statut
în sectorul maistrului sesc la transportul urşilor pînă acum. Fiecare om importantă a economiei produse refractare, s-a tre de la unitatea de produse fomeilo
Gheorghe Sileanu. ,,Ru — de fontă. trebuie să sc orienteze, comunei. Unindu-şi efortu cut cu hotărîre la sistema refractare, Ionel Lucacl şi meria,
realizai
nc mărturiseşte cu multă — S-ar putea executa să ştie ce trebuie şi ce rile în Cooperativa agri tizarea edilitar-urbanistică Gheorghe Mihăilă, de la produc
bucurie interlocutorul — aici — am întrebat — şi poate fi realizat la locul colă de producţie Livodca, a comunei noastre. De a- sectorul forestier, toţi ce conomi
am în formaţie 24 de oa o mică platformă pentru său de muncă. locuitorii satelor ău bene tunci au fost construite 200 tăţenii de faptele cărora
E3 N
meni. meseriaşi de elită. maşina de şarjare de la Nu putem încheia fără ficiat din plin de cuce de apartamente în blocuri se leagă numeroase din DE M(
Aici sc pot şi sc execută bateria nr. 4. necesară a mai nota şi alic nume ririle ştiinţei şi cercetării moderne şi cochete, cu realizările din comună. rile do
lucrări complexe cu mare pentru curăţirea în condi de oameni harnici : Gheor agrotehnice, de eforturile spaţii comerciale la par Acum, la începutul aces brlcll ,
grad dc dificultate". ţii optime a uşilor de la ghe Ion, Fclix Bi'ctgeld, făcute de partidul şi statul ter. Blocurile, împreună tui al treilea an din cin şi seeţ
vezenl
I-am văzut pe oameni camerele de ardere ? (Am Teodor Smîntînă, F.ugen nostru pentru creşterea şi cu noul sediu politico-ad- cinal, cînd comuniştii, în de exe
îmbrăcînd cu „ferodouri" scris despre lipsa acestei Luca, Dănuţ Iovan, Izidor modernizarea parcului de ministrativ 'al comunei, tregul popor, acţionează tur.1 d<
„Dnvu“
maiele de la maşina de platforme în primul epi Drăgoese, Ionel. Onescu şi maşini şi utilaje agricole. se constituie intr-un cen strins uniţi în jurul parti dormite
sod). mulţi alţii. Muncind cu hărnicie, coo tru civic armonios struc dului, al secretarului său trivit a
peratorii au sporit an de turat, în care locuiesc oa general, tovarăşul Nicolac late de
cele di
rodnicia
an
ogoarelor.
Ceauşescu,
pentru
tradu
menii
muncii,
Forţele satelor Dacă in anul 1961, cînd din agricultură, specialiştii cerea în viaţă a obiecti sortîme
grad în
cadrele
> s-a înfiinţat unitatea, va medicale şi didactice, alţi velor stabilite de Congre vor di
rea su
loarea producţiei fizice a- cetăţeni. De fapt — con sul al Xlll-lea şi Confe lomnoa
(Urmare din pag. 1)
gricole a fost de 1,5 mi tinuă interlocutorul - toa rinţa Naţională ale parti acelaşi
lioane lei, în onu! trecut te cîte le-am realizat în dului, locuitorii comunei tot mu
cută şi în Brănişcă, la ea a ajuns la 8,1 mili Baru sîntem mobilizaţi cu părător
care au luat parte — cum oane lei, producţiile medii comuna noastră au la
am reţinut din spusele la hectar sporind conside bază munca oamenilor, a toate forţele la îndeplini
primarului comunei, tova rabil la toate culturile. comuniştilor, a celorlalţi rea sarcinilor ce ne revin,
răşul Petru Opreau — cir cetăţeni, care au înţeles urmînd neabătut îndemnu
conducătorului
ca 150 de cetăţeni. — S-a construit cu oa imperativele acestor vre rile poporului nostru, iubit
muri de profunde transfor
că
al
menii
şi
oameni,
pentru
Trebuie spus însă că nu care sînt adevăraţii bene mări revoluţionare şi, mo ruia îi aducem la apropia DEVA
în toate localităţile se ficiari aî acestor realizări bilizaţi de organele şi ta aniversare a zilei de tria); 1
acţionează cu hotărâre lor (A
— ţinea să precizeze loan organizaţiile de partid, se naştere cele mai calde IIA:
pentru sporirea producţiei Dragotă, primarul comu angajează cu dăruire şi urări de sănătate, oni „lnsu rc
pe păşuni şi fineţe. La nei, pe care l-am găsit în răspundere la realizarea mulţi şi fericiţi, în fruntea A);
Şoiinuş abia acum s-a re fruntea unui grup de ce sarcinilor în producţie, a partidului şî a ţării. 1 (Moder
partizat suprafaţa res beră <
pectivă pentru a fi cură ŞANI:
besc
ţată. Ţinînd seama de ti rose
vremea bună din această Noi,
perioadă, se impune să Valori ale demnităţii muncitoreşti i verde
se acţioneze cu mai multă I peni :
răspundere pentru curăţa Combinatul siderurgic Hunedoara, furnalul numărul 6. (Cultur
Tarzan,
rea păşunilor şi fîneţelor, Prlm-topitorul Ludovic Szekely pregăteşte perforarea în ^ (Urmore din pag. t} gătit cu răspundere acest front lung şi susţinere in l l „ueeai
canalelor, şanţurilor ş.a. vederea evacuării -şarjei de fontă. an. In domeniul gindirii dividuală şi dorim să ex Âeropo
mobilizîndu-se la aceste J sului de producţie. In za- tehnice avem concepute tindem folosirea combine (Mineri
lucrări toate forţele do Foto NICOLAE GHEORGHIU ţ na Sud a minei Aninoasa, două metode noi de ex lor de înaintare la execu Drumul
'care dispun localităţile. l colectivul de lăcătuşi con- ploatare de mare capaci tarea lucrărilor de pregă seriile
} dus de maistrul Nogy tate şl cu randamente mult tire in cărbune. Avem în toresc);
1 ¡osii a realizat un cilindru sporite. Avem metode de credere in spornicia mun Stop
fMuucii
REALIZĂRII PRODUCŢIEI DE EXPORT - competenţă profesională l hidraulic care asigură ri- prevenire a apariţiei locu cii şi pentru că am făcut nacolar
dovedite de Ana Dediţă, ! dicarea unor greutăţi mari rilor endogene şi de asa eforturi deosebite pentru 13 R A
PREOCUPARE DE PRIM ORDIN iolanda Szanto, Emilia 1 in subteran, în situaţii nare a acestora in cazul 'instruirea şi calificarea for noapte
Mititelu, Rozalia Kulcsar, ^ deosebite. „Sint roade ale in care s-au produs. Avem ţe/ de muncă (şi pentru GUItAE
La recenta şedinţă a ziua de 6 ianuarie a.c Adela Andrieş, Elena efectivele noi şi pentru — serii
Comitetului Politic Exe — preciza tovarăşa Ro- Pricop, de toate munci l răspunderii comuniste, care • concepute scheme electri cele vechi), şl pentru îm oraşt:
ce care asigură reducerea
J stimulează şi ne stimulea-
cutiv al C. C. al P.C.R., dica Bodescu, inginerul toarele din subordinea 1 ză participarea la muncă. substanţială a consumului bunătăţirea condiţiilor lor bobocii,
t o v a r ă ş u I Nicolac şef al unităţii. La a- maiştrilor Maria Acs şi i Pentru că dorim, ca, in a- de energie electrică la de viaţă in cămine de ne- dar mi
GEOAG
Ceauşescu, secretarul ge eeastă dată, avem pregă Ibolya Staicu, din ca funcţionarea in gol a flu familişti şi in locuinţe ta — s
neral al partidului, a tite pentru expediere drul atelierului de con < cest an, colectivul nostru construite şi date in gos do cui
a-
subliniat în mod deose peste hotare noi loturi fecţii. Este şi acesta o- de electromecanici Ia să timp xurilor de transporturi şi podărirea minei noastre, Intoarci
un plan de măsuri, la nivel
sigure
realizarea
bit necesitatea concen de tricotaje, iar pe flu atit la Aninoasa cit şi la (Dacia)
trării, cu prioritate, a e- xurile de producţie se magiul prin fapte, pe şi de calitate a reviziilor de întreprindere, pentru în Vulcan. Aşteptăm, dorim rea nea;
forturilor tuturor colecti lucrează intens la con care întregul colectiv din şi reparaţiilor, care să cadrarea in consumuri şi şi sperăm ca roadele a* cenuşa
(in
repartizate
velor muncitoreşti în di fecţionarea de rochii întreprinderea noastră îl permită obţinerea urior in cotele ne-am încadrat cesfor eforturi să le cu rcşul);
producţii sporite in abata
cerea 1
1987
noi
recţia realizării şi livră pentru femei’ şi pulovere aduce la apropiata sărbă je". încrederea intr-un an cu bune rezultate in con legem din primul trimestru mina).
rii ia termen şi în con pentru copii, articole toare a întregului popor mai bun şi mai spornic e sumul repartizat). Avem al anului".
diţii de înaltă calitate a contractate cu parteneri român — aniversarea zi exprimată şi de Gheorghe încredere intr-un an mal Competenţă, voinţă, în
producţiei de export. din Uniunea Sovietică. lei de naştere şi a înde Rancea, inginer şef cu spornic pentru că ne a- credere. Sint atribute date
— Primul lot de pro Garanţia onorării tuturor lungatei activităţi revo
duse pentru beneficiarii contractelor la termenele luţionare a iubitului con securitatea minieră. „Este IJăm pe un drum bun în de cantitatea de răspun
firesc să investim in mun
acţiunea
de
dere cu care fiecare acţio
perfecţionare
externi a fost livrat de stabilite şi la parametri ducător al partidului şi ca noastră mai multă în a tehnologiilor clasice de nează la locul său de
întreprinderea de trico calitativi superiori este statului, tovarăşul Nicolac credere pentru că am pre exploatare cu abataje cu muncă. Pentr
taje Petroşani încă din dată dc hărnicia şi înalta Ceauşescu. fi în u
special
pie. C<
bil, ma
totul îs
Competenţă şi răspundere — imperative Moment omagial î nala pr
mă de
I va suf]
* rat, cu
ale activităţii prezente şi de perspectivă î teratură din clasele V— ' late dc
Membrii cercului de 11- I
*. VIII ale şcolii generale I sectorul
turile t
(Urmare din pag. 1) unele deficienţe de orga Cooperativa meşteşugăreas Doina Iletegan, Doinei cultură generală al tineri IJla au participat la un " prinse
emoţionant moment oma- *
nizare şi planificare a că „Drum nou" ş.a. Un Curteanu, Marcela Anton, lor. I li gial dedicat Iul Mihai t zero gr
a planului de fier în mi muncii, in stabilirea unor accent deosebit s-a pus pe loan Irimuşa, Silviu Voi- Prin spiritul de exigen Einlnescu. După ce prof. * xlnte î
de. Cei
nereu marfă, fontă cenuşie, măsuri cu reală valoare eliminarea acestor lipsuri ca, Aurelia Cotîrlea, Dia- ţă şi responsabilitate cu I Verghella Chlfor a pre- * punere
zentat opera scriitorului i
prima
laminate grele, talc, utila practică şi urmărirea ce din activitatea tinerilor na Mariş, Elena Mîneran, care a .fost abordată ac % cu accent pe creaţia de » lutul.
je tehnologice pentru me lor viabile pînă la finali de la combinatul siderur- Liviu Iacoboni au subli tivitatea tinerilor, confe I importunţă Istorică şi *
talurgie, tricotaje etc., iar zare. Se manifestă încă gic, întreprinderea antre niat, în acelaşi timp, ce rinţa pentru dare de sea * patriotică, elevii au citit I Ea ni
şl au recitat celo mal I
valoarea acţiunilor de mun formalism şi suficienţă în priză de construcţii şi re rinţa îmbunătăţirii mun mă şi alegeri s-a constituit ! îndrăgite poezii eml- ? fi pred
să, cu
că patriotică în sprijinul pregătirea şi desfăşurarea paraţii siderurgice, între cii educative, creşterii ca ca un moment important * nesciene. Expoziţia de I t Vînt m
producţiei s-a ridicat la adunărilor generale, în prinderea minieră. S-a re lităţii şi eficienţei învăţă- pentru întreaga muncă carte, organizată, a fost, J sificări
peste 230 milioane lei. antrenarea activului, a tu liefat, în acest sens, ne mîntului poliiico-ideologic prezentă şi de perspecti I prin prezentarea făcută , din su,
„Analizînd însă critic turor cadrelor la bunul cesitatea unei substanţiale în cele aproape 400 de vă. S-a exprimat convin de comandantul lnstruc- { lată cu
ciură.
lor al unităţii do pio- ■.
şi autocritic activitatea mers al treburilor". îmbunătăţiri a stilului şi cercuri şi apropierii aces gerea că tînăra generaţie î nlerl, o pledoarie la I
desfăşurată, în spiritul exi „Trebuie să spunem des metodelor de lucru, creş tuia de sarcinile şi cerin din municipiul Hunedoara % dezvoltarea gustului pon- | Pentri
genţelor şi cerinţelor Con chis —■ sublinia Viorel terea rolului şi competen ţele producţiei din fiecare dispune de capacitatea ne ! tru lectură al elevilor. » zile: V
schimbi
ferinţei Naţionale a parti Lupulescu •— că avem încă ţei tuturor organizaţiilor unitate. De asemenea, în cesară realizării în cele i Depăşiri variabil
dului — sublinia Gheorghe un număr de tineri care în implicarea şi antrena cadrul conferinţei s-a re mai bune condiţii a mari ! ros. In
Angiu, — trebuie să re nu-şi realizează sarcinile, rea tinerilor la ridicarea liefat necesitatea intensifi lor răspunderi ce-i revin, îi prin bună servire | interval
nala pi
cunoaştem că munca noas nu respectă disciplina teh calităţii şi modernizarea în cadrul conferinţei, ti ceput si
Un bufet cu linie de J
tră nu a avut finalitatea nologică şi dc muncă, ma producţiei, creşterea pro cării activităţii de creşte nerii au adus un fierbinte I U autoservire, o cofetărie şl I soare,
şi eficienţa cerute, că nu nifestă indiferenţă faţă de ductivităţii muncii şi efi re a conştiinţei revoluţio omagiu secretarului gene o berărie sînt unităţile de J ninsoan
dlţii dc
am folosit deplin formele propria pregătire profesio cienţei economice, solu nare, a spiritului de răs ral al partidului, tovarăşul ! alimentaţie publică din . la ntodi
şi mijloacele specifice de nală. Faţă de toate acestea, ţionarea problemelor cu pundere şi iniţiativă în Nicolae Ceauşescu, urîn- * complexul comercial „Ga- I efiri de
leşul" din Haţeg. Apro- J
acţiune, ceea ce a dus la organele şi organizaţiile prinse în planurile de rîndul tinerilor. Un loc du-i acum, în preajma a- I vizionarea ritmică, buna | sectorul
rat ura
o insuficientă valorificare U.T.C. nu au luat măsuri cercetare-dezvoltare a uni important în cadrul dez niversării zilei de naştere * servire, solicitudinea faţă ( treptat,
a potenţialului de care severe, nu i-au atras pe tăţilor. baterilor l-au ocupat pro şi a îndelungatei activi Si de consumatori, cont- * tervaluh
ijţispunem. Acest lucru în tineri la o activitate po- Referindu-se la aceste blemele legate de găsirea tăţi revoluţionare, ani I portarea atentă faţă dc ţ punere
seamnă că, dincolo de re litico-ideologică şi cultu- domenii de maximă impor unor căi mai eficiente în mulţi, cu sănătate şi feri ei aduc zi do zl depăşiri li teorolog
Al. Pro
zultatele bune obţinute, ral-educativă eficientă". tanţă pentru munca nou educaţia materialist-şliin- cire, putere de muncă I în planul de desfacere, ţ
în activitatea comitetului Asemenea aspecte se întîl- lui comitet ales, a tuturor .ţifică. în acelaşi timp s-au pentru a conduce cu a- * De la începutul anului »
municipal al U.T.C., a or nesc şi în munca organe tinerilor din municipiul făcut referiri la mai buna ceeaşi strălucire destinele \ depăşirea planului de |
ganelor şi organizaţiilor lor şi organizaţiilor de ti Hunedoara, Angeîa Cenan, organizare a petrecerii poporului nostru pe' dru »• desfacere se ridică la , t
peste 130 000 iei.
sale s-au manifestat lipsuri neret de la secţia „Vidra", Liviu Oprita, Graţian Or- timpului liber şi ridicării mul socialismului şi co \
ţi neajunsuri, an persistat Fabrica de încălţăminte. dean, Livia Cicmărean. continue a nivelului dc munismului! *