Page 54 - Drumul_socialismului_1988_01

Paq 2 DRUMUL SOCIALISMUL

c.s, „Victoria“ Căian Mobilizare maximă, acţiuni hotărite pentru
Visul s-a împlinit,
realizarea planului, pentru întărirea ordinii şi disciplinei
drumul continuă
...Platforma nouă a fectivului incomplet al noii
combinatului „Victoria", 5. La fumai formaţiei de la şticul de a a
în incinta secţiei a Il-a fontă, rina se reface în- (Urmore din pag. 1) garu, şefa atelierului pro­ po
furnale. Nu este vorba de dică produsul finit — vei ge bine, o refacem o dată tr-un termen mai mare : iectare - ing. Gabriela clon
isto
un perimetru distinct. Dar întâlni. cum se spune, o pe săptămînă. Acum, a- 3—4 ore. Cu toţi oamenii care nu au lucrat nici­ Slăbii, sau şefa atelierului lor 1
un vechi furnalist al Co­ „armată" de oameni. Dar. proape în fiecare schimb... la posturi, echipa lui odată, în majoritate soţii creaţie - maistrul Maria­ nlc.
lanului, aşa ne-a spus: la furnalul nr. 3 sînt nu­ De dimineaţă, furnalul nr. Hriţcu ar putea s-o scoată şi fiice de mineri, dar şi na Bogdan, şi lucrătoarele dire
cine
„Cum treci de poartă şi mai şase furnalişti (cu şef 4 fusese descărcat o singu­ şi în două ore. Cu uscare de preparatori, de con­ din subordinea lor, pen­ tem
pînă la Călan-Băi te afli cu tot !) şi tot cam alîţia ră dală. Cantitatea de cu tot! structori, de energetlcieni, tru că nu au refuzuri ori brei
Iull
în curtea cu greutăţi şi la .furnalul nr. —1. Eşti fontă, după aprecieri, se Desigur, mai sînt şi alte şi-au aflat aici primul loc reclamaţii faţă de calita­ don
şocat ! Te-ai mai aşteptat, de muncă, aducînd un tea muncii lor. Intr
bucurii a Jurnaliştilor". ridică la circa 130 tone. multe necazuri, după cum grai
Din unele puncte de ve­ fizic vorbind, să întîîneşti aflăm de la maistrul prin­ plus de bunăstare în pro­ - Dar noi ştim că mai film
oameni înalţi şi solizi. Dar, „Am fi putut să mai facem priile familii. „Lucrez în
dere aşa est«. Menirea de ei sînt de talie obişnuită cel puţin o descărcare — cipal Nicolae Chira : coc­ fabrică de la început, a- avem destule lucruri de mur
bază a C.S.V. Căian, cum Pe unii, mai tineri, a­ spun oamenii — dar s-a sul are rezistenţa slabă, dică din 1979, ne spunea făcut pentru ca activita­ B
tea să ne fie mai fructu­
arh mai spus-o, este produ­ aglomeratul este inconstant, confecţionera Floarea Va- oasă — considera tovară­ TE
lect
cerea fontei cenuşii, atît de dimineaţă a căzut o sile. inainle eram numai şa Victoria Roşea, secre­ mer
de necesară pentru in­ REPORTER IN POST FIX suflantă... („Din cauza su- soţie de miner şi mamă a tarul comitetului de partid lor
dustria constructoare de flantei se puteau bloca patru copii. De nouă ani al întreprinderii. in adu­ eoni
„Pa
maşini a ţării. Şi, în gurile de vînt şi se oprea duc şi eu o retribuţie în nările generale ale orga­ lie
acest context, tot e- proape că-i ascunde cu blocat rina mare şi a tre­ furnalul. Pe urmă, ar fi familia mea numeroasă. Şi nizaţiilor de bază şi în eepi
totul pălăria protectoare buit s-o refacem, apoi, dc !
fortul care se face în cu boruri largi, tip ne-a lipsit macaragiul. Am fost necesare 3—4 zile să încă una bună. Pentru că şedinţele grupelor sindi­ Ion--
combinat este (şi. mai ales. „ m e x i c a n " . Ceea ce solicitat unul de la aglo­ le deblocăm şi să pornim muncim, ne facem pla­ cale dezbatem frecvent mllr
acel
trebuie să fie !) îndreptat reprezintă însă cu adevă­ merarea zgurii, dar, ne- • din nou furnalul..."). nul şi cîştigăm bine. De problemele majore ale Uliii
către produsul respectiv. rat o măreţie .• la aceşti fiind locul său de muncă, Unele dintre proble­ acee gîndurile curate ale producţiei, ale indicatori­ sub!
a
Scrii
Fonta cenuşie reprezintă oameni — şi asta ni se merge mai greu. Dacă am me se pot rezolva cu familiei mele se îndreaptă lor de pian şi disciplinei casr
marfa de bază a unităţii pare lucrul cel mai im­ fi avut macaragiu de la forţele interne ale com­ pline de recunoştinţă spre muncii şi luăm întotdeauna cosii
portant — este forţa lor omul clarvăzător şi înţe­ măsuri pentru perfecţio­ fecţ]
Cu toate argumentele prima oră a schimbului binatului. Nu trebuie lept din fruntea partidu­ narea activităţii. Grijii con.
de mai sus bine fixate în de mobilizare şi acţiune, să mai fie amînate.
spiritul de hărnicie şi dă­ nostru, am mai fi putut lui şi a ţării, tovarăşul secvenţe a partidului pen­
minte este normal să-ţi ruire de care sînt animaţi să facem încă o descăr­ Cum este, de pildă, com­ Nicolae Ceauşescu, pen­ tru munca şi viaţa noas­
imaginezi că la furnalele permanent, La furnalul care...". pletarea formaţiilor de lu­ tru grija ce o acordă tră vrem să-i răspundem I I
nr. 3 şi 4 — de mare ca­ nr. 4 îi notăm pe Dănuţ Discuţiile continuă si­ cru de la furnale şi din bunăstării întregului popor prin fapte concrete, prin
pacitate ! — se află cele Veghea, ;> Nicolae Petruţi multan cu deblocarea şi alte sectoare adiacente. şi îi dorim mulţi ani de noi realizări. Faţă de a-
DI
mai puternice formaţii de Gheorghe Iovan. Marcel curăţirea rinei. îţi este Dacă fonta cenuşie este viaţă, de sănătate şi pu­ ceastă grijă, exprimăm arm
lucru, echipele de elită ale Stanciu, • Gheorghe Găş- greu să accepţi ideeâ că, scopul principal al exis­ tere de muncă, să ne con. din adîncul inimilor noas­ treci
combinatului. Dar... Ur- părescu. „Ne-ar mai tre­ din cauze aşa de minore tenţei combinatului „Vic­ ducă mai departe ţara, tre şi ale familiilor noas­ DO.4
din
cînd scările metalice pînă bui 4 oameni în echipă s-au pierdut cel puţin 80 toria" — şi altul nici nu spre noi înfăptuiri“. tre sentimentele de pro­ — A
— ne spune şeful, forma­ fundă stimă şi gratitudine deri
la platformele superioare ţiei, Gheorghe Hriţcu. Ve­ tone de fontă. Nu-i nici o se poate vedea — atunci In întreprinderea de (Fia
ale celor două furnale exagerare: nefiind des­ trebuie să se acorde prio­ confecţii Vulcan s-au îm­ la adresa celui mai pre­ Zori
deţi, din această cauză ţuit şi stimat fiu al po­
mari, constaţi cu stupe­ merge foarte greu refa­ cărcată în schimbul men­ ritate maximă producţiei plinit, se împlinesc desti­ porului, secretarul gene­ -I-II
¿ui
facţie că. din multe puncte cerea rinei mari". ţionat, ci mult mai târ­ de fontă I După cum ne, intr-un timp eroic, ce ral al partidului, preşedin­ brie
de vedere, nu este chiar — Din cit în cit timp se ziu, fonta respectivă tre­ ne-au mărturisit, furnaliştii înscrie an de an pagini tele Republicii, tovarăşul rea)
aşa. Te-ai gîndiţ că în reface rina mare ? buie considerată ca şi au şi ei mîndria lor : vor de noutate şi frumuseţe Nicolae Ceauşescu, dorin- fără
CAÎ'
în peisajul mîndrel noas­
(I_,U(
halele de turnare — acolo — Cînd totul decurge pierdută. Timpul nu poate ca sarcinile la fontă să tre Românii. De aici îşi du-i acum, cu prilejul a- Iartj
unde „izvorăşte" fonta, a- normal şi furnalul mer- fi dat înapoi I Datorită e- poată fi îndeplinite per­ niversării zilei de naştere (Mii
manent, în mod ritmic^ sorb seva existenţei şi a şi îndelungatei activităţi Rfiir
bucuriilor propriilor fami­ resc
Această frumoasă şi legi­ lii, soţii Constantin şi revoluţionare, să ne tră­ riţia
Adunarea cetăţenilor din timă dorinţă, care le dă Elena Bădulescu, Troian şi iască mulţi şi fericiţi ani, casa
(Ret
şi
civi­
întru
progresul
f . puterea de a rezista lingă Ana Chispal, Ştefan şi Zo- lizaţia bravului nostru po­ ua
şuvoiul fierbinte al fontei, rina Turdeanu. De aici, por, întru gloria mîndrei Iubi
judeţul Hunedoara trebuie să fie respectată din minte Ş- miinile unor Rc anii socialiste". serii
nit
a
şi sprijinită de fiecare ins lucrătoare deosebit de ta. La întreprinderea de BAI
(Cas
(Urmore din pog 1) tribuţia în muncă, în spe­ unele lipsuri — tăieri al combinatului. Dar, mai lentate şi pasionate de confecţii Vulcan — una ŢEG
cial în oraşe şi municipii. neeconomicoase de ani­ ales de către comitetul de profesia lor ies superbe dintre miile de ctitorii ale rille
Mînj
Raportul şi vorbitorii au male, producţii mici de partid şi conducerea co­ fuste din stofă pentru fe­ „Epocii Nicolae Ceauşescu" SIM
. .arătat că va trebui să lapte în sectorul coopera­ lectivă a unităţii. mei şi rochiţe pentru fe­ — visul s-a împlinit, dru­ iau
Analizînc! Activitatea de tist, precum şi o slabă tiţe. Şi nu pot decît mul continuă, îhtr-o pe­ ILIA
. elaborare şi înfăptuire a crească simţitor rolul con­ participare a gospodăriilor Viitoarele rînduri — să fie mîndre şefele de rioadă pe care întregul na).
;:Ţ ho'ţărîrilor şi măsurilor a- siliilor populare în apli­ pe aceeaşi temă — vor formaţii Carolina Bamhazi, popor o subsumează de­
■ . ddpinte privind executa­ carea prevederilor Legii populaţiei cu produse la fi de la furnalul nr. 3. Victoria Ene", Adela Matei, venirii sale moderne, fără
fondul de stat — care vor
rea . lucrărilor edilitar-gos- nr. 1/1985, acţionînd, tot­ Aurica Fomade, Vatica Do- precedent în existenţa sa. y
trebui analizate cu în­
.'. podăre.şti, întreţinerea şi odată, pentru realizarea treaga răspundere şi luaţi? MARIN NEGOIŢÂ
"'gospodărirea fondului lo­ lucrărilor stabilite a se e- măsuri ferme pentru a nu Ni
cativ, repartizarea locuin­ xecuta din contribuţia în se mai repeta în viitor. trag-
ţelor şi soluţionarea pro­ bani şi în muncă a cetă­ Participanţii la dezbateri din
ţenilor.
punerilor, sesizărilor şi au criticat cu asprime Sesiunea Consiliului popular judeţean
reclamaţiilor oamenilor Şi în întreţinerea şi re­ şi unele practici anacro­
muncii, adunarea cetăţe­ pararea fondului locativ nice .care se manifestă în
nilor pe judeţ a scos în proprietate de stat s-au activitatea de desfacere a (Urmare din pag. 1) revoluţii agrare. îndeplini­ gramelor prioritare privind 53, i
42, I
evidenţă şi o serie de manifestat neajunsuri în mărfurilor cu amănun­ rea întocmai a prevede­ modernizarea şi organiza­ Ex
lipsuri. Astfel, deşi au ceea ce priveşte îndeplini­ tul, cum ar fi, vîn- rilor planului va trebui rea producţiei, creşterea 38, :
fost adoptate hotărîri, pla­ rea obligaţiilor legale ale zarea preferenţială, com­ să ducă la creşterea pro­ productivităţii muncii, îm­ 83, !
Ex
nuri, programe de mă­ ' locatarilor, cit şi în asi­ portarea necuviincioasă Conferinţa Naţională a ducţiei de cereale şi le­ bunătăţirea calităţii pro­ 90, '
suri, nu s-a urmărit cu gurarea funcţionării cores­ faţă de cumpărători, ce- partidului, participanţii la gume, de carne şi lapte duselor, asigurarea si per­ 29, I
. fermitate înfăptuirea lor. punzătoare a instalaţiilor rînd conducerilor unităţi­ dezbateri au evidenţiat ac­ şi, pe această bază, să se fecţionarea pregătirii for­ Ex
Faptul că unele unităţi ce deservesc apartamente­ ţiunile şi măsurile ce le asigure creşterea contri­ ţei de muncă şi altele, pre­ 39, •
economice nu şi-au reali­ le. în cuvântul partici­ lor comerciale să acţio­ întreprind consiliile popu­ buţiei "fiecărei localităţi la cum şi a programelor de Ex
zat sarcinile de plan sau panţilor s-a cerut să se neze cu hotărîre pentru lare în scopul sporirii a- fondul de stat şi de auto­ dezvoltare a agriculturii .şi 30, Í
Ex
obiectivele de investiţii, ia măsuri mai hotărîte curmarea lor. portului judeţului nostru aprovizionare. Producţiile creşterea producţiei agri­ 49, £
producţiile planificate în împotriva celor ce dis­ Cu privire la soluţiona­ la creşterea bazei de ma­ agricole sporite trebuie cole. In acelaşi timp, con­ Foi
agricultură, iar unele lo­ trug apartamentele care rea propunerilor, sesizări­ terii prime şi energetice a să se obţină pe seama siliile populare au datoria 2 380
calităţi nu au onorat în le-au fost puse la dispo­ lor şi reclamaţiilor oame­ ţării, la organizarea mai gospodăririi mai bune a să acţioneze cu fermitate
1
întregime obligaţiile la ziţie. Faptul că un nu­ nilor muncii, adunarea bună a producţiei în fie­ pământului, creşterii pro­ pentru înfăptuirea progra­
fondul de stat şi de auto- măr de apartamente nu cetăţenilor pe judeţ a pus care unitate, economisirea ducţiilor la hectar şi pe melor de dezvoltare edili- O
i; aprovizionare se datorea- sînt ocupate pentru că în evidenţă faptul că în fiecare animal in parte. tai'-gospodărească a loca­
"‘ ,ză; în bună măsură şi mo- au fost distruse de loca­ perioada analizată s-a energiei şi a combustibi­ S-a subliniat, de aseme­ lităţilor şi, în mod deose­ Pe
;
‘’duliii în care au acţio- tarii care le-au părăsit, acţionat mai bine pentru lilor, pentru sporirea pro­ nea, că programul privind bit, pentru realizarea pla­ £i îi
■'■riat unele consilii popu­ denotă că-atît în reparti­ înfăptuirea hotărîrii de ducţiei agricole in scopul autoconducerea şi auto- nului de construcţie a lo­ muli
prec
lare. zarea, cit şi în adminis­ partid şi a legii care regle­ creşterii contribuţiei jude-, aprovizionarea, pentru a- cuinţelor. în acest sens iorii
ţului la fondul de stat şi
viţa
După ce au scos. în e- trarea locuinţelor mai mentează această activita­ de autoaprovizionare, pen­ sigurarea bunei aprovizio­ este necesară o mai bună vor
videnţă o serie de reali­ există neajunsuri ce tre­ te, precum şi necesitatea tru realizarea la termenele nări a populaţiei cu pro­ corelare a posibilităţilor Vînt
zări în ceea ce priveşte buie grabnic înlăturate. ca şi în continuare să se planificate a investiţiilor duse alimentare şi bunuri locale, astfel incit unită/A- din !
executarea lucrărilor edi- Aprovizionarea popu­ acorde întreaga atenţie re­ industriale şi sociale. industriale de consum tre­ le economice beneficiare pera
cupi
litar-gospodăreşti, între­ laţiei cu mărfuri ali­ zolvării problemelor pe buie realizat în strînsă să participe direct la con­ şl m
ţinerea şi gospodărirea mentare şi bunuri de care cetăţenii le ridică în In cuvin tul lor, partici­ legătură cu îndeplinirea strucţia apartamentelor. max
fondului locativ şi reparti­ consum industriale s-a faţa consiliilor populare, a panţii la dezbateri au programului de dezvoltare în înfăptuirea sarcinilor plus
zarea locuinţelor, rapor­ desfăşurat, în perioada celorlalte organe de stat, subliniat necesitatea creş­ a agriculturii şi livrarea de plan pe 1988, trebuie va i
va i
tul .şi unii vorbitori au analizată, pe baza progra­ întreprinderi şi instituţii. terii aportului fiecărei lo­ integrală a obligaţiilor la să crească, de asemenea, depi
arătat că datorită insu­ mului judeţean de auto- Luînd cunoştinţă de sar­ calităţi cu venituri la bu­ fondul de stat de către răspunderea deputaţilor, a Pe
zile:
ficientei preocupări a conducere şi autoaprovi- cinile ce stau în faţa ju­ getul local şi judeţean, în unităţile socialiste şi gos­ tuturor cadrelor consilii­ băto
consiliilor populare, cit şi zionare. în acelaşi" timp, deţului în acest an — al scopul înfăptuirii prin­ podăriile populaţiei. lor populare, îmbunătăţi­ rar
a unităţilor de construc­ unităţile de consum co­ treilea al actualului cin­ cipiilor autogestiunii şi Sesiunea a reliefat ne­ rea stilului lor de muncă, prec
ţii şi de gospodărie co­ lectiv şi de alimentaţie pu­ cinal — adunarea cetă­ autofinanţării teritoriale. cesitatea creş terii rolului să se întărească în toate dom
lapo
munală nu ă fost realizat blică şi-au adus o contri­ ţenilor a exprimat hotărî- Vorbitorii s-au refe­ consiliilor populare în sectoarele şi unităţile eco- Izoli
numărul de apartamente buţie mai mare in asi­ rea locuitorilor ca, sub rit pe larg la pre­ conducerea activităţii de nomico-sociale ordinea şi rat
planificat iar în ceea ce gurarea din resurse pro­ conducerea organelor şi vederile planului de înfăptuire a _ planului de disciplina. pera
fl c
priveşte investiţiile de prii a unui important fond- organizaţiilor de partid, cu dezvoltare a agriculturii şi dezvoltare 'economico-so- în problemele dezbătute V şi
gospodărie comunală nu de marfă. Preocupările pe sprijinul consiliilor popu­ industriei alimentare, sco- cială în profil. teritorial, sesiunea a adoptat hotă­ cele
s-au realizat în întregime linia mai bunei aprovizio­ lare, să-şi mobilizeze toa­ ţîndu-se în evidenţă faptul în toate unităţile indus­ rîri corespunzătoare. nus
lucrările prevăzute. nări a populaţiei se re­ te forţele pentru înfăp­ că acestea reflectă orien­ triale, agricole, de inves­ în încheierea lucrărilor JjOOi
re t
A fost criticat, de ase­ flectă şi în faptul că pla­ tuirea lor, astfel îneît ju­ tările fundamentale sub- tiţii şi social-culturale. sesiunii a luat cuvîntul rolo.
menea, faptul că nu s-au nul la desfacerea de măr­ deţul Hunedoara să-şi adu­ linate de secretarul gene­ Ele trebuie să se impli­ tovarăşul Ion Popa, prim- vie
încasat în totalitate su­ furi a fost depăşit cu că întreaga contribuţie la ral al partidului, tovară­ ce cu toată răspunderea secretar 'al Comitetului
mele din contribuţia bă­ aproape 170 milioane lei. materializarea obiectivelor şul Nicolae Ceauşescu, în in rezolvarea problemelor judeţean de partid, pre­
nească a populaţiei, iar Cu toate acestea, în stabilite de' Congresul al Raportul prezentat la Con­ cu care se confruntă uni­ şedintele Comitetului exe­
un număr mare de cetă­ domeniul autoăprovizionă- XlII-lea şi Conferinţa Na­ ferinţa Naţională, in scopul tăţile economice, să spri­ cutiv al Consiliului popu­
ţeni nu au prestat .con­ rii s-au manifestat. şi ţională ale. partidului. ■■ înfăptuirii obiectivelor noii jine conCret aplicarea pro- lar judeţean.