Page 56 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 56
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 383 • MARŢI, 19 IANUARIE 1988
Adunările generale ale
El
oamenilor muncii
La Tel Âviv a apărut volumul (Urmare din pag. 1) mice de la Orăştie şi Lu-
peni să pună cu prioritate
cere pus pe realizarea in în centrul dezbaterilor
„Omagiu preşedintelui Republicii Socialiste tegrală a producţiei desti problemele legate de di
nate ' exportului, insistîn-
şi
versificarea
ridicarea
du-se asupra asigurării co nivelului tehnic al produ
România, Nicolae Ceauşescu“ cu prevederile conformitate selor, modernizarea tehno
în
menzilor
planului,
logiilor, reducerea cheltu
ridicării nivelului tehnic ielilor de producţie şi uti
TEli AVIV li! (Ag'er- al Israelului. în cuvinte ţiile preşedintelui Nicolae România şi avem convin şi calitativ al produselor, lizarea eficientă a tuturor
pi’es). — Personalitatea şi de aleasă stimă şi deose Ceauşescu se află la baza gerea că epoca pe care a respectării cu stricteţe a resurselor existente.
opera tovarăşului Nicolae bită preţuire sînt sinteti politicii externe româneşti inaugurat-o va lumina termenelor contractuale şi în aceleaşi direcţii tre
Ceauşescu, secretar gene zate trăsăturile definitorii — o politică raţională, drumul generaţiilor vii condiţiilor de livrare. buie să-şi orienteze efor
ral al Partidului Comunist ale personalităţii şi operei constructivă ce promovea toare. Creşterea mai puternică turile şi preocupările co
¡Român, preşedintele Re de excepţională valoare a ză principii trainice de e- Cu prilejul prezentării a productivităţii muncii şi lectivele din întreprinderii
publicii Socialiste Româ preşedintelui României, tică internaţională, cum oficiale a volumului,' la . folosirea raţională a mate le de industrie uşoară de
nia, continuă să fie amplu subiiniindu-se că întreaga sînt independenţa şi suve Tel Aviv a avut loc o a- riilor prime şi materiale la Deva, Hunedoara, Pe
ilustrate peste hotare. sa activitate la cîrma des ranitatea, egalitatea în dunare festivă, la care au lor,, încadrarea strictă în troşani, Vulcan, Lupeni.
în Israel a apărut volu- tinelor ţării noastre se drepturi şi avantajul reci luat cuvîntul Moshe Nis- normele de consum şi re Orăştie, cu o notă accen
anul intitulat „Omagiu pre identifică în cel mai înalt proc, renunţarea la forţă sini, ministrul finanţelor, ciclarea tuturor resurselor tuată pe competitivitatea
şedintelui Republicii So grad cu interesele vitale şi la ameninţarea cu for Abba Eban, Itzhak Korn refolosibile — ca factori mărfurilor şi adaptarea
cialiste România, Nicolae ale poporului român, ale ţa, soluţionarea tuturor di şi Mozes Rosen, şef-rabi- hotărîtori ai eficienţei în lor permanentă la , cerinţe
Ceauşescu", editat cu pri celorlalte naţiuni ale lu ferendelor pe calea paş nul Cultului mozaic din tregii activităţi economi le beneficiarilor interni şi
lejul apropiatei aniversări mii. nică a tratativelor, instau România. Au participat ce —, realizabile prin în externi.
a zilei de naştere a con Prin puternica sa per rarea unei noi ordini eco oameni politici şi de afa făptuirea neabătută a pro In adunările generale
ducătorului partidului şi sonalitate, prin îndelunga nomice internaţionale. Cu ceri, reprezentanţi ai vie gramelor de organizare şi din unităţile de construc
statului nostru.. Tipărită ta sa experienţă — se re deplin temei se poate â- ţii culturale şi artistice, modernizare a proceselor ţii, atenţie majoră trebuie
în condiţii grafice exce levă în prefaţă — Nicolae firma că în. tot ceea ce a ziarişti. de producţie, trebuie să acordată organizării te
Ceauşescu a reprezentat şi întreprins şi întreprinde
lente, lucrarea se deschi reprezintă chintesenţa va România în sfera vieţii in în deschiderea festivită constituie elemente de a- meinice a lucrului pe toa
de cu portretul în culori lorilor şi aspiraţiilor na ternaţionale îşi găsesc ma ţii, Itzhak Korn a dat ci naliză aprofundată în ca te şantierele, folosirii la
al tovarăşului Nicolae ţiunii române, pe care a nifestare plenară trăsătu tire telegramelor adresate drul adunărilor generale întreaga capacitate a ma
Ceauşescu şi prezintă condus-o şi o conduce cu cu ocazia apariţiei volu ale oamenilor muncii, în şinilor Şi instalaţiilor de
rile definitorii ale modu
o scurtă biografie în- hotărîre, pricepere şi ab lui de gîndire şi acţiune mului omagial de primul vederea înfăptuirii lor în mare ^productivitate, gos
făţişînd principalele mo negaţie spre noi culmi de ce îi este propriu preşedin ministru al Israelului, condiţii superioare în a- podăririi raţionale a ma
mente din viaţa şi activi civilizaţie şi progres. telui Nicolae Ceauşescu : Itzhak Shamir, şi de vice- nul 1988. Aceloraşi dezide teriilor prime şi materia
tatea de patriot, revolu Cuvîntul înainte al vo umanismul şi principiali prim-ministrul şi ministrul rate de calitate şi eficien lelor şi reducerii costuri
ţionar şi conducător ale lumului, semnat de Itzhak tatea, clarviziunea politi de externe, Sliimon Percs. ţă să le fie mai mult şi lor, îmbunătăţirii calităţii
şefului statului romun. Korn, editorul lucrării, că, capacitatea profundă Premierul israelian a a- mai temeinic subordonate lucrărilor şi scurtării ter
Volumul înmănunchează preşedintele Asociaţiei de de a investiga' şi sintetiza dresat un Salut participan eforturile de utilizare de menelor de execuţie, pu
o culegei-e de aproape 300 prietenie Israel—România, ţilor la adunarea festivă plină a capacităţilor de nerii în funcţiune ' la ter
de selecţii din opera pre subliniază că România tra evoluţiile şi tendinţele noi organizată cu prilejul lan producţie, de revizii, re menele planificate a tutu
şedintelui României —■ versează o epocă inaugu ale lumii contemporane, sării volumului omagial paraţii şi întreţinere a agre ror obiectivelor din planul
grupate în capitole tema rată acum mai bine de de a-i surprinde contra dedicat celei de-a 70-a a- gatelor şi instalaţiilor, de pe anul 1988.
dicţiile şi de a desprinde
tice, purtînd titlurile: „Sub două decenii, în vara a- niversări a preşedintelui perfecţionare continuă a Intensificarea activităţii
reflectorul timpului", „Ro nului 1965, de lucrările concluziile practice nece Nicolae Ceauşescu, rele pregătirii profesionale a de cercetare ştiinţifică şi
sare, perseverenţa în atin
mânia de azi, România de Congresului al IX-lea al gerea scopurilor propuse. vând personalitatea remar forţei de muncă' şi de fo inginerie tehnologică şi
niîine", „Puterea poporu Partidului., Comunist Ro Politica- de pace a Ro cabilă a şefuiui statului losire raţională, integrală, promovarea mai dinamică
lui", „Terra fără arme şi mân. O epocă de mări rea Tromân, contribuţia sa va a acesteia şi a timpului a progresului tehnic în
fără războaie" — care de lizări, legate profund de mâniei, - a preşedintelui loroasă la . dezvoltarea re efectiv de lucru. producţie, organizarea şi
Nicolae. Ceauşescu se bucu
finesc cu claritate politica numele preşedintelui ţării, ră de ' prestigiu în rîndu- laţiilor românb-israeliene, In domeniul preponde funcţionarea cu maximă
de dezvoltare dinamică la promovarea păcii şi co rent al economiei judeţu operativitate a transportu
Nicolae Ceauşescu. rile opiniei publice din
¡multilaterală a ţării noas Doctrina Ceauşescu — Israel — se spune în în laborării în întreaga lume. lui nostru — industria mi rilor, dezvoltarea indus
tre, iniţiativele şi acţiuni se arată în continuare — cheierea cUvîntului înain Adunarea festivă desfă- nieră şi, cu deosebire în triei mici »şi a prestărilor
le României socialiste în ilustrează ştiinţa preşedin te. şrn-ată la Tel Aviv cu pri unităţile de extracţie şi de servicii, îmbunătăţirea
direcţia reglementării ma telui României ‘de a ra Asociaţia de prietenie lejul apariţiei volumului preparare a cărbunelui din aprovizionării populaţiei
rilor probleme • cu care se portă în permanenţă teze-. Israel—România îşi. expri s-a constituit într-Un căl Valea Jiului — analiza, cu pi-odu.se agroalimentare
confruntă omenirea. le generale la realităţile mă, pe această cale, res- duros omagiu adus condu dezbaterile şi măsurile a- Şi industriale şi gospodă
P r e f a ţ a volumului economico-sociale concre / pectul şi ■ afecţiunea pen cătorului partidului şi sta doptate trebuie să vizeze rirea raţională a" întregu
poartă titlul „Nicolae te, de a defini, prinţr-o ar tru preşedintele Nicolae lului nostru pentru con darea în funcţiune, ia ter lui fond de marfă — iată
Ceauşescu, pionier în re monioasă împletire a teo Ceauşescu, iar în preaj tribuţia sa de o inestima menele planificate, a noi obiectivele principale ¡.pe.
laţiile internaţionale, şi riei cu practica, un pro ma zilei sale de naştere îi bilă valoare la făurirea lor capacităţi de produc care trebuie să se insiste
este semnată de cunoscu gram cuprinzător de ac urează „La mulţi ani !" şi României moderne, la re ţie şi modernizarea celor în analizele şi dezbaterile
tul om politic Abba Eban, ţiune creatoare, în deplină să continue şi-pe viitor zolvarea justă şi echitabi existente, promovarea u- din unităţile domeniilor
preşedintele Comisiei pen concordanţă cu tot ceea nobila sa , activitate pusă lă a marilor probleme con nor metode şi tehnologii respective.
tru Relaţii Externe şi Se ce a adus nou ştiinţa mo în slujba fericirii poporu temporane, de care depind de lucru de mare produc în cadrul tuturor adu
curitate din Parlament, dernă, cu dinamica reali lui ■ r o m â n, Nicolae progresul, prosperitatea şi tivitate, ■ îmbunătăţirea ca nărilor generale să se ac
fost ministru de' externe tăţii însăşi. Ideile, concep Ceauşescu se identifică cu pacea umanităţii. lităţii cărbunelui, precum centueze cu pregnanţă a-
şi a minereurilor, asigura supra modalităţilor de în
rea, pregătirea şi stabili deplinire a indicatorilor
zarea forţei de muncă.
examinează probleme le tina, Grecia, India, Mexic, niri cu regizori şi actori, economico-financiari, apli
O atenţie deosebită se
gate de consecinţele pe Suedia şi Tanzania). La colocvii asupra cinemato cere acordată, în termo cării principiilor mecanis
EKiSQlpB ale experienţelor şi nucleare, sfârşitul reuniunii, partici grafului filmelor prezentate centralele de la Mintia şi gestiunii, autoconducerii şi
mului economic, ale auto-
economic
plan
social
dezbateri
actual,
asupra
panţii vor adopta o decla
Influenţa acestora asupra raţie comună, relevînd im în afara concursului. S-a Paroşeni şi în hidrocen autofinanţării, creşterii tot
¡¡H BONN. - Preşedin mediului înconjurător fi a portanţa întreprinderii u- hotărît acordarea unui tralele de pe Rîu Mare, mai puternice a eficien
tele R.F. Germania, Ri- sănătăţii oamenilor, per nor noi paşi în direcţia „Premiu european ' pentru menţinerii la puteri ridi ţei economice, aşa cum a
1
chard von Weizsacker, l-a spectiva încheierii unul a- salvgardării păcii mondia cel mai bun film artistic cate a grupurilor energe subliniat, cu putere secre-
P'imit luni pe ministrul a- cord de interzicere gene le şi înfăptuirii dezarmării, de lung metraj. tice, efectuării la termene ‘ tarul general al partidu
facerilor externe al U.R.S.S., rală şi totală a experien în primul rind a dezarmă le planificate a reparaţii lui, tovarăşul Nicolae
Eduard Şevardnadze, care ţelor cu arma nucleară. rii nucleare. ¡8 BONN. - încă din lor capitale la agregatele Ceauşescu, în Raportul la
întreprinde o vizită oficia primele săptămîni ale a- de bază, perfecţionării sis Conferinţa Naţională a
lă in această ţară. După B9 NAŢIUNILE UNITE. - ij SAN JOSE. - Reu nului, în R.F.G. s-au anun temelor şi proceselor de partidului, să fie dezbă
cum transmite agenţia La sediul Naţiunilor Unite niunea „Esquipolas III" ţat noi concedieri de per producere a energiei elec tute cu exigenţă şi răs
TASS, convorbirea s-a re a fost dat publicităţii un demonstrează că procesul sonal. Potrivit agenţiei trice, întăririi ordinii şi pundere bugetele de veni
ferit la probleme ale dez raport al Comitetului de pace „nu a eşuat şi Progress Presse-Agentur, la disciplinei în muncă. turi şi cheltuieli ale fie
voltării relaţiilor bilaterale O.N.U. împotriva aparthei nici nu a fost încheiat", a uzina de armături din o- Siderurgiştii de la Hu cărei unităţi, urmărindu-se
şi la unele aspecte ale dului, care relevă că ma declarat preşedintele Re raşul Trolsdorf, din apro nedoara şi Călări să ana sistematic cum sînt gos
actualităţii internaţionale. lizeze cu toată exigenţa şi podărite fondurile mate
joritatea copiilor popu publicii Costa Rica, Oscar piere de Bonn, jumătate
laţiei de culoare din Afri Arias, in cadrul conferin din cei 253 de salariaţi au responsabilitatea neajun-’ riale şi băneşti încredin
gg BONN. — Intr-un In ca de Sud sînt victime ale ţei de presă organizate la şurile care le-au grevat ţate spre administrare,
terviu acordat publicaţiei politicii de discriminare încheierea reuniunii la ni primit avizul de concedie munca şi realizările în a- astfel îneît întreaga acti
re. Aceeaşi situaţie îi aş
„Dic Welt am Sonntag", rasială a autorităţilor de nul trecut, să accentueze vitate economică şi socia
ministrul de externe al R.F. la Pretoria. Documentul vel înalt a ţărilor din A- teaptă şl pe salariaţii fa asupra măsurilor menite lă din întreprinderi să se
bricii de aluminiu din o-
Germania, Hans-Dietrich merica Centrală, desfăşu să asigure funcţionarea situeze la un nivel cit mai
relevă că rata mortalităţii rată în capitala costarlca- raşul Ludwigswafen (lan
Genscher, şi-a exprimat Infantile în sinul comuni nâ. El a subliniat că tre dul Baden-Wurtemberg), optimă a tuturor agrega ridicat de eficienţă.
-
speranţa că U.R.S.S. şi tăţii ■ negre este de zece buie să se. manifeste bu care au »fost anunţaţi de telor şi instalaţiilor, res Prin întreaga lor desfă
S.U.A. vor ajunge la un a- ori mai mare decît în co năvoinţă dacă se doreşte spre închiderea întreprin pectarea cu stricteţe a teh şurare, într-un pronunţat
cord privind reducerea cu munitatea albă. Principiul materializarea năzuinţelor, derii pînă la sfîrşltul aces nologiilor .de fabricaţie, în spirit critic şi autocritic,
50 la sută a forţelor lor segregaţiei rasiale func de pace ale’ popoarelor tui an, toţi cei 600 de sa cadrarea strictă in con prin larga participare la
nucleare strategice şi vor ţionează şi în domeniul din America ■ Centrală. lariaţi urmînd să rămînă sumurile stabilite de ma dezbateri şi bogăţia de
încheia cu succes tratati educaţiei, în care autori fără lucru. terii prime, combustibil şi idei, propuneri şi. măsuri,
vele asupra Interzicerii ar tăţile cheltuiesc de şapte m BRUXELLES. - S-a energie şi creşterea co adunările generale ale oa
H BELGRAD. - „31 ia
melor chimice. ori mai puţin pentru un deschis cel de-al 15-lea nuarie - o zi fără ţigări !" eficientului de scoatere a menilor muncii trebuie să
copil de culoare decît Festival internaţional al — acesta este apelul lan metalului, realizarea rit» se constituie în importan
|fl WASHINGTON. - pentru un copil alb. filmului de la Bruxelles, mică, integrală a produc te momente de angajare
Din iniţiativa mişcării in la care vor fi prezentate sat de studenţii şi cadrele ţiei fizice şi onorarea la revoluţionară a tuturor
ternaţionale „Medicii lu B STOCKHOLM. - Joi aproximativ 200 de filme didactice de la Institutul termen a tuturor contrac celor ce muncesc pentru
mii pentru preîntîmpinarea şi vineri se va desfăşura din 15 ţări ale lumii. Fes de medicină din oraşul telor de livrare. îndeplinirea exemplară a
unui război nuclear“, la la Siockholm cea de-a tivalul face parte din ma îugosiav Tuzla colegilor Reprezentanţii oamenilor sarcinilor de plan pe 1988,
Las Vegas se desfăşoară treia reuniune a reprezen nifestările Anului Interna lor din toate institutele de muncii din întreprinderile înfăptuirea neabătută a
medicină din Europa.
lucrările unui simpozion tanţilor celor şase state ţional al Filmului şi Tele constructoare de maşini şi hotărîrilor Congresului al
XlII-lea şl Conferinţei Na
de reparaţii de la Petro
ştiinţific internaţional con semnatare ale Declaraţiei viziunii, care se desfăşoa şani, Orăştie, Deva, Criş- ţionale ale partidului, spo
sacrat dezbaterii proble de la New Delhi, coautoa ră în 1988 din iniţiativa Sfl cior, ca şi cei din unităţile
maticii încetării experienţe re ale Iniţiativei pentru C.E.E. în cadrul festivalu rirea contribuţiei indivi
duale şi colective la edi
lor nucleare. Participanţii pace şi dezarmare (Argen lui se vor desfăşura întîl- il industriei lemnului şi ma ficarea multilaterală a
terialelor de construcţii de
Ia- Deva si industriei chi patriei socialiste.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob 44065
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, ar. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex« 72288. TIPARUL« Tipografia Deva, str. 23 Aug ust, nr.275.