Page 57 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 57
j
I •jfp I°v
EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU
u RtcAN1 Oraş creaţie a unor
S O C I A L I S M U L salba de localităţi urbane la ani de aur voltarea industriei româ
„Cum
aţi
întrebarea
Cel mal tinăr oraş din
neşti.
defini evoluţia in timp a
Cărbunele pe care pa
SOnEEBSBSïEIIHIIEOIglIinBSEMîIiEIlIIïBiHE ale Văii Jiului - Urlcanl oraşului în fruntea căruia tria ¡1 cere de la minerii
vă aflaţi
- are drept dată a naş
Văii Jiului in cantităţi tot
terii 1 Ianuarie 1965. Fe
- Sint locuitor al Uri-
Ş U I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N ricită coincidenţă. 1965 — caniului din 1959. li cu mai mari se scoale din
anul Congresului al IX-lea
adincun cu oameni. Pen
nosc
şl
începuturile
pot
al partidului - avea' să să spun că el trăieşte in tru oameni: aceştia au in-
marcheze, în devenirea so prezent a doua tinereţe, florlt oraşele Văii Jiului.
Anul XL, nr. 9 384 MIERCURI, 20 IANUARIE 1988 4 pagini - 50 bani cialistă a patriei, începu dacă despre un oraş de Pentru mineri, la iniţiativa
tul perioadei celei mai fer- nici 25 de ani se poate şi sub directa îndrumare
tile şl maF generoase, pe spune astfel. Pentru trans a tovarăşului Nicolae
care întregul popor o nu formările care au loc în Ceauşescu, s-au elaborat
prioritate
meşte cu legitimă mindrle
Hotărîriie Conferinţei Kaţionaia a partidului-program de muncă patriotică „Epoca Nicolae perimetrul existenţei sale şi înfăptuit de cu diversificare
programe
Ceauşescu". Creaţie a u- economice şl urbanistice a industriei spre a crea
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii nor ani de aur, un oraş din 1983 încoace, pur şi locuri de muncă soţiilor şi
simplu nu am termen de
pentru viitor, acesta este comparaţie. fiicelor lor, programe de
Uricaniul de azi ! Dacă Uricaniul cunoaş dezvoltare a construcţiei
La statutul de oraş l-a
întregul colectiv — angajat îndreptăţit existenţa între te continua înflorire, ca de de locuinţe, de dotare o
cu
funcţionalităţi
oraşelor
fruntariile sale a întreprin altfel toate localităţile sociale dintre cele mer
Văii Jiului, este pentru că,
plenar spre noi împliniri derii de exploatare a căr in marea sa grijă pentru diverse. Pentru toate aces
tea, acum, în preajma a-
bunelui, care-i poartă nu
mele şi a unui cartier, nu a asigura tuturor locali niversării zilei de naştere
1
— Cum a fost anul eco — Ştim că între activi planului de producţie în mit cu mîndrie de local tăţilor ţării o dezvoltare şi a peste 55 de an
nomic 1987 pentru colec tăţile importante ale In- depliniţi în avans — ne nici „Oraşul Nou". armonioasă,. secretarul ge de activitate revoluţiona
tivul muncitoresc de la treprinderii se situează şi spunea inginerul Ianoş Discuţia cu primarul de neral al partidului, tovară ră ai tovarăşului Nicolae \
„Marmura" Sitneria, tova cea din carierele de mar Bence, şeful secţiei pre azi al Uricăniului, tovară şul Nicolae Ceauşescu, a Ceauşescu, oamenii mereu
răşe inginer Petru Pop, mură. Cum a început lucrare, secţia de bază a şul Cornel Bololoi, despre întrevăzut, cu gîndirea-i ION CIOCLEI
secretar al comitetului de noul an de muncă în a- unităţii. evoluţia oraşului şi a oa vizionară, viitorul pe care
partid al întreprinderii ? ceste subunităţi ? — Am văzut 'graficul menilor lui o începem de îl are cărbunele in dez- (Continuare in pag. a 2-a)
— A fost un an bun. Cu — In carierele de la prin care urmăriţi reali
strădanii şi eforturi din Ruşchiţa, Podeni, Monea- zările la zi, toţi indica
partea comuniştilor, a în sa, Căprioara, Alun, Ban- torii. Sînt şi unele dife
tregului colectiv, am reu renţe. între compartimen
şit să-l parcurgem şi te, între schimburi...
să-l încheiem cu bine, cu „MARMURA“ — Schimbul condus de
toţi indicatorii îndepliniţi SIMBRIA maistrul Savin.Sava, din
şi depăşiţi. Astfel, pro echipa lui Mircea Elin, se
ducţia marfă am realizat-o află, după prima decadă
în procent de 104 la sută, potoc—Cărpiniş, Geoagiu, de muncă, în fruntea în
productivitatea muncii — Petroasa—Deva se mun trecerii socialiste. Dar toţi
107 la sută, exportul — ceşte intens. Sînt fron oamenii noştri muncesc
185 la sută. turi de lucru asigurate, bine. Vom face din acest
—- Să ne oprim la indi stocuri dc materii prime al treilea an al cincinalu
catorii producţiei fizico, pentru a satisface toate lui — aşa cum ni se cere
cei care concretizează cerinţele - beneficiarilor — anul hotărîtor pentru
preocupările' ziinice în noştri interni şi de peste îndeplinirea exemplară a
muncă. hotare, cu care avem -în sarcinilor întregului cin
— La placaje din mar cheiate contracte. ferme. cinal.
mură planul a fost înde împreună, cu interlocu — în numele celor 216 I.P.L.. Deva, secţia de mobilă Brad. în sectorul 2 maşini se lucrează intens la
plinit în procent dc 127 la torul am trecut prin prin comunişti din întreprin prelucrarea pieselor componente pentru fabricarea mobilierului destinat exportului. în
sută, la blocuri de mar cipalele secţii de produc derea „Marmura" Simeria, imagine, muncitoarele Maria Crlstea şi l'elicia Oprea.
mură şi piatră — 1 1 4 la ţie. Pretutindeni se lu constituiţi în cinci orga
sută. Cuni spuneam, şi crează în ordine şi disci nizaţii de bază, al între-
exportul a fost depăşit, plină, bine organizat.
ceea ce ne-a asigurat con •— După prima decadă GH. I. NEGREA Arcul voltaic al probităţii colectivului
tracte ferme şi pentru a- care a trecut din acest
cest an. an ne aflăm cu indicatorii (Continuare în pag, a 2-a)
Pe platforma oţelărici în jurul său. Cu el începem Perioada va mai continua
electrice nr. 1 a combi o discuţie scurtă asupra încă vreun an-doi. Adică,
c.s. „Victoria" Căian Mobilizare maximă, acţiuni natului hunedorean este modului în care înţeleg vechea generaţie de oţe-
întotdeauna mişcare ener
lari se înlocuieşte, trep
oamenii din secţie să se
gică, stăpînită de vibraţia alinieze unor cerinţe me tat, dar într-un timp ex
hotărîte pentru realizarea planului, pentru zgomotoasă a puternicei muncii. trem de scurt, cu o gene
reu noi, mai înalte ale
descărcări electrice din in
raţie nouă. lînără
teriorul cuptoarelor. Aici — Tocmai observăm că
întărirea ordinii şi disciplinei ard permanent energii li foarte mulţi oameni din
ma ne şi materiale pentru PERMANENTA colectiv sînt tineri. 1
6. Tot despre fontă şi furnalişti metal şi pentru oameni. CONŞTIINŢEI ~ discuţie,. ca într-o potri
in
intervine
La
temă
în această trepidaţie, ne
întâlnim cu oameni, schim vire, inginerul Dorel An-
într-una din zile urcăm de 12—15 înfundări ale coboară prea mult şi în băm întrebări şi răspun REVOLUŢIONARE ghelina, tehnolog în sec
la furnalul nr. 3, pe plat şticului de fontă. Mica fundă şticul. suri, aflăm lucruri noi, ţie, cu stagiul pc termi
forma de evacuare a fon echipă se aruncă de fie — Ce atribuţii aveţi pe reţinem segmente dintr-o nate, secretarul comitetu
tei. Şi aici sînt doar o care dată spre „joarde" această platformă ? continuitate neîntreruptă, . Nici n-am apucat să lui U.T.C. din secţie :
mină de oameni : Iosif (nişte bare lungi şi elas — Iau pastilele de pro aplecări meticuloase spre punem prima întrebare, — In prezent, peste 40 la
Bogos. şeful formaţiei, fur- tice de metal) şi face să tehnologii noi, pentru mărci că tînărul secretar din sută din efectivul secţiei
naliştii Gheorghe Zarnfi- curgă din nou şuvoiul in bă şi le duc la laborator. noi de oţeluri, care de faţa noastră, înţelegînd îl reprezintă tinerii sub
roaie, Iosif Biikosi, Con candescent de fontă şi Apoi comunic analizele. care mai pretenţioase ca despre ce este vorba; a şi 28 de ani, ceea ce impli
stantin Băla, Gheorghe Is zgură. (O imagine mult Adică, le comunică labo puritate şi rezistenţă. dat un răspuns, pe cit de că şi o mare răspundere
pas şi macaragiul Miner- mai concludentă în acest rantele, nu cu. Cunoaştem mai întâi pe prompt pe ntît de reve a organizaţiei U.T.C- în
va Lăsconi. Lipsesc din e- sens ne oferă fotografia secretarul comitetului de lator : realizarea integrării tine
chipă, ca şi la celălalt ce însoţeşte acest repor- Am văzut şi noi pasti rilor.
furnal de mare capaci lele de fontă. Seamănă cu partid al secţiei, Gheorghe — De peste un an co-
tate, patru oameni. Şi re Prian, un bărbat • tînăr, iectivul nostru se află în- CORNEL ARMEANU
petăm o idee pe care am REPORTER MARIN NEGOIŢĂ impetuos ca fire, extrem tr-o perioadă de trecere
mai exprimat-o: nimeni de atent la tot ce mişcă de la bătrîneţe la tinereţe. (Continuare in pag. o 2-a)
(ne referim în exclusivi ÎN POST FIX
tate la factorii responsa (Continuare in pag. a 2-a)
bili) nu se preocupă de
completarea acestor forma taj). La „joardă" acţio
ţii de lucru, care sînt vi nează toţi oamenii, inclu
tale pentru producţia de siv maistrul. E greu.
bază a combinatului! Stropi de sudoare se văd
La ora 13,30, după una sclipind pe feţele oameni
din descărcările furnalu lor. „Nu este mereu aşa
lui nr. 3, este astupat ori — ne spune un furna-
ficiul de evacuare a fon list. însă acum cocsul nu*
tei. „Cit s-a abţinut ? " are calitatea corespunză
„Astăzi, ceva mai puţin — toare şi înfundă prea des
ne răspunde maistrul Ion sticul".
Lăsconi. Circa 65 tone de Pe acest fond de „flă
fontă. După cîteva . neca cări şi seîntei" apare şi un
zuri pe care le-am avut controlor tehnic de calita
aici, furnalul merge redus te : Ernest Erzozi. Asistă
pentru a atinge din nou la desfundarea şticului şi
parametrii tehnologici nor a rinei do zgură. „Care
mali". este părerea dumneavoas
în altă zi nc prezentăm tră, îl întrebăm, cum a
tot la furnalul nr. 3. A- ic.şit această şarjă -ele fon
gregatul a fost în oprire tă ?".
planificată. Ne însoţeşte —• Furnalul a mers rău!
şeful secţiei, ing. Ionel — ne răspunde.
Crintoae. La ora 10,20 are — De ce ?
loc prima descărcare. A- — Fonta e rece, după
sistăm la nu mai puţin aspectul fizic, iar cocsul
