Page 58 - Drumul_socialismului_1988_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL!

Arcul voltaic al probităţii colectivului
Oraş creaţie a unor ani de aur

(Urmare din pag. 1) nizarea colectivului, cu Tot secretarul de partid:
deosebirea că prima tre­ — în secţie funcţionează (Urmare din pag. 1) onoare ştafeta muncii la astăzi cu acelaşi respect
buie să se realizeze într-un un cerc al calităţii, un întreprinderea „mamă". cu care se vorbea in tre­
timp mult mai scurt şi se cerc de creaţie tehnico- Unul dintre ei este Gheor­ cut despre alţi vestiţi şeii NEX
Faţă în faţă cu cei doi desfăşoară pe fondul ex­ ştiinţificâ. de introducere tinărului Uricani îi aduc nică
bărbaţi tineri, la care se perienţei şi cunoştinţelor a progresului tehnic şi prinos de recunoştinţă şi ghe Scorpie, astăzi şef de de brigadă care au închis V ria-<
brigadă la Valea de Brazi.
mai adaugă, între timp, tehnice ale colectivului la generalizare a experienţei aleasă mulţumire şi-i u- — Am văzut Uricaniul cartea de muncă, mergînd . ■ bum
toric
Bede Zoltan, şef de echi­ un' moment dat. Cum în înaintate, trăieşte cu ade­ rează, din adincul inimi­ crescînd sub ochii mei — la binemeritata odihnă a cele
pensiei. La iei se vorbeş­
pă de oţelari, ne exprimăm prezent străbatem expe­ vărat iniţiativa „Fiecare lor lor, ani mulţi cu sănă­ spune el. Pot afirma că, silă,
o admiraţie încă nedes­ rienţa .inedită a schimbă­ cadru tehnico-ingineresc tate şi măreţe împliniri, in atit din punct de vedere te despre brigăzile condu­ lirăn
unul
luşită : rii generaţiei vechi cu să rezolve cel puţin o fruntea poporului, pentru industrial cit şi urbanistic, se de Gheorghe Dudă, de cei,
— Constatăm că este cea nouă. procesul capă­ problemă tehnică sau de fericirea căruia şi-a con­ el reprezintă un adevărat llie Vreme, de Gheorghe popi
impresionantă dinamica în­ tă dimensiuni noi, întru­ organizare în afara orelor sacrat întreaga viaţă. Vâsli sau de Doboş lanoş. taţii
tineririi colectivului cu cît cu oameni aflaţi în de program", controlul a- Cu asemenea cuvinte îşi punct de referinţă privind Străbatem la pas stră­ lei.
ritmurile in care s-au dez­
cea a creşterii exigenţelor pragul pensionării şi cu mănunţit asupra consumu­ exprima gindurile prima­ zile Uricaniului, prin car­
pe planul producţiei, mai cei noi trebuie să asimi­ lui de materii prime, ma­ rul celui mai tinăr oraş al voltat şi se dezvoltă in tierul numit altădată „O- nanii
din
ales a calităţii sale. Aici lăm anual un număr tot teriale, energie şi com­ Văii Jiului. Un oraş a că­ continuare localităţile ţă­ roşul Nou". Ce mic pare rut
trebuie să se desfăşoare mai mare de oţeluri. bustibil, preocuparea pen­ rui putere economică a rii in anii glorioasei „E- in comparaţie cu ceea ce „Soc
Ceauşescu".
poci
Nicolae
o muncă extrem de densă. — Cu alte cuvinte ~ tru recuperarea elemente­ crescut din 1983 încoace s-a înălţat în ultimii ani ca dr
Oare în ce termeni ar pu­ intervine Bede Zoltan — lor de aliere, urmărirea de peste două ori; un o- Inima mea de miner mă pe malurile Jiului ! Cartie­ care
Î11SU
tea fi exprimată această obligaţia cea mai mare a atentă a respectării stricte raş cu trei întreprinderi îndeamnă să folosesc a- rul „Bucura", care reu­ iutei
evoluţie ? cest prilej ca, în numele neşte singur peste 2 000 Man
tinerilor este să înveţe, a tehnologiilor de lucru miniere, o preparaţie de ortacilor să-i urăm „Mine­ de apartamente din cele cu
Primim un prim răspuns atît din carte, cît şi să pentru fiecare marcă de cărbune şi o exploatare rului de Onoare" al ţării, 3 200 ale oraşului, a unit de i
chiar de la secretarul de preia experienţa oameni- oţel. în acelaşi scop sînt de cuarf capabile să ab­ secretarului general al ceea ce a fost în urmă cu iii <
artis
partid, care dă o infor­ folosite adunările generale soarbă şi să asimileze „cu p a r t i d u l u i , tovarăşul peste 10 ani Uricaniul de sus“
maţie pe cit de concen­ de partid, de sindicat şi buletin de Uricani" tot Nicolae Ceauşescu, cu pri­ întreprinderea minieră. In
trată, pe atît de conclu­ PERMANENTA U.T.C., învăţămîntul po- mai mulţi oameni ai mun­ lejul apropiatei aniversări şcoala nouă, in trei gră­
dentă : litico-ideologic, propaganda cii. a zilei de naştere, la mulţi diniţe noi se face educa­ PON
ta ş
— Dînd viaţă sarcinii vizuală, care este concre­ Douăzeci şi trei de ani ani cu sănătate şi cu pu­ ţia viitorului oraşului, a ce­ la X
trasate de secretarul ge­ CONŞTIINŢEI tă, concentrată pe indi­ în viaţa oricărei localităţi tere de muncă, să ne con­ lor care spun cu mîndrie: pani.
neral al partidului, tova­ REVOLUŢIONARE catorii de plan, pe con­ a Românie! socialiste în­ ducă mereu neobosit spre „Ne -am născut şi creştem fi uni
răşul Nicolae Ceauşescu, sumuri. seamnă puţin in timp, dar împlinirea visului nostru in minunata „ E p o c ă trea
n ei.
de a înnoi în permanenţă — Cum a început colec­ mult în fapte. Pentru Uri- de aur — societatea co­ Nicolae Ceauşescu". Club plan
producţia, aproximativ 80 tivul secţiei anul 1988 ? canî, cel 23 de ani ai „E- munistă. muncitoresc şi cinemato­ de r
ia sută din tehnologiile lor vârstnici. Şi, efectiv se pocii Nicolae Ceauşescu" Au plecat „bătrînii“ U- graf cu cîte 400 de locuri, tre
moderne pe care le folo­ învaţă. In prezent avem Gh. P.: Aplicînd în înseamnă aproape to­ ricaniului să pună în va­ in care se desfăşoară o
sim în producţia de oţe­ tineri care se califică în viaţă sarcinile ce ne revin tul. Pentru creşterea pu­ loare alte bogăţii de aur
luri speciale sînt introduse cursuri de scurtă durată din Raportul prezentat de terii sale economice, negru din subpămîntul o- intensă şi susţinută activi­
în practică după 1982 la locul de muncă, alţii fac t o v a r ă ş u l Nicolae numai la nivelul a- raşului. Au plecat Gheor­ tate de formare a omului
Iar aceste oţeluri sînt ce­ liceul seral, şcoala de Ceauşescu la Conferinţa cestui an se investesc pe­ ghe Scorpie şi Gheorghe nou, policlinică cu staţio­
nar, aflată în construcţie
rute pentru ramurile de maiştri sau institutul de Naţională a partidului, în ste 1,1 miliarde lei. Ca ra­ Cercei, a plecat Zaharia şi în care vor funcţiona DE
vîrf ale economiei naţio­ subingineri. Apoi, avem fiecare zi ne îndeplinim murile dintr-un copac ti­ Costache. La vechea mină arm;
cursuri de perfecţionare a
nale, între care aeronau­ pregătirii profesionale şi şi chiar depăşim sarcinile năr dar viguros, aşa s-au Uricani ştafeta au prelua­ în viitorul apropiat princi­ treci
tica, forajul de mare a- de plan. Avem oameni de desprins din „bătrina" În­ t-o tinerii. palele servicii ale unei po­ DOA
liclinici
orăşeneşti.
din
Toate
dîncime, centralele termo­ de reciclare. nădejde cu care mergem treprindere minieră Uri­ — Au preluat-o din mers — A
nucleare, chimia şi altele, — Vă propunem să re­ bine, între care se numără cani celelalte două surori şi cu siguranţă — apre­ acestea s-au creat pentru dern
în primii doi ani ai ac­ venim la ideea asimilării Gavrilă Stelea, Vasile Lu­ ale sale — întreprinderea oamenii Uricaniului, s-au (Fia
ciază
îndreptăţire
Zori
se­
tualului cincinal, colecti­ noilor mărci de oţeluri, pei, Ioan Salah, Gheorghe minieră Valea de Brazi şi cretarul cu comitetului orăşe­ creat in epoca demnă de :-n
vul nostru a asimilat 47 mai ales la partea sa Pîrva, Sabin Scorobete, Întreprinderea minieră Cim- nesc de partid. Despre mindria fiecăruia dintre ‘ni
mărci noi de oţeluri de practică. Dorin Cursan. pu lui Neag. Nucleele de brigada lui Ion Ciminga cei 23 de milioane de ce­
reâ)
înaltă puritate, omogenita­ D. A.: Este şi aici vor­ D. A-: Pentru că pon­ bază le-au constituit „bă- de la întreprinderea mi­ tăţeni ai României socia­ fără
te şi rezistenţă. ba de o tehnologie, adică derea tineretului în colec­ trinii", cei care au dus cu liste, glorioasa „Epocă CAE
— Simţim o evoluţie pa­ întîi vin comenzile, firesc, tivul nostru este ridicată, nieră Uricani se vorbeşte Nicolae Ceauşescu". (Luc
S-a
ralelă a omogenizării co­ la conducerea secţiei, care, organizaţia U.T.C. a con­ , cure
lectivului şi oţelului. Poa­ împreună cu ingineria siderat că este bine ca TRU
te că este prea abruptă existentă aici, ca şi cu acest lucru să se exprime Angajat plenar spre noi împliniri Van
asocierea, totuşi dumnea­ practicienii experimentaţi, cît mai convingător, drept ANI
voastră aţi sugerat-o şi stabilesc tehnologia ela­ pentru care am creat un (Urmare din pag. t) cel mai iubit şi stimat fiu cl re
pare să fie captivantă şi borării metalului cerut. cuptor al tineretului, cup­ al poporului, căruia îi CA?
adevărată. Evident că momentul ime­ torul nr. 3. îl conduc ti­ gului nostru colectiv adresăm cele mai alese (Rei
Secretarul de partid care diat următor este practica, nerii Ioan Pintea, Florea a ţinut să conchidă to­ gînduri de preţuire şi re­ turi
a prins ideea, este în iar aceasta cuprinde pe Bora, Laurean Topor şi , varăşul Petru Pop — rea­ cunoştinţă pentru tot ce (Sto
temă : şefii de schimb, maiştrii Eugen Puiu. O spunem firm angajamentul ferm s-a înfăptuit în ultimii 23 BAI
— Calităţile cerute ote­ şi topitorii. Aici intră în cu mîndrie că tinerii se de a munci cu dăruire de ani pe pămîntul scump (Mi
lului se realizează prin ca­ operă dozări, reţete, disci­ situează la înălţime în şi răspundere pentru în­ al României socialiste. Tot­ Iub
lităţile oamenilor. plină strictă în respecta­ privinţa îndeplinirii tutu­ deplinirea tuturor sarcini­ odată, îl asigurăm de a- seri
— Dar, uneori vin co­ rea acestora, cunoaşterea ror indicatorilor de plan. lor ce ne revin în acest deziunea unanimă la poli­ nit
menzi de oţeluri noi, cu exactă a întregului pro­ La oţelăria electrică nr. an din hotărîrile Confe­ tica internă şi externă a BA]
proprietăţi cu totul spe­ ces de elaborare, turnare 1 din Combinatul siderur­ rinţei Naţionale, pentru partidului şi îi dorim ani met
ciale, dumneavoastră o şi tratare a şarjelor. Toa­ gic Hunedoara continuă transpunerea în viaţă pas mulţi cu sănătate pentru (Ca
ştiţi mai bine, care cer o te acestea cuprind,, într-un să ardă energii umane, cu pas a indicaţiilor şi a conduce şi pe mai de­ ŢE<
tehnologie nepracticată timp destul de scurt, pe comuniste, pentru trans­ îndemnurilor secretarului parte patria noastră spre fun
încă. Cum se asimilează toţi oamenii. . punerea în viaţă a sar­ general al partidului, tova­ civilizaţie, progres şi 13 R.
noutatea şi cu ce reu­ — Ce alţi factori parti­ cinilor ce revin acestui răşul Nicolae Ceauşescu, bunăstare. ia
„Plafar“
întreprinderea
şită ? cipă la scurtarea terme­ colectiv din hotărârile Orâytle. Aspect din liala RI /
— Dacă vreţi, asimila­ nului de însuşire şi elabo­ Congresului al XlII-lea şi de extracţie a uleiurilor
rea mărcilor de oţel este rare a noilor mărci de Conferinţei Naţionale ale volatile.
un proces, ca şi omoge- oţeluri 7 partidului. 6. Tot despre fontă şi furnalişti
(Urmare din pag, 1) în plus peste 5 m. Aşa
Prevenirea si combaterea bolilor si dăunătorilor din răsadniţe că de multă vreme nu se
t 9 două monede antice puse ştie cît de „încărcat" func­ r
ţionează furnalul nr. 3.
într-un pliculeţ de hîr-
Obţinerea unor produc­ ţionat cu toată răspun­ pe timp frumos pentru a metru pătrat sau 40—50 tie, pentru laborator. Con- Să ne mai mirăm, atunci, fi
cer
ţii sporite de legume — derea pentru asigurarea se putea zvînta soluţia în gr pe metru cub. Grijă trolorul de calitate, fost că nu se obţine pro­ sui
o ştiu bine toţi legumi­ cantităţilor necesare de ziua în care a fost apli­ deosebită necesită, de a- furnalist, stă pînă ce suflă ducţia de fontă scontată? din
cultorii -—, este condiţio­ răsaduri, readucem în a; cată. semenea, dezinfectarea se­ furnalul (de data aceasta Unii pot spune : sonda — est
nată de folosirea unor ră­ tenţia specialiştilor şi le­ O atenţie deosebită se minţelor de legume. Trans­ agregatul a suflat), apoi un mărunţiş I Nu este nil
tre
saduri de calitate, vigu­ gumicultorilor cîteva din cere să fie acordată şi miterea diferitelor boli se pleacă cu probele spre deloc aşa. Tot din cauza de
roase. Realizarea acestui măsurile obligatorii, de dezinfectării amestecului poate face şi prin germe­ laborator. Trasul la joardă unor astfel de „mărunţi­ tre
obiectiv impune aplicarea respectarea cărora depin­ de pămînt. în pămîntul nii care se găsesc la su­ şi drumul cu „pastilele" şuri" (lipsa răcitoarelor), cei
Cil 1
la timp şi în cele mai de decisiv soarta producţiei din răsadniţe rămîn, cu prafaţa seminţelor. Pentru în buzunar sînt două mo­ unul din şticurile de zgu­ pic
bune condiţii a unui întreg de legume. Important este resturile plantelor bolna­ prevenirea transmiterii bo­ duri (frecvent întîlnite I) ră de la platforma pentru
complex de lucrări. O ca în fiecare fermă şi u- ve, germenii mai multor lilor pe această cale este de a munci la C.S.V. zgură este blindat, iar
verigă importantă în ca­ nitate să se producă în­ agenţi patogeni şi o serie bine ca toate seminţele să Călan I platforma respectivă este, fi
cu
drul acestor măsuri este fie dezinfectate chimic cu La CLA.M.C., cauperistul practic, scoasă din func­ va
ne
prevenirea şi combaterea Captan 75, folosind 4—5 Emilian Ardelean ne de­ ţiune de mult timp. di I
bolilor şi dăunătorilor din grame la un kilogram să- clară : „Astăzi (ora 12,30), încheiem cu o cerinţă Sil
răsadniţe. Un răsad sănă­ Tribuna specialistului mînţă sau cu Cryptodin 40, furnalul nr. 3 are para­ pe care am exprimat-o de cu
tos asigură prinderea bună în cantitate de 4 grame la metri tehnici buni. Debit foarte multe ori pL
la plantare, din el se un kilogram sămînţă. de aer — 50 000 Nmc, acum: este necesar că ziJ
dezvoltă plante viguroase din agricultură După ce plantele au ră­ număr de încărcături — .pentru fiecare agregat şi nc
cu posibilităţi mari de sărit, încă din faza apari­ 15, temperatura la gîtul activitate din C.S.V. Călan zi,
producţie. ţiei primelor frunze ade­ furnalului — normală". să se întocmească liste de SC
îl
în vederea bunei apro­ vărate, se execută săptă- Există, după cum aflăm, necesităţi (oricît de minore pc
vizionări a populaţiei ju­ treg necesarul de răsa­ de dăunători. Pentru pre­ mînal tratamente pentru şi multe necazuri. La o- ar părea unele dintre ele!) rfi:
deţului nostru cu legume duri, asigurîndu-se tot­ venirea atacului agenţilor combaterea bolilor. Trata­ prirea planificată de ieri a şi să fie urmărite, con­ ale
CÖ
proaspete, pe o perioadă odată şi o rezervă de cel care produc boli în răsad­ mentele se realizează cu fost reparată numai sonda cret, pînă la soluţionare. Vi
cit mai lungă din an, este puţin 30 la sută. între niţe se face o dezinfec- Turdacupral în concentra­ nr. 1, iar sondele nr. 2 şi Este dăunătoare gîndirea : CL
necesar ca în fiecare uni­ măsurile ce se aplică, ţie, înainte de semănat cu ţie de 0,3 la sută, Captadin 3 au rămas tot în... „con­ merge şi fără asta ! PI
ru
tate producătoare de le­ dezinfectarea răsadniţelor 14—-15 zile, cu formalină 0,25 la sută, lucrări ce se cediu de boală" I Ca să Nu am întîlnit încă la în
gume să fie luate măsuri şi a utilajului gospodă­ în concentraţie de 2,5 la fim în ton, putem spune nici un loc de muncă un d<
hotărîte în scopul produ­ sută. în cazul cînd dezin- pot face o dată cu udatul că în viaţa unui furnal „inventar de necazuri", lu
cerii cantităţilor şi sorti­ resc ocupă un loc de sea­ fecţia se face cu Capta- răsadurilor. Aplicarea co­ sondele au Un rol deo­ de nevoi. Toţi factorii pi
mentelor prevăzute de ră­ mă. Tocurile de răsadniţe, din în concentraţie 0,25 la rectă şi la timp a acestor sebit de important. Ele răspunzători se bazează pi
m
saduri, în conformitate geamurile şi întreg inven­ sută, semănatul se poate măsuri asigură obţinerea arată pînă la ce nivel a pe... memorie. Dar, multe r,
cu planul de cultură, , cu tarul gospodăresc se dezin­ efectua imediat după tra­ unui răsad viguros, sănătos, fost încărcat cu materii din probleme le-am aflat A O
prevederile programelor fectează înainte de între­ tare. Pentru prevenirea capabil să dea producţii prime agregatul. Dar „go­ numai după ce am bătut
judeţene de dezvoltare a buinţare cu o soluţie de dăunătorilor, tratamentul mari de legume, de bună lul" _ maxim pentru care cu pasul secţiile respec­
legumiculturii şi de auto- sulfat de cupru în con­ se aplică înainte sau după calitate. a fost concepută sonda tive. De aceea ne rezer­
conducere şi autoaprovizio- centraţie de 3 la sută introducerea amestecului respectivă este de 5 m. De văm dreptul de a reveni,
nare teritorială. (3 kg CuS0 la 100 litri de pămînt în răsadniţă, Ing. MIOARA COCA, aici încolo, poate să fie cît de curînd, asupra 1
4
întrucît acum este mo­ apă) sau formalină 2 la folosind Lindatox 3, în cercetător oricît de gol furnalul... acestui subiect. Asta, aşa
mentul cînd trebuie ac- sută. Dezinfectarea se face cantitate de 8—10 gr pe la S.C.P.P. Geoogiu Sonda nu mai arată nimic ca să nu se uite !