Page 61 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 61
Plenara Comitetului judeţean
de partid cu activul
Ieri, a avut loc, la Deva, Nicolae Ceauşescu, care a complexelor obiective sta
plenara Comitetului jude abordat dintr-o perspecti bilite de Congresul al
ţean de partid cu activul. vă riguros ştiinţifică şi XllI-lea şi Conferinţa Na
La lucrările plenarei au într-o viziune profund ţională ale partidului —
participat membrii şi creatoare activitatea parti s-a arătat în cadrul ple
membrii supleanţi ai Co* dului şi statului nostru în narei — pune în faţa or
miletului judeţean de etapa actuală, coordona ganelor şi organizaţiilor
partid, membrii Comisiei tele definitorii pe care de partid exigenţe deose
judeţene de revizie, ai Co trebuie să se înscrie mun bite privind afirmarea
legiului judeţean de partid, ca întregului popor în cel mai puternică a rolului lor
primii-secretari şi secre de-al optulea plan cinci conducător în toate dome
tarii comitetelor de partid nal şi în perspectivă pînă niile, creşterea capacităţii
municipale, orăşeneşti şi în anul 2000. Conceptele de organizare, mobilizare
comunale, secretari ai co de inestimabilă valoare şi conducere a colectivelor
mitetelor de partid şi ca teoretică şi practică, cu de oameni ai muncii din
dre de conducere din prin prinse în magistralul Ra toate ramurile şi unită
cipalele unităţi economice, port, poartă amprenta gîn- ţile, în vederea materiali
reprezentanţi ai organiza dirii novatoare, revoluţio zării prevederilor planuri
nare a conducătorului par
ţiilor de masă şi obşteşti,
lor şi programelor de dez
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aparatul Comitetului jude ză capacitatea sa genială de voltare economico-socială-
tidului şi statului, ilustrea
a României.
a
r t i d
de
ţean
p
al
,
U.J.C.A.P., alte cadre cu sinteză şi previziune, de în acest cadru s-a a-
preciat că activitatea din
împreună cu tovarăşa munci de răspundere. largă deschidere spre ori economie s-a caracterizat
zonturile măreţelor înfăp
Plenara a adoptat ur
mătoarea ordine de zi: tuiri viitoare ale poporu prin eforturi şi preocupări-
1. Sarcinile rezultate din lui român, în opera de pentru perfecţionarea sti
Elena Ceauşescu, a făcut rinţei Naţionale de secre construcţie socialistă şi lului şi metodelor de con
Raportul prezentat Confe
ducere, mai buna organi
comunistă a patriei.
Subliniind
tarul general al partidu decisivă a secretarului ge zare şi planificare a mun
contribuţia
lui, t
ş
ă
r
cii organelor şi organiza
l Nicolae
u
a
o
v
o vizită de lucru în unităţi Ceauşescu, în vederea per neral al partidului la ela ţiilor de partid, organiza
borarea şi înfăptuirea stra
ţiilor de masă şi obşteşti,
fecţionării întregii acti
vităţi organizatorice şi tegiei revoluţionare ştiinţi a organismelor democra
economice din Capitală politico-educative, creşte fice, de amplă perspectivă, ţiei muncitoreşti, pentru
mobilizarea colectivelor la
rii rolului de conducător
privind dezvoltarea socie
politic al organelor şi
tăţii româneşti, faptul că
toate sectoarele. Ca ur
organizaţiilor de partid, a Raportul la Conferinţa îndeplinirea planului în
T o v a r ă ş u l Nicolae varăşei EÎena Ceauşescu o în domeniul motoarelor. contribuţiei organizaţiilor Naţională a fost adoptat mare, în industrie s-au ob
Ceauşescu, secretar gene frumoasă primire. Apreciindu-se că au fost de masă şi obşteşti, a tu ca Program de muncă şi ţinut o seamă de rezul
ral al Partidului Comunist Secretarul general al obţinute o serie de reali turor oamenilor muncii luptă al partidului, al tate pozitive, concretizate
Român, preşedintele - Re partidului a fost informat zări, s-a subliniat că faţă la înfăptuirea exemplară întregului popor, în vede în depăşirea sarcinilor de
publicii Socialiste România, de directorul institutului de ceea ce trebuie să se a planului pe 1988 şi a rea mobilizării tuturor e- plan la plumb, zinc şi cu
împreună cu tovarăşa în legătură cu înfăptuirea înfăptuiască în acest do programului de dezvoltare nergiilor creatoare la vas pru in concentrate, lami
Elena Ceauşescu, s-a în- indicaţiilor primite cu pri meniu de activitate este cconomico-socială a patriei; ta operă de făurire a so nate grele, utilaje tehno
tîlnit, miercuri, 20 ianua lejul precedentei vizite, cu necesar să se Intensifice 2. Program special de cietăţii socialiste multi logice pentru lucrări mi
rie, cu oameni ai muncii direcţiile de acţiune pen eforturile, să se pună, din măsuri organizatorice, po lateral dezvoltate şi îna niere şi metalurgie, pa
din mari unităţi economi tru realizarea într-o con punct de vedere organiza litice şi tehnico-economice, intare a României spre nouri mari din beton ar
ce ale Capitalei. cepţie unitară, pe familii toric, mai multă ordine şi în vederea transpunerii comunism, plenara cu ac mat, cherestea şi altele,
Vizita de lucru s-a des de motoare, a unor produ să se realizeze coordonarea în viaţă a sarcinilor ce tivul a adus un fierbinte în creşteri faţă de anul
făşurat In climatul de in se cu performanţe ridi de către institut a tuturor revin Organizaţiei jude omagiu personalităţii tova precedent la huilă brută,
tensă activitate creatoare, cate. sectoarelor şi activităţilor ţene de partid, organelor răşului Nicolae Ceauşescu, huilă netă, huilă pentru
de puternică angajare pa Subliniind că institutul de cercetare din întreaga şi organizaţiilor de partid, a cărui apropiată aniver cocs şi semicocs, tricotaje,
triotică în care întregul dispune de o bună bază ţară în domeniul motoa de masă şi obşteşti, din sare a zilei de naştere încălţăminte. Prin mai
popor acţionează cu fer materială, de un puternic relor termice. documentele Conferinţei şi a îndelungatei activităţi buna folosire a capacită
mitate pentru îndeplinirea colectiv de specialişti, se Secretarul general al Naţionale a partidului. revoluţionare este săi băto- ţilor de producţie, a forţei
exemplară a prevederilor cretarul general al parti partidului a cerut să se Raportul la primul punct, rită. în aceste zile, de de muncă »şi a timpului de
de plan, hotărît să răs dului a cerut să fie ela revadă, pînă la 15 februa al ordinii de zi a fost întreaga naţiune. lucru, introducerea de noi
pundă prin fapte îndemnu borat, în termen cît mal rie, programul de activita prezentat de tovarăşul Exprimînd sentimentele tehnologii şi metode avan
rilor mobilizatoare ale to scurt, un program gene te al institutului, să se Ion Popa, prim-secretar al de adlncă stimă şi recu sate, aplicarea cu consec
varăşului Nicolae Ceauşescu ral pentru toate tipurile prezinte, pe fiecare ramu Comitetului judeţean Hu noştinţă ale comuniştilor, venţă a mecanismului e-
de a se obţine în ' 1988 de motoare termice, ţinîn- ră de motoare, Programe nedoara al P.C.R. ale tuturor oamenilor mun conomico-financiar, un mare
cele mai bune rezultate du-se seama de domeniile unitare privind moderni In cadrul dezbaterilor cii hunedoreni faţă de se număr de unităţi au înde
din actualul cincinal, de de folosinţă, de necesita zarea şi realizarea, în pri din plenară au luat cu cretarul general al parti plinit şi depăşit prevede
a se înfăptui neabătut pro tea creşterii randamentului ma etapă, a unor consu vîntul tovarăşii: Ion Resi- dului, tovarăşul NicoLae rile de plan. între cele
gramele de dezvoltare e- în funcţionarea lor, care muri cel puţin la nivelul ga, Florea Bereş, Gedrge Ceauşescu, strălucit stra cu rezultate deosebite se
conomico-socială a ţării, o- să asigure realizarea- a- celor mai mici pe plan Homo.ştean, Maria Bianu, teg, ctitor de ţară nouă, înscriu întreprinderile mi
biectivele stabilite de Con cestor produse la nivelul mondial; totodată, în eta Teofil Bogdan, Margareta revoluţionar şi patriot în niere Paroşeni, Lonea, Hu
gresul al XllI-lea şi Con performanţelor atinse pe pa a doua, să se asigure Zeides, Viorel Popa, Vic flăcărat, dîrz apărător al nedoara, Barza, Mintia —
ferinţa Naţională ale parti plan mondial, al progrese realizarea de motoare cu tor Herbei, Lazăr Petro- păcii în lume, participan Veţel, Coranda — Certe),
dului, --„ş lor ce se înregistrează pe consumuri mult mai mici. esc, Mircea Teodor, Ana ţii la plenară au întărit I.P.S.R.U.M. Deva, I. M.
această linie. S-a relevat că specialiş
Integj-ate cu toată ener Maria Ticuşan, Graţian hotărîrea lor fermă de a Orăştie, I. M. C. Deva,
gia în acest efort creator, In continuare, tovarăşul tii de aici trebuie să co Faur, Gheorghe Grozav, îndeplini exemplar sarci I.P.I.C.C.F. Deva, I.M.M.R.
în deplină unitate de gînd Nicolae Ceauşescu, tovară laboreze mai strîns cu In Virgil Sicoe, Constantin nile de plan pe acest an. Simeria, I. „Electrocentra-
;i acţiune cu întregul po şa Elena Ceauşescu au fost stitutul Central de Fizică Nelega. pe întregul cincinal, cu le" Haţeg, de tricotaje Pe
por, colectivele unităţilor invitaţi să viziteze stan şi alte institute de cerce Plenara cu activul a angajamentul unanim de troşani, de confecţii Vul
vizitate au raportat, cu durile de probe şi expozi tare fundamentală. în a- subliniat însemnătatea ex a da viaţă neabătut o- can şi altele.
mîndrie şi legitimă satis ţia special amenajată. ccst context, secretarul cepţională a hotărîrilor biectivelor Congresului al în spiritul cerinţelor
facţie despre înfăptuirea Ea încheierea vizitei, to general al partidului a a- Conferinţei Naţionale, a XllI-lea şi Conferinţei Na dezvoltării intensive, ale
sarcinilor încredinţate. varăşul Nicolae Ceauşescu rătat că, prin noţiunea de ideilor, orientărilor şi sar ţionale, de a-şi spori con accentuării laturilor calita
şi tovarăşa Elena.Ceauşescu modernizare, trebuie să se
Importantele realizări în s-au întiinit cu membrii înţeleagă realizarea unei cinilor cuprinse în Rapor tribuţia la dezvoltarea tive ale economiei, s-a
registrate ţn toate dome Consiliului ştiinţific al concepţii noi în dezvolta tul secretarului general al multilaterală a patriei.
niile şi sectoarele de ac institutului. rea motoarelor, ca şi a al partidului, t o v a r ă ş u l înfăptuirea marilor şi (Continuare in pag. o 2-a)
tivitate constituie un pro
In cadrul întîlnlrii vor
fund omagiu adus de fău bitorii au informat pe to tor sectoare de activitate.
Producerea de noi insta
ritorii de bunuri mate varăşul Nicolae Ceauşescu, laţii, noi motoare, noi a- tu *
riale şi spirituale de pe gregate să însemne real lajmpiinirea a 70 de ani de viaţa şi peste 55 de ani deactivitaterevoluţionară ţ
tot cuprinsul patriei con pe t o v a r ă ş a Elena mente o nouă gîndirc în
Ceauşescu despre activita
ducătorului iubit al parti tea desfăşurată de cerce fiecare sector de activita TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, CONDUCĂTORUL IUBIT, j
dului şi statului, tovară tătorii institutului. te, o nouă concepţie, ştiin
şul Nicolae Ceauşescu, cu In numele comuniştilor, ţifică, revoluţionară în OMAGIUL FIERBINTE At OAMENILOR MUNCII HUNEDORENI
prilejul aniversării zilei de al tuturor oamenilor mun soluţionarea problemelor.
naştere şi a peste 55 de
ani de eroică activitate re cii din institut a fost adus T o v a r ă ş u l Nicolae
voluţionară, sărbătoare un fierbinte omagiu tova Ceauşescu a arătat că, pu- Invăţămîntul hunedorean—mai aproape ce viaţă, dej
scumpă inimilor noastre, răşului Nicolae Ceauşescu, nînd în faţa cercetătorilor
pe care întreaga naţiune o care, cu nemărginită ab aceste obiective, arc în ve
cinsteşte cu înaltă vibra negaţie revoluţionară şi dere că trebuie să se por cerinţele calităţii, ale permanentei perfecţionări!
totală dăruire patriotică,
ţie patriotică. nească de la ceea ce s-a
şi-a dedicat şi îşi dedică realizat pînă acum, dar,
Sub semnul acestor ale întreaga sa activitate bine totodată, că este imperios \
se simţăminte, al coeziunii lui şi fericirii poporului, necesar să se treacă Ia In efigia acestei epoci cu fiecare prilej de secre rală şi funcţională a pro- 1
întregii naţiuni în jurul progresului multilateral ai schimbări şi transformări - inaugurată de Congre tarul general, tovarăşul cesului instructiv-educa- ?
partidului, al secretarului patriei. To v a r ă ş u l u i radicale şi rapide. Aceas sul al IX-lea al partidu Nicolae Ceauşescu, a cu tiv cu cercetarea şi pro- ţ
său general, a început vi Nicolae Ceauşescu i-a fost ta presupune că trebuie lui, ce poartă, pen noscut in aceşti ani eroici ducţia îşi relevă tot mai l
zita de lucru, care a pri adresată, cu prilejul apro să gîndim în zile, în săp- tru Azi şi pentru Mii o continuă perfecţionare mult viabilitatea, eficienţa. /
lejuit, ca de fiecare dată, piatei aniversări a zilei de tămîni, în luni, să renun ne, numele ctitorului ei, Această preocupare o be- »
o examinare concretă, a- naştere şi a peste 55 de ană ţăm la ani. Aceasta pre Nicolae Ceauşescu — sînt Efigii sie Epocii neficiat de îndrumarea |
profundată a rezultatelor de activitate revoluţiona supune concentrarea for incrustate trainic şi izbin- constantă pe care tovară- 1
de pînă acum, a căilor şi ră patriotică, tradiţionala ţelor şi, în acelaşi timp, zile cucerite de invăţă- şa academician doctor in- >
modalităţilor menite să a- urare de „La mulţi ani 1", abordarea unui grup larg mintul românesc. El este Micolae Ceauşescu giner Elena Ceauşescu, l
sigure îndeplinirea, în cele multă sănătate şi putere de probleme care concură azi o realitate incontesta preşedintele Consiliului Na- i
mai bune condiţii, a sar de muncă spre a conduce Ia soluţionarea obiective bilă a statornicei preocu şi modernizare, apropiin- ţional al Ştiinţei şi Învăţă- T
cinilor stabilite, la nive pe mai departe ţara, parti lor propuse. Programul Ia pări a partidului şi statu du-se tot mai mult de via mintului, a acordat-o şco- !}
lul cerinţelor şi exigenţe dul şi poporul pe drumul care m-am referit — a lui pentru continua dez ţă, de necesităţile econo- Iii, olerind permanent \
lor impuse de dezvoltarea luminos al socialismului spus secretarul general al voltare a ştiinţei şi invă- mico-s^ciale ale judeţului, exemple ale modului in .
intensivă a economiei na şi comunismului. partidului — presupune ca jămintului, ca parte inte pregătind forţa de muncă care cercetarea, învăţă- )
ţionale, de participarea Luînd cuvîntul, tovară pînă în anul viitor să fie grantă a culturii naţio in consens cu cerinţele mintul şi producţia trebuie 1
ţării noastre la schimbul şul Nicolae Ceauşescu a soluţionate toate proble nale, ca factori chemaţi dezvoltării industriale şi să coexiste în strînsă uni- ,
mondial de valori. arătat că actuala vizită are mele care pot asigura re să contribuie la progresul agroindustriale a Hune tate dialectică. V
Vizita de lucru a înce scopul de a cunoaşte preo ducerea consumurilor Ia general al societăţii noas doarei socialiste. In aceşti Roadele unei asemenea ^
put la Institutul Naţional cupările şi realizările In nivelul cel mai mic exis tre. ani de înnoiri fără prece concepţii revoluţionare le ^
de Motoare Termice Unde stitutului Naţional de Mo tent astăzi pe plan mon Invăţămîntul hunedorean, dent, preocuparea şcolii LUCIA LICIU
muncitorii şi specialiştii toare Termice pe linia în dial, urmînd ca în etapa urmînd neabătut politica hunedorene penlru inte s
au făcut tovarăşului făptuirii obiectivelor sta partidului, orientările date grarea organică, structu (Continuare în pag. o 3-a)
Nicolae Ceauşescu şi to bilite în planul cincinal, (Continuare în pag, a 4-a)