Page 65 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 65
IN ZIARUL DE AZI t
• Ritmuri sporite la
lucrările de ferti
lizare a ogoare
lor !
© Copiii — bucuria
vieţii, tinereţea şi
vigoarea naţiunii
© Sport
© De la o zi la alta
ta împlinirea a 70 de ani de viaţă şi peste 55 de ani de activitate revolaţionară j
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, CONDUCĂTORUL IUBIT,
OMAGIUL FIERBINTE Al OAMENILOR MUNCII HUNEDORENI \
Adunarea omagială Producţia
din judeţul Hunedoara anului 1965
A început o nouă turnare la maşina (Io turnac ÎontS H
t>rută numărul 3 de la C.S. „Victoria“ Călan. «
Intr-o atmosferă de cată putere de muncă, rare socială şi naţiona Foto NICOLAE GHEORGHIU |
înălţătoare şi caldă vi spre binele şi prosperita lă, antifascistă' şi antiim- sm i
braţie patriotică, ieri a tea patriei, pentru înăl perialistă din August ai muncii de la între- j
avut loc, la Casa de cul ţarea ei în glorie şi mă 1944, şi în anii de mun prinderea „Vidra" din \ c.s. „victoria“ Călan Mobilizare
tură din Deva, Aduna reţie, pe cele mai lumi că pentru cucerirea şi Orăştie omagiază apro- i
rea omagială din judeţul noase culmi ale socialis consolidarea puterii po piaţa aniversare a zilei *
Hunedoara, consacrată mului şi comunismului". litice a clasei muncitoa de naştere şi a peste 55 ) maximă, acţiuni hotărîte pentru
sărbătoririi a peste 55 In expunerea sa, pri re, în organizarea socie de ani de activitate re- l
de ani de eroică activi mul secretar al Comite tăţii româneşti, pe baze voluţionara a secretarului 1 realizarea planului, pentru
tate revoluţionară, pa tului judeţean de partid noi, socialiste. „Ne în general al partidului, J
triotică şi a celei de-a a evocat proeminenţii deplinim o datorie de t o v a r ă ş u l Nicolae )
70-a aniversări a zilei de personalitate şi glorioa conştiinţă din a sublinia Ceauşescu. acţionînd cu l întărirea ordinii şi disciplinei
naştere a tovarăşului sa activitate a celui mai şi cu acest prilej aniver- hotărîre pentru înfăptui- ,
Nicolae Ceauşescu, secre iubit fiu al naţiunii noas / sar — a arătat vorbito rea sarcinilor ce îi revin 1
tar general al Partidului tre, marele Erou între rul — că prin suflul nou
Comunist Român, pre eroii neamului, ctitorul pe care l-a imprimat, du în acest an, în întregul \ 8, De la furnale la MJ.F.B.
şedintele Republicii So României socialiste mo pă Congresul al- I-X-lea, cincinal, din hotărîrile 1
cialiste România. derne, înflăcărat militant întregii vieţi politice şi Congresului ah XlII-lea ? Revenim la fontă. Şi în nic, în 13 decembrie 1987,
La adunarea omagială revoluţionar şi patriot, economico-sociale din pa „şi Conferinţei Naţionale. I - cepem cu r.îteva secvenţe ora 23 ; „Nu s-a prezentat
au luat parte membri ai care s-a identificat din tria noastră, - tovarăşul Faptele de muncă ale ţ culese din „Caietul de ra nimeni de la furnal să
birourilor comitetelor ju cei mai tineri ani ai vie Nicolae Ceauşescu a a- acestui harnic colectiv l poarte al şefului de ridice gura de zgură“.
deţean şi municipal De ţii sale cu lupta poporu dus, prin monumentala s-au concretizat, în cei 7 schimb" pe care l-am răs Am căutat, desigur, şi
va ale Partidului Comu lui pentru libertate şi sa operă teoretică şi e- 23 de ani de la Congre- _ foit la secţia... prelucrări rapoartele maiştrilor de la
nist Român, ai comitete dreptate socială şi naţio roica sa activitate revo sul al IX-lea al paiTidu-1 mecanice.. Veţi întreba: furnalul nr. 3, însă acolo
lor executive ale consi nală, făuritorul celei mai luţionară o uriaşă contri lui, perioadă pe care cu / Ce legătură are asta cu nu se pomenea nimic des
liilor populare judeţean înălţătoare epoci din is buţie la dezvoltarea crea mîndrie patriotică o nu- ' furnalele ? Păi, există des pre piesele respective. Ce
şi municipal, oameni ai toria naţională, condu toare a gîndirii şi prac mim „ E p o c a Nicolae ţ tule corelaţii, cele mai concluzie se poate trage?
muncii din mari unităţi cătorul înţelept şi vizio ticii, la îmbogăţirea fon Ceauşescu", în realizări i multe privind realizarea Una foarte clară şi sim
economice ale judeţului, nar al amplului proces dului de aur al spiritua in atelierele de prelucrări plă : dacă lucrurile nu
reprezentanţi ai organi de edificare a noii so lităţii româneşti şi uni deosebite, de la un an i
zaţiilor de masă şi ob cietăţi, Erou al păcii, versale, la afirmarea tot la 'altul mult sporite, t
şteşti, tineri şi elevi. prieteniei şi colaborării mai puternică a rolului Astfei, clacă în 1955, va- ţ REPORfER ÎN POST FIX
în cadrul adunării o- între toate popoarele conducător al Partidului loarea producţiei marfă (
magiale a luat cuvîntul lumii, tovarăşul Nicolae Comunist Român de au se ridica la 85 milioane J
tovarăşul Ion Popa, prim- Ceauşescu. Au fost sub tentic centru vital al în lei, a exportului la 1,8 ţ
secretar al Comitetului, liniate momentele memo tregii noastre naţiuni". milioane lei, a investiţii- \ mecanice a unor piese şi merg bine cu producţia de
judeţean Hunedoara al rabile ale activităţii re în continuare s-a dat lor la 9 milioane lei, iar |j subansamble pentru fur fontă, aceasta se datorea
Partidului Comunist Ro voluţionare a tovarăşului o înaltă apreciere rolului a acumulărilor socialiste i nale. Iată, de pildă, cc ză şi indiferenţei pe care
mân, preşedintele Comi Nicolae Ceauşescu în determinant ai tovarăşu la 13 milioane lei, la J scrie în caietul menţio o manifestă unii maiştri
tetului executiv al Con rîndurile mişcării munci lui Nicolae Ceauşescu, în sfîrşitul anului 1987, a- ţ nat, în noaptea de 12/13 principali şi şefi de schimb
siliului popular judeţean. toreşti, ale Uniunii Tine elaborarea şi înfăptuirea ceşti indicatori erau în (j decembrie 1987 : „La o- de la furnale I
„Oamenii muncii din ju retului Comunist şi ale politicii interne şi exter rele 0,15 a fost adus de a- Acestea fiind zise, in
deţul nostru — a arătat Partidului Comunist Ro ne a partidului şi sta considerabilă creştere, i casă tovarăşul Olaru An trăm în sectorul maşini
Valparea producţiei marfă J
vorbitorul — într-o de mân din anii grei ai ile tului nostru, în crearea drei, lăcătuş, pentru con lor de turnat fontă pe
plină unitate de cuget şi galităţii, cînd, înfruntînd unei structuri industria realizată se ridică la \ fecţionarea a trei bucăţi bandă (M.T.F.B.) din ca
simţire cu întreaga naţiu teroarea dezlănţuită de le moderne, concepţiei 1,277 miliarde lei, ex- } guri de zgură necesare la drul secţiei a II-a fur
ne, exprimă, din adîncul regimul burghezo-moşi-e- sale în înfăptuirea noii portul la 104,3 milioane \ furnalul nr. 3. Piesele nale. Prima declaraţie pe
inimilor, strălucitului resc, închisorile şi lagă- revoluţii agrare, au fost lei. investiţiile la 276,1 i sînt terminate operativ, care o consemnăm apar
conducător al partidului x-ele, a militat cu dîrze- subliniate istoricele rea milioane Iei, iar acumu- ’ însă cei de la furnal spun ţine maistrului principal
şi ţării cele mai profun nie şi neînfricare pentru lizări în dezvoltarea pa lările socialiste la 423 l că vin după ele numai di Gheorghe Ştefan,/ şeful
de sentimente de înaltă organizarea şi ridicarea triei, monumentalele cti milioane lei. în aceeaşi ţ mineaţă". Semnat : maistru formaţiilor de luciu de la
stimă şi aleasă preţuire, la luptă a clasei munci torii ale „Epocii Nicolae perioadă, numărul mediu ţ Mihai Zamoniţă. în ziua M.T.F.B.: „în- prima ju
de nemărginită dragoste toare, a fost relevată re Ceauşescu", locul dis de 13 decembrie 1987 la mătate a anului trecut,
şi recunoştinţă, împreu marcabila sa putere de tinct pe care judeţul Hu scriptic al personalului ora 15, raportul continuă M.T.F.B. constituia pentru
nă cu cele mai călduroa mobilizare a maselor In nedoara l-a cucerit, în „Gurile de zgură încă nu producţia de fontă — ceea
se urări de sănătate, via pregătirea şi desfăşura (Continuore in pag. a 2-a) au fost ridicate... Iar, cei ce numim un „loc îngust".
ţă îndelungată, de nese rea revoluţiei de elibe {Continuare în pag. a 2-a) de la secţia a II-a furna Acum, aici lucrurile s-au
le, la teleoperativa de ia schimbat radical în bine...“
ora 11, au ridicat proble
ma defecţiunilor de la... MARIN NEGOIŢĂ
gura de zgură I". Şi schim
bul HI menţionează, laco- (Continuare in pag. o 2-a)
1 MANIFESTĂRI POLITICO-EDUCATiVE j
S
o „Prinos de sârbă- poezie omagială intitu- '
> toare". La Hunedoara, late „Prinos de sârbă- |
in organizarea bibliote- toare“.
I cii municipale, s-au des o „Sîntcm contemporani |
făşurat apreciate mani ai Epocii de aur“ s-a J
1 festări omagiale dedi intitulat acţiunea orga- &
* cate conducătorului iu nizată la Şcoala gene- 8
I bit — tovarăşul Nicolae raţă nr. 6 din Petrila J
% Ceauşescu, secretarul ge în cadrul acesteia, elevi |j
neral al partidului, pre şi cadre didactice s-au *
şedintele Republicii, şi întîlnit cu minerul şef 8
tovarăşei Elena Ceauşescu, de brigadă Ştefan Alba, 2
eminent om politic şi participant la Conform- |
savant dc recunoaştere ţa Naţională a partidului, *
internaţională. Desfăşu care a evidenţiat tezele j!
*» rate la cinematograful şi ideile de importanţă I
I „Modern" şi. la Şcoala istorică desprinse din J
generală nr. 1, manifes Raportul prezentat de |
tările au inclus expuneri, t o v a r ă ş u l Nicolae *
î expoziţii de cţarte social- Ceauşescu la tribuna înal- 1
Aspect din timpul des fâşurării adunării omagiale. politică şi recitaluri de tului forum comunist J