Page 66 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 66
Pag. 2 UkUMUL iUUATI3rvujLUI —
Ritmuri sporite la lucrările
>■*
ta intpiinirea a 70 de ani de viaţă ţi peste 55 de ani de activitate revoluţionară
de fertilizare a ogoarelor !
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, CONDUCĂTORUL IUBIT, TOGUAFIC,
■ F.VOCA
în cele patru coopera de către membrii coope nul cultura
OMAGIUL FIERBINTE Al OAMENILOR MUNCII HUNEDQREN! tive agricole din comuna ratori, conduşi de Petru tio Sus a
carca clnen
Dobra, în ultima perioadă
Mircea, preşedintele uni
\ au sporit ritmurile la fer tăţii. în acelaşi timp, me tciK * „Un
peildenţa
tilizarea cu îngrăşăminte canizatorul Emil Tome.ş- vis împlini
Adunarea omagială din judeţul Hunedoara organice şi chimice a o- tean, coordonat de ingi manifestării
Iul nostru“
nerul şef al cooperativei,
goarelor. Astfel, la C.A.P.
Dobra, unde au fost trans Emil Mircea, a trecut la comunicări
st a n ti n .Sco
îngrăşămintelor
aplicarea
(Urmare din pag. 1) gresul al IX-leă al parli- deosebit respect, toţi lo pentru apărarea intere portate în cîmp şi aşezate chimice pe culturile de Nicolae N<
în grămezi peste 800 tone
dului, în tot ceea ce am cuitorii Hunedoarei so selor vitale ale maselor filmul docu
rea Moldo
înfăptuit, în această pe cialiste, dumneavoastră, populare, pentru cauza de gunoi de grajd, mecani păioase. „Am realizat fer tenia".
rioadă, am Simţit şi sim conducătorul înţelept şi socialismului şi comunis zatorii loviţă Muntean şi tilizarea fazială — arăta
inginerul şef — pe 30 de
K ACTIU
acest eroic timp, in viaţa ţim valoarea inestimabi încercat, care orientaţi mului, a independenţei Ovidiu Foran, cu maşini ha, asigurînd 200 kg sub IUI,A. P
de împrăştiat gunoiul, au
social-econoniică a ţării. lelor dumneavoastră o- cu clarviziune marea for .şi suveranităţii patriei. trecut la împrăştierea lui stanţă brută ia hectar. în încadraţi
A fost reliefaţii vasta şi rientări şi indicaţii, date ţă creatoare a poporului Un loc distinct în expo pe terenurile destinate continuare vom spori rit derea mini
eroica activitate a tova cu prilejul vizitelor de spre împlinirea îndrăz ziţie îl ocupă perioada cartofilor şi sfeclei fura murile atît la administra Neag să-şi
răşului Nicolae Ceauşescu lucru efectuate, în jude neţelor obiective ale de deschisă de Congresul al jere. Tot aici, mecaniza rea îngrăşămintelor du na cît mai
folos prcz<
în elaborarea şi tradu ţul Hunedoara. Dialogu venirii patriei. IX-lea al partidului, de torul Adrian Flocan, aju mice, cit şi a celor or ta tea care
cerea în viaţă a întregii rile deschise purtate cu Acum, cînd întreaga cînd sub imboldul labo tat de cooperatorii Sido- adopte ca
politici externe româ minerii, siderurgiştii, e- naţiune vă aduce prino rioasei- activităţi teoreti nia Presecan, Marişca ganice". organizat
— în ţoale unităţile a-
acţiune
neşti, iniţiativele şi ac nergeticienii, constructo sul său de recunoştinţă ce şi practice a tovară Stanca, Otilia Stăniş şi gricole din comuna noas cu valoar
ţiunile sale pentru pro rii, cu, alte categorii de şi înaltă cinstire, vă ru şului Nicolae Ceauşescu, losif Şoic transportau tră — ţinea să sublinieze De-a lung
movarea năzuinţelor su oameni ai muncii au con găm, mult stimate şi iu partidul nostru a promo Aron Marian, secretar ad Ia sediul
preme do pace, libertate stituit vibrante îndem bite tovarăşe Nicolae vat în mod constant, o gunoiul în ferma de legu junct al comitetului co Ia podul
ei au plani
şi progres ale poporului nuri Iu sporirea contri Ceauşescu, să primiţi, strategie ştiinţifică, re me şi-l pregăteau pentru munal de partid, prezent duţi. Peşti
nostru, pentru făurirea buţiei noastre la efortul încă o dată, ca simbol voluţionară de dezvolta paturile calde. La rîndul la Răduleşti pentru a dintre cel
său, Marius Datca, îndru
unei lumi mai bune şi comun al întregului po iii dragostei si preţuirii re armonioasă a patriei, urmări cum se acţionează tat vor pu,
mai drepte pe planeta por do înfăptuire neabă ce vi le purtăm, cele de înflorire multilatera mat îndeaproape de Mir- la fertilizări .şi a sprijini eesta este •
de mine".
noastră. tută a Programului parti mai calde urări de sănă lă a ei. Silit înfăţişate cea Jivan, inginerul şef al conducerea cooperativei la
în atmosfera înălţătoa dului de edificare a so tate şi viaţă lungă, ală astfel imagini ale monu cooperativei, executa fer antrenarea oamenilor la E CROI
re a sărbătorii, partici turi de mult stimata to mentalelor ctitorii înăl tilizarea chimică fazială muncă — mecanizatorii, Venind în
panţii la Adunarea oma cietăţii socialiste multi varăşă Elena Ceauşescu, ţate în România socialis pe suprafeţele semănate cooperatorii şi specialiştii, cerinţelor i
gială au adoptat textul lateral dezvoltate pe pă- spre propăşirea şl gloria tă în acest eroic timp, cu păioase. Inginerul şef mobilizaţi de sarcinile cu operativa :
„Progn
că
unei telegrame, adresate mînlul României. României, spre binele şi precum şi înfăptuirile e- preciza că lucrarea a fost prinse în Raportul pre a deschis,
C.C. al P.C.R., tovarăşului Omagiul cel mai înalt fericirea întregului nos- conomico-socialc din ju făcută pe 60 din cele 130 dorn s par
NICOLAE CEAUŞESCU, pe care vi-1 aducem, cu iru popor. „LA MULŢI deţul nostru. Expoziţia ha ocupate cu grîu şi orz. zentat de tovarăşul Nicolae terul bloc
Ceauşescu, secretarul ge
secretar general al Parti solemn legămînt, în acest ANI oferă, de asemenea, Un La C.A.P. Lăpuşnic —• bulevardul
nouă unit
dului Comunist Român, moment sărbătoresc, sînt larg spaţiu activităţii in sublinia Gheorghe Taşcov, neral’ al partidului la rie pentru
Conferinţa Naţională, _ de
preşedintele Republicii faptele noastre de mun ternaţionale a partidului inginerul şef al unităţii îndemnurile şi chemările rea de arti
— au fost transportate în
Socialiste România, în că, de ataşament şi cre şi statului nostru rcle- cîmp peste 1100 tone de cuprinse în Mesajul de tare pentr
lcctivul di
Cu
prilejul
Adunării
care se spune : dinţă neţărmurită faţă de omagiale consacrate săr vînd consecvenţa cu care gunoi de grajd, întreaga Anul Nou, au trecut cu gură serv
„Preţuind cu întreaga partid, hotărîrca de a bătoririi a peste 55 de preşedintele Republi cantitate fiind la această hotărîre la executarea lu de caiitat»
fiinţă măreţele cuceriri acţiona fără preget în a- ani de eroică activitate cii, tovarăşul Nicolae dată încorporată în sol crărilor prevăzute pentru
revoluţionare ale socie eest an .şi în întregul revoluţ ioriară, patrioti Ceauşescu militează pen pe aproape 30 ha desti această perioadă, menite
tăţii noastre socialiste, cincinal, pentru înfăptui că şi a celei de a 70-a a- tru întronarea trainică nate a fi plantate cu car să ducă la obţinerea unor ¿NE
oamenii muncii hunedo- rea istoricelor obiective niversări a zilei de naş în relaţiile cu celelalte tofi. în aceste zile me recolte cit mai bogate.
rehi vă sînt adine recu stabilite de Congresul al tere a tovarăşului Nicolae state, a principiilor care canizatorii Sabin Căpă- Organizaţiile de partid
noscători pentru schim XlII-lca şi Conferinţa Ceauşescu, la Casa de să asigure pacea şi co tan, Miliai Sacotă şi Ioan din unităţi, împreună cu
DEVA :
bările profund înnoitoa Naţională ale partidului. cultură din Deva s-a laborarea cu toate popoa Pop, care au executat şi conducerile colective au înalta soc
re pe, care le-a cunoscut Exprimăm în acelaşi deschis expoziţia foto- rele lumii. lucrarea amintită, asigură trecut la transpunerea în Se^-onţe
judeţul nostru în perioa timp dragostea şi stima documentară „Omagiu Cu acelaşi prilej, la transportul gunoiului ne practică, din primele zile IX ,RA:
da inaugurată de Con- pe care vi le poartă, cu conducătorului iubit". casa do cultură a fost cesar pentru paturile cal ale anului, a măsurilor din Gun
— A); Oc
Prin imagini fotografice organizată şi o expoziţie de din grădina legumico care să ducă la o mai dorn —
şi documente sînt înfă de carto social-politică. lă. Se munceşte şi la apli bună organizare a muncii, (Flacăra);
Zorba Gr
ţişate momente istorice La loc de cinste sînt ex carea superfosfatului pe creştei'ea ritmurilor _ de X-II (Pari
Producţia anului 1965 — în 25 de zile din activitatea eroică puse operele tovarăşului terenurile destinate porum lucru, a calităţii fiecărei lui Bachi
a tovarăşului Nicolae Nicolae Ceauşescu „Ro bului, lucrare pe care me lucrări. Şi, spre meritul brie) ; V.
Gun Ilili
Ceauşescu, neasemuitul mânia pe drumul con canizatorul Petrişor Crîs- lor, comuniştii în primul PENI: Ac
(Urmare din pag. 1) muncii de la „Vidra" exemplu de identificare struirii societăţii socialis nic a cfcctuat-o pe 40 de rînd, dar şi ceilalţi cetă rille I-
Orăştie o dedică glorioa a sa cu aspiraţiile, vre te multilateral dezvolta hectare. Tot în această ţeni ai ' satelor acţionează VULCAN:
muncitor a crescut de sei aniversări a tovară rile şi nădejdile poporu te" (volumele I—XXIX), unitate au fost mobilizaţi cu energie şi răspundere seriile I-i
GONEA:
aproape zece ori. şului Nicolae Ceauşescu, lui nostru. Un spaţiu „Operele alese" apărute cooperatorii la curăţarea la executarea tuturor lu (Minorul)
Semnificativ este fap conducătorul strălucit al larg este consacrat acti în limbile germană, fran canalelor de irigaţii. Un crărilor necesare în aceste Gheaţa v
tul că în prezent, întrea destinelor României so vităţii revoluţionare din ceză, engleză, ciclul mare număr de cetăţeni, zile pe ogoare. resc): ti
reanca (l
ga producţie a întreprin cialiste, de numele că perioada luptei desfăşu „Din gîndirea economică din rîndul cărora s-au De asemenea, la C.A.P. Pistruiaţi
derii din anul 1965 se ruia se leagă şi dezvol rate de partidul comu şi social-politică a pre detaşat prin hărnicie Ioan Răduleşti, mecanizatorul „Evadatu
realizează în numai 25 tarea fără pi'cccdcnt a nist împotriva asupririi şedintelui României, tova Şuiaga, Beni Negrilă, Ovidiu Gheara, împreună ţie): c
toarcerea
de zile. Această impor unităţii industriale oi’ăş- si exploatării sociale, a răşul Nicolae Ceauşescu", Pompiliu Popa, Adrian cu cooperatorii Lazăr Fă- Eoco tonei
tantă realizare, oamenii tiene. fascismului şi războiului, ca şi lucrările omagiale. Gavrilă, Traian Borca, rău, Cornelia Sălăşan, trla) ;
Vcrginica Danciu, Graţiela Aurelia Gheara, Marcela Străinul
(Casa do
Popa .şi Ioan Cri.şan au Pup, Virgil Gheara ş.a. 'i- -• : A.
Lupenî : Statornicie şi tinereţe tăiat vegetaţia lemnoasă, au transportat pe parcelele t I-
i. .zi: :
destinate
greblat şi curăţat talu-
culturilor
de
SLMERIA
zurile pe o lungime de
trei kilometri de canale. cartofi şi sfeclă peste 800 roşul);
tone de gunoi de grajd,
tul —
Orice scriere despie Lu- dresat-o direct, de la om lui tinereţe, oamenii ii dau al partidului, ca urmare a Şi Ia C.A.P. Roşcani, în acelaşi timp Ioan Rusu, „Ascunzi:
peni începe şi se termină la om, Minerul de Onoare statornicie. „Meseria de dialogului cu minerii Văii unde au fost transportate împreună cu Trandafir
cu cărbunele, această al ţării, secretarul general miner am preluat-o de la Jiului. In curînd vom săr in cîmp 1 100 tone de în Mihoc, inginerul şef al
„pline" a industriei, pe al partidului, tovarăşul tata, care a muncit la bători o aniversare scum grăşăminte organice, în unităţii, se aflau la ferti
care ţara o cere în canti Nicolae Ceauşescu. „In Lupeni ca miner timp de pă nouă: 70 de ani de aceste zile se efectuează lizarea cu îngrăşăminte
tăţi tot mai mari de la vecinătatea unor oameni 30 de ani" — mai spunea viaţă şi peste 55 de ani împrăştierea lor pe supra chimice a culturilor de
minerii Văii Jiului. ca Eroul Muncii Socialiste cu mîndrie minerul Gicu de activitate revoluţiona feţele ce se vor cultiva păioase, lucrare care a
»■ î
in anii „Epocii Nicolae Constantin Popa sau Con Susan. Statornicia, mîndria ră a tovarăşului Nicolae eu cartofi şi sfeclă fura fost realizată pînă acum fi se. \
Ceauşescu" mina — cea stantin Lupulescu, ca Au apartenenţei sînt trăsături Ceauşescu — omul, comu jeră. Cum terenul nu este pe aproape 35 dc hectare. va înri^,
mai mare unitate econo rel Manda sau Ion luga delinitorii in mai toate fa nistul care înseamnă atît îngheţat lucrarea se exe a doua <;
mică din oraş, principala te simţi puternic, simţi că miliile oraşului. de mult pentru minerii cută, deocamdată,, manual MIRCEA LEPĂDATU lului p.
exploatare carboniferă de reprezinţi ceva in această Eroul Muncii Socialiste Văii Jiului. Folosesc pri ploua,
slab pin
extracţie a huitei c ocsiti- lejul pentru a-i ura, în nu din sud-
cabile a cunoscut un mele minerilor, al tuturor lntcnsiflt
proces de modernizare ca EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU locuitorilor oraşului Lupeni 8. De la furnale la M.T.F.B. Banat ci
35—(5 ic
re a transformat din te ani mulţi, multă sănătate turiie mi
melii destinul acestei pro mare întreprindere minie şi putere de muncă spre (Urmare din pag. 1) manentă a maşinilor. în prinse îr
fesii a temerarilor. Astăzi, ră, in acest oraş" - spu Constantin Popa, locuitor a ne conduce, pe mai de concluzie, acum M.T.F.B. plus 2 g
Lupeniului
al
maxime
adop--
prin
întreprinderea minieră Lu- nea minerul Gicu Susan, ţiune, spune: „Cei ce au parte, pe calea socialis — Adică? merg bine. Putem, cînd dc. Izola
peni înseamnă peste 20 ia din brigada lui Constan venit şi au rămas aici n-au mului şi comunismului“. — Totul merge bine, a- este necesar, să preluăm In ceaţă.
sută din activitatea exfrac- tin Popa. fost atraşi doar de posi Locuitorii Lupeniului da dică. producţia de fontă fontă .şi de la secţia I i.a i
fc
tivă a Combinatului mi De grija părintească a bilitatea de a ciştiga de torează mult „E p o c / / nu mai stagnează din cau furnale. ţcliimbăt
nier Valea Jiului. Datorită secretarului general al pe urma muncii în mină. Nicolae Ceauşescu“. in a- za noastră. Lingă un mic „urs" de mult noi
unui uriaş volum de inves partidului faţă de ei, oa Ei au găsit în Lupeni con ceşti ani de glorie au fost — Practic, ce metamor fontă scos din cuptorul lei, cînd
gc. Vînt
tiţii alocat de stat, Lupeni menii Lupeniului s-au diţii de viaţă demne de construite peste 6 000 de foze s-au petrecut ia benzii nr. 4 — care, fiind intensific
este astăzi una din mine bucurat şl se bucură pe civilizaţia modernă. Muta apartamente, 80 la sută M.T.F.B. ? încă fierbinte, răspîndea viteze p!
le cele mai mecanizate din mai multe' planuri. Din din reţeaua comercială a —r S-a înţeles de către in jur o căldură plăcută kni/li.
ţară. Tot aici s-a construit populaţia de 31 500 locui rea oraşului de pe zona oraşului, două şcoli, un toţi — şi mă refer îndeo — am discutat cu mais Pentru
cel mai mare şi mai mo tori, aproape jumătate au pilierului pe colina din liceu, complexul de ali sebi la factorii de deci trul de schimb Miliai Di- z.Uo: V
spre Bărbăteni a însemnat,
dem puţ .de extracţie din un loc de muncă asigu totodată, crearea unui o- mentaţie publică, piaţa zie — că trebuie să se nişoni, cu „ştandagii" general
mal mul
ţară. învîrtă bine toate roţile Ovidiu Toma, Gheorghe dea prcc
rat in unităţile economice raş absolut nou, modern, agroalimentară, gara nouă,
Principala bogăţie a o- de aici. In anii „Epocii in comparaţie cu care ve sistematizată. Oraşul a de aici... Pentru aceasta Bugnariu şi mulţi alţi nant su
raşuiui este desigur căr Nicolae Ceauşescu", pen chile cartiere construite fost termolicat, bulevardul s-au adus numeroase îm oameni de la M.T.F.B. ploaie ş
lat polci
bunele. De ani şi ani el tru soţiile şi fiicele mine in urmă cu 30-35 de an! Tudor Vladimirescu, prin bunătăţiri : • A fost ex înti-adevăr, totul pare să zenta in
„curge" - rîu din subte rilor s-a dezvoltat între par învechite şi demoda cipala arteră a oraşului, perimentat cu bune re fie schimbat în bine.. Pe sectorul
rane ia zi. Dar in anii „£- prinderea de fire şi fibre te. Tot ce se vede azi în a fost modernizată, s-a zultate şi s-a generalizat sub benzi este curăţenie pînă la £
râturile
pocii Nicolae Ceauşescu" artificiale „Vîscoza", s-a Lupeni ca purtînd pecetea construit drum de tranzit Un nou tip de cupe. (Al (spre deosebire de alte minus 3
„riul" şi-a întreit puterile. construit noua ţesălorie de noului şi modernului s-a şi multe altele, care alcă treilea de la punerea în dăţi), iar în capătul linii do, iar •
1 re 2 şi
S-a întreit pentru că o mătase. Locuri de muncă construit in anii din urmă, tuiesc zestrea urbanistică funcţiune a benzilor de lor de turnare au fost a-
altă bogăţie de multe ca noi au însemnat sporirea in anii „Epocii Nicolae şi edilitară a oraşului, turnare). Aceste cupe eli şezate vagoane C.F.R. în
rate - oamenii Lupeniului veniturilor familiilor de mi Ceauşescu", este materia mîndria locuitorilor lui. mină foarte multe pierderi care se adună calupii de
- au înţeles şi au urmat neri. Dacă economia şi lizarea programului stabi de fontă, prin stropi. » fontă ce nu se desprind
chemarea pe care le-a a- urbanismul îi dau Lupeniu- lit de secretarul general ION CIOCLEI S-a asigurat un fond de iniţial din cupe. Să vedem
piese de schimb şi s-a dacă şi pe i viitor se men
trecut la o întreţinere per ţine... înălţimea cucerită I,