Page 70 - Drumul_socialismului_1988_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

£%aiiîui pat%iei

Bl „U
Epoca noastră şi-a ales eroul, Cum au visat-o bunii şi străbunii SOCIAL
Bărbatul — călăuză, port-drapel, Coloana nesiîrşitci Românii. genericu
social-pi
Vibrant, se face patriei ecoul, VI zjja şului n
El şi-a legat destinul de eroii ^f'cretari
Nutrind acelaşi gînd, acelaşi ţel. De zborul ţării fără de popas. -partidul:
De-aceea, azi, „Mulţi ani şi sănătate t « I 20—30 ii
El a zidit izbînzi nemuritoare Poporul îi urează cu iubire-n glas ! HIIÜEDIIItENE toate bil
nicipiul
in verticala ’NALTEI CTITORII. VICTOR RUSU Joc „D(
c.ial-poli
căreia si
poziţii,
cărţi, si
Climat favorabil afirmării artei rotunde
ţâri.
„Omagiu de gînd şi faptă pionierească“ BS
smeri,
•Pentru artiştii plastici schimbul fructuos de ex­ nilor muncii, tuturor lo­ Huncdoi
care şi-au legat viaţa şi poziţii pe care-1 practicăm cuitorilor acestui înflori­ Orăştie,
creaţia dc oamenii şi is­ în ultimul timp cu alte tor judeţ, urîndu-i din „Omagiu de gînd şi faptă aşa cum în lumina soare­ riie, rostirea şi semnarea Inspecta
deţean
toria acestor locuri, des­ filiale din ţară, ne fac să toată inima, celui mai iu­ pionierească" este o pu­ lui de primăvară, mlădiţa Legămîntului pionierului, bateri 1
chiderile prefigurate dc credem că Deva are toate bit fiu al poporului nos­ blicaţie care a văzut lu­ îşi simte lujerul un viitor, sensul de profundă mo­ ci pat ei
Congresul al IX-lca al şansele să devină un cen­ tru, tovarăşului Nicolae mina tiparului în aceste puternic, stejar". bilizare pe care îl are grădinii!
normal
Partidului Comunist Ro­ tru de referinţă în plas­ Ceauşeseu, ani mulţi şi zile. Paginile ei sînt co­ Prin paginile curţii se deviza „Tot înainte I", lo­ judeţ. L
mân, climatul dc libertate tica * românească. rodnici de viâţă spre bi­ mori de .suflet românesc, face un periplu de suflet curile de prestigiu cucerite zat edu
şi demnitate statornicit în în aceste zile de săr­ nele şi prosperitatea Româ­ izvor de talente, gînduri dc în universul muncii pio­ la concursurile lehnico-a- material
civică i
munca noastră în anii pe bătoare, cînd ţara întreagă niei socialiste. recunoştinţă, argumente niereşti, îndemnîndu-ne să plicative, do creaţie şi in­
care, cu îndreptăţită mîn- isi omagiază conducătorul, ale copilăriei de azi. Edi­ cunoaştem istoria prin terpretare în Festivalul m nr:
pozitcle
drie, îi numim „Epoca noi, plasticienii hunedo- GHEORGHE POGAN, tată de Consiliul judeţean ampla acţiune „Patrie ro­ naţional „Cîntarea Româ­ a fost
Nicolae Ceauşeseu", au reni, ne alăturăm oame­ pictor al Organizaţiei pionierilor, mână, ţară de eroi", să niei", cele din expediţiile bogat f*
creat condiţiile afirmării lucrarea este dedicată — facem cunoştinţă cu ar­ „Cutezătorii", activitatea între ca
lor plenare în viaţa artis­ după cum se afirmă în pa­ heologii în vîrstă do 12 de pregătire pentru apă­ tru adu
vrate d*
tică a judeţului, a ţării şi ginile ei „acestui timp al ani (dc la C.P.S.P. Deva), rarea patriei, ca şi cea de de tricot
peste hotare. luminoaselor împliniri, ar­ cu cei mal statornici păs­ îndrumare a şoimilor pa­ Oradea
ciuj-Na
Existenţa a două galerii cului de glorie al epocii trători ai tradiţiilor stră­ triei, ocupînd un spaţiu „Mărţişo
de artă în Deva, noua eroice în care creştem". moşeşti (de la Şcoala ge­ de onoare. Iar creaţia poe- produse
galerie do artă din Lu- Ea se vrea un „semn de nerală Roşcani — Dobra), .lică — „Cunună de gînd rea dc
va« şi,
peni, cea aflată în con­ cinstire şi gratitudine, , de şi să poposim la Ţebca în şi faptă", semnată de E- prinderii
strucţie la Petroşani, gru­ mărturie a hotărîrii de a sanctuarele neamului (îm­ milia Hercuţ („Eroului din Car;
purile de ateliere de crea­ face tot ce ne stă în pu­ preună eu pionierii de la Nicolae Ceauşeseu"), Da­ mcază
mărfuri
ţie, muzeul de artă, date tinţă, cu întreaga rîvnă a Baia de Cri.ş) şi „Sub sem­ niela Elena Bălan („Flori"), comercii
în folosinţă la Deva, sînt viratei, pentru înflorirea nul dragostei de ţară" cu Irina Ghmescu („Ţara", ţUe jude*
mărturii elocvente ale şi prosperitatea scumpei purtătorii cravatelor roşii „Cîntec de pace", „Parti­
noastre patrii. dul"), Paola Stanca („E-
grijii care se acordă con­ cu tricolor de la Şcoala roii trăiesc alături tle noi"),
diţiei şi demnităţii artis­ „îţi mulţumim, condu­ generală nr. .3 Hunedoara. Maria Oltean („Ca să pu­
tului în societatea noastră. cător iubit/ pentru dimi­ Sînt prezente în publi­
neţile noastre senine/ pen­ caţie şi realizările mem­ tem înţelege"), Alina Pan- •:va
Eliberată de închistare şi tru şcolile cu prag de lu­ tilie („Macul"), Marcela va s
dogmatism, creaţia noastră brilor cercurilor de artă Sewzaconi („Copilărie feri­ Secvenţe
s-a diversificat stilistic. mină/ pentru visele noas­ populară, lucrările în cită"), Sorina Benca („De­ no ara:
tre cutezătoare". Cu aceste din Gin
permeabilitatea sa la nou gînduri ' de recunoştinţă, lemn,' tapiserie, ceramică dicaţie"), Nela Pîrge — A); c
s-a accentuat. Lucrările, exprimate de eleva Ro- de la C.P.S.P. Deva, Hu­ („Gînd de pace"), Mihai dern —
prin factura lor artistică, xana Moldovan (Şcoala nedoara, şcolile generale Muntean („Pasărea albă"), (flacăra
Zorba C
prin mesajul umanist pe generală nr. 4 Deva) în Ilia, Curechiu, Balşa, După- Corina Popa („Florile J-J/ (Pa
care-1 poartă, sînt prezenţe emoţionante versuri, se piatră, Blăjeni, Tomeşti, 9 păcii"), Monica Fărău / • Baci
brie) ; 1
remarcabile şi remarcate deschid filele publicaţiei Hunedoara, 1 Deva, Gura- („Sîntem muguri de lu­ Gun I-Iîl
po simczclc expoziţiilor pioniereşti hunedorene. Şi sada, demonstrînd cum se mină"), Olimpia Chiş („Ani PENI: /
naţionale ori internaţio­ tot ce urmează, în paginile transmite ştafeta iubirii de învăţat"), Claudiâ David riile ]
nale, se bucură de apre­ lucrării, este gînd dc re­ frumos, moştenită ca un („Acolo"), Gabriela Marc seriile I
VTJLCA1S
cierea publicului, a criticii cunoştinţă pentru copilă­ dar de preţ dc la strămoşi. („La glasul tău"), Daniela 1 iONEA:
de specialitate şi presei. ria fericită, vegheată de Autentic orizont pio­ Vale („Ne angajăm") e (Minerul
Condiţiile de afirmare dc partid, pentru condiţiile nieresc hunedorcan ■ „O- tezaur de suflet românesc, Gheaţa
resc);
care dispunem, înnoirea de muncă şi învăţătură rnagiu de gînd şi faptă" gînd şi lumină izvodite reanca i
responsabilă a mijloacelor create elevilor de condu­ face o impresionantă in­ în anii de lumină ai pa­ Pistruiat
do expresie artistică, va­ cerea partidului şi statu­ cursiune în viaţa organi­ triei. „Evadau
şie);
loarea pe care a dobîndit-o lui nostru. zaţiei revoluţionare de co­ LUCIA LICIU toarcere:
creaţia membrilor Filialei Sub genericul „Pentru pii din acest judeţ, primi- JLocotem
U.A.P. Deva — Petroşani. C.heorghe l’ogan — „Orna giu“. patrie şi partid, pentru co­ tria) ;
Străinul
munism, înainte !" Diana (Casa d>
Moraru, Carmen Zarculea, TEG : /
riile
Daniela Ilolhoş, Crislina „Imn pentru primăvara tării“ BRAZI:
Generosul mesaj educativ al culturii noi, revoluţionare Pop, Georgiana Bălănică, SIMERL-
Alina Dînşoreanu, Sorin roşul);
(Urmore din pag. 1) concret şi eficient nevoilor numărul colectivelor artis­ Plitea, Loredana Balabuc, „iran pentru primăvara activitate au fost, sînt şi vor i- i ___
de cultură ale colectivită­ tice se ridică la 3 900, cu- Diana Dogaru, Koronka ţării“, regia Angliei Mora, o fi o neîntreruptă luptă pentru 'cunz
un
omagiu,
făurirea unui nou destin, lu­
docu­
peliculă
constituit intr-o adevărată ţilor umane. prinzind o cincime din ment al istoriei contemporane, minos, ai României socialiste.
şcoală de promovare a Valorilicind bogatele trd-i populaţia judeţului. 657 Tunde, Cristian Ştefan constituie un vibrant me­ Surprinse intr-o multitudine
(din şcolile generale nr. 1,
făuririi
noului cele 907 cursuri ale dlţil Istorice şl folclorice, de formaţii, interpreţi şi 3, 8 Deva, 1, 4 Petroşani, mento al sărbătoririi Român. do unghiuri de camerele do
Comunist
Partidului
universităţilor cultural-şti- măreţele împliniri ale ani- creatori au fost răsplătiţi, Filmul, structurindu-so ca un fUmtit, secvenţele spectacolu­
lui capătă o nouă pregnanţă
N urnei
inţitlce, dintre care 251 de lo,r socialismului, promo- pentru evoluţia lor, cu ti­ 3 Hunedoara, 1, 2 Orăştie, ceremonial festiv, înregistrează pe ecran, acolo unde mişca- tragerea
6 Vulcan, 2 Haţeg) îşi măr­
formare a gindirii econo­ tlul de laureat al Festiva­ spectacolul consacrat aniver­ carea scenică şi imaginile se ]988 :
sării măreţului eveniment clin
mice şi perfecţionare a pre­ lului ,,Cîntarea României" turisesc sentimentele pa­ istoria contemporană a Româ­ întrepătrund pentru a conferi Extr.
neobositei
relief
a
activităţi
gătirii profesionale, activi­ Efigii ale Epocii impunind în plan naţional triotice, răspunzînd cu sin­ niei. tovarăşului Nicoine Ceauşeseu 61, 0«,
Extr.
Chemate şi întîmpinate cu
tatea brigăzilor ştiinţifice, căutări, iniţiative, creaţia ceritatea vîrstei întrebării: flori, exprimate în dinamice şi a tovarăşei Elena Ceauşeseu, 27, 41,
întilnirile cu poezia şi arta Nicolae Ceauşeseu acestui neasemuit colţ de „Ce înseamnă să fii copil desene coregrafice, anunţate rovoluţiouari, luptători sub Fond
steagui partidului, din cei mai
plastică la săiile de apel ţară. în România de azi". Iar prin sintetice formule versi­ tineri ani, pentru binele şi 3.04 013 li
ale unităţilor miniere, pe Sint aspecte care evi­ răspunsurile sînt tulbură­ ficate, ori comentate coral, propăşirea României. Noile Ici repc
momentele scenice îşi reafir­
dimensiuni
cinematografice
platformele industriale. A- vînd permanent forme mo­ denţiază bogata muncă toare' prin firescul şi fru­ mă forţa metaforică împletin- conferite unui spectacol — c-
devârate vîrluri în spiritua­ derne ale mişcării artistice culturală desfăşurată la museţea lor, cum este a- du-se cu instantaneele de veniment se constituie intr-un
litatea unor oraşe şi co­ de amatori, stimulind acti­ nivelul judeţului, generosul cest fragment scris cu su­ cronică „scrisă“, realizate cu firesc omagiu adus conducă­ IVR
aparatele do luat vederi, cu
mune le-au constituit săp- vitatea de creaţie şi inter­ său mesaj educativ pus cu fletul de Daniela Ilolhoş: grăitoare documente auten­ torului României socialiste,
tăminlle cultural-educative pretare artistică, judeţul pregnanţă in evidenţă în „înseamnă a fi contempo­ tice, mai vechi şi mai noi, secretarului general al parti­ l’entri
Nifcolne
dului,
tovarăşului
organizate sub genericul: nostru a avut o prezenţă perioada ce poartă cu ran cu împlinirea epocii pentru că acest itinerar fal­ Ceauşeseu, a cărui zi aniver­ ii în g(
„Freamătul adincului”, ,,Lu­ meritorie in întrecerile pri­ mindrie numele ctitorului în care ne trăim copilăria, nic îşi adună strălucirea din sară a devenit sărbătoare I cerul n
timpuri şi prin timp.
ci
Vor
ceferi de metal", „Vorbeşte lejuite de Festivalul naţio­ ei, t o v a r ă ş u l Nicolae înseamnă şi bucuria că înscrierea pe peliculă a spec­ scumpă întregului nostru i ocale, ;
popor, a timpului de azi al
Istoria neamului", ,,Sub nal ,,Cîntarea României". Ceauşeseu, a cărui activi­ putem participa cu gîn- tacolului omagial păstrează României socialiste, timp ce mă tio
arcuri de lumini" care au De la un număr ds apro­ tate revoluţionară, patrio­ dul, cu inima, cu fapta la expresia înălţătorului prinos devine, cu fiecare nouă cti­ Vîntul •
cu intei
pe care întreaga noastră na­
apropiat actul de cultură ximativ 2 549 formaţii, cile tică de peste 55 de ani tot ce se face şi creşte o ţiune socialistă îl aduce parti­ torie, istorie. 50—70 1
de specificul locului de au evoluat în prima edi­ o omagiază, în aceste dată cu noi. Simţim şi noi dului, tovarăşului Nicolae predom:
muncă, râspunzînd mai ţie a manifestării, astăzi zile, întreaga naţiune. fiorul cald al noilor zidiri, Ceauşeseu, a cărui viaţă şi VERONICA PALADE ost. Te
mc v
, intre
’ grade,
între
La sfîrşitul ediţiei a Vl-a mit, acolo unde există po­ tatea şi frumuseţea crea­ ve creaţii specifice tu­ pare stăruitoare a coregra­ Deva, Cornelia Coste — Izolat <
,t Festivalului naţional tenţialul uman şi materia­ ţiei' ancestrale. între obi­ turor vetrelor folclori­ fului Mircea Ocoş, pentru subinginer la Termocen­ re de
„Cîntarea României", pres­ lul corespunzător, fiinţează ceiurile care au dat sub­ ce hunedorene. Cu a- culegerea a tot ce are re­ trala Mintia, Ion Tur- zile:
l’entri
tigioasă ctitorie spirituală a apreciate ansambluri de stanţă evoluţiilor ansam­ cest prilej, interpreţii săi prezentativ folclorul hu- deanu — mecanic, S.U.T., general
„Epocii Nicolae Ceauşeseu", dansuri, care spre. deose­ blului se numără „Striga­ au fost în măsură să eta­ nedoreau. Acest neasemuit Francise Gaşpar şi Nico­ iul lila
ansamblul artistic „Ge­ bire de formaţii, valori­ rea peste sat", „Popelni- leze calităţi deosebite, tre- repertoriu a fost făcut cu­ lao I-Iăbuc — muncitori la început
tusa" al Centrului jude­ fică mai multe zone fol­ noscut pe scenele din ţară A.C.M.R.U.E., Stela Po- cînd iot
cipitaţii
ţean do îndrumare a crea­ clorice. Ansamblurile din şi din străinătate de că­ povici — tehnician J.P.J. mă de
ţiei populare şi a mişcării Plopeni, Junii Sibiului. Laureaţii noştri tre membrii ansamblului, Deva, Maria Ilompot — nlnsoar
ţile de
artistice de masă obţinea Semenicul, Timişul, Getusa interpreţi, dansatori şi in­ coafeză, Gheorghe Ileş — pot det
al cincilea titlu de laureat, — sînt, după cum se ştie, strumentişti talentaţi — elev Liceul industrial nr. 2 modera
impunîndu-se între colec­ de altfel, printre primele oameni ai muncii în uni­ Deva ş.a. Acestora li se peratur
tivele de frunte ale ţării. din ţară". . cui", „Albitul pînzelor", cînd, de-a lungul a două­ tăţi economice şi institu­ adaugă membrii tarafului. între n
grade,
Complexele posibilităţi de De-a lungul mai multor „Sînvăsîiul", „Turca", „Sîn- zeci de minute de la brîul ţii devenc, din alte loca­ Tineri care au făcut o pa­ între z
exprimare ale ansamblu­ ediţii ale amplei mani­ zienele". în ultimele două pădurenesc la lină, bătută, lităţi ale judeţului, între siune din dragostea pen­ Izolat ]
lui sînt redate şi de a- festări a spiritualităţii ro­ ediţii ale „Cîntării Româ­ ţarină, căluşer, romană, care Gheorghe Moldovan tru artă, pentru promova­ (Meteoi
L. l’ro
precierea maestrului core­ mâneşti, ansamblul a va­ niei", Getusa, aflată acum învîrtită, haţegană, horă — strungar la I.P.S.R.U.M., rea folclorului hunedorean.
graf Theodor Vasilcscu, lorificat scenic obiceiuri Ia deplina maturitate ar­ luncănească, joc motnîr- Gheorghe Belea, maistru la Cu toţii reuniţi într-un an­
consemnată într-un ma­ şi datini, dansuri şi cîn- tistică, a evoluat ca an­ iănesc ori de ponturi. I.M.C. Bîrcea, Terezia Fa- samblu artistic cunoscut
terial publicat în revista tece populare reprezenta­ samblu de dansuri, mon- Bogăţia şi varietatea bian şi Noluţa Dumulescu, şi apreciat de acum în
„Cîntarea României" : „A- tive, păstrîndu-se nealterat tînd scenic 19 dintre repertoriului s-a constituit operatoare la oficiile întreaga ţară.
colo unde condiţiile o per­ respectul pentru autentici­ cele mai reprezentati- în timp, printr-o preocu­ P.T.T.R., Hunedoara şi MINEL BODEA