Page 72 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 72
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 387 • SîMBĂTĂ, 23 IANUARIE 1988
La Cairo a aparul volumul te şi ţările sărace şi să
contribuie la dezvoltarea
colaborării dintre Nord şi
„Nicolae Ceauşescu — preşedintele României. Sud.
li DAR ES SALAAM. -
H MADRID. - La Ma Pentru soluţionarea pro
Contribufia sa la soluţionarea tuturor drid se desfăşoară lucrări care se confruntă, ţările
blemelor
cu
economice
le celui de-al 31-lea Con
gres al Partidului Socia în curs de dezvoltare tre
list
Muncitoresc
conflictelor pe calea negocierilor" Congresul dezbate Spaniol. rarea reciproc-avantajoasă,
buie să-şi dezvolte coope
activi
tatea partidului in ultimii scrie ziarul tanzanian
patru ani şi programul
CAIRO 22 (Agerpres). — şi diferendelor, a marilor paşnică, a conflictelor din gipt—România a ţinut să pentru perioada 1988-1992 „Daily News". Intr-un co
în Egipt a aparul volumul probleme cu care este Orientul Mijlociu şi din sărbătorească aniversarea şi pînă la sfîrşitul acestui mentariu, ziarul relevă im
„NICOLAE CEAUŞESCU confruntată lumea contem alte regiuni ale globului, p r e ş e d i n t e l u i Nicolae secol. portanţa efortului propriu
— preşedintele României. porană. la cauza înţelegerii, cola Ceauşescu, mesager al pă La Congres participă re în depăşirea stării de sub
Contribuţia sa la soluţio In Cuvînt înainte, sem borării şi păcii în întrea cii în lume, în semn de prezentanţi ai unor parti dezvoltare, arătînd că ex
narea tuturor conflictelor nat de dr. Rifaat El Mah- ga lume. omagiu şi apreciere la a- de socialiste- şi social-de- tinderea cooperării bi şi
pe calea negocierilor", c- goub, preşedintele Adună în partea finală a volu dresa luptei şi eforturilor mocrate, precum şi ai u- multilaterale între aceste
laborat de cunoscutul om rii Poporului (parlamen mului sînt inserate decla sale permanente pentru nor partide comuniste şi state ar putea constitui o
modalitate
politic egiptean Sayed Zaki, tul) din Egipt, se eviden raţii ale unor şefi de stat pace, înţelegere şi coope muncitoreşti şi mişcări de a acestui efort. de amplificare
membru al Secretariatului ţiază: „în Egipt vorbim şi ale altor personalităţi rare între popoare. Pre eliberare naţională.
General al Partidului Na despre preşedintele Româ politice arabe care dau şedintele Nicolae Ceauşescu Partidul Comunist Ro 83 HARARE. - Parla
mentul
Zim-
Republicii
ţional Democrat (de guver* niei ca despre un prieten expresie înaltei stime şi — a spus el — se identi mân este reprezentat de babwe a prelungit cu încă
fică cu poporul său. Sub
nămînt), preşedintele Aso drag, căruia îi datorăm preţuiri faţă de personali tovarăşul Ion Stoian, mem şase luni starea de urgen
ciaţiei de prietenie Egipt— stima şi respectul deosebit tatea şi opera preşedinte conducerea preşedintelui bru supleant al Comitetu ţă din ţară, instituită ca
România. Expresie a inte pentru fapta sa nobilă do lui României. Nicolae Ceauşescu, Româ lui Politic Executiv, secre urmare a acţiunilor tero
resului larg al cercurilor a ne fi făcut cunoscute Prezentarea oficială a nia a cunoscut orizonturi tar al Comitetului Central, riste comise de regimul
politice şi opiniei publice virtuţile poporului al că volumului a avut loc în noi. Această epocă este care a prezentat mesajul rasist de la Pretoria împo
din Egipt faţă de viaţa şi rui fiu este, de a ne fi în cadrul unei adunări fes cea mai bogată din istoria de salut al partidului nos triva acestei ţări. Numai
activitatea conducătorului demnat cu sfatul, exem tive organizate la sediu] României, epoca în care tru. in ultimele şase luni, a
României, noua lucrare plul strălucit şi imensa lui central al Partidului Na poporul român a înaintat în numele Partidului Co declarat în parlament mi
culmile
spre
ale
înalte
consacrată personalităţii experienţă politică să ne ţional Democrat, la care progresului". munist Român, al secreta nistrul de interne, Moven
proeminente a tovarăşului îmbunătăţim existenţa în au participat importante rului său general, tovarâ- Mahachi, elemente teroris
Au mai luat cuvântul
Nicolae Ceauşescu, con vatra noastră multimilena personalităţi ale vieţii po Fathi Sliarkavvi, directorul şul Nicolae Ceauşescu, în te aflate în solda regimu
cepţiei sale politice dina ră şi de a ne fi atras, cu litice şi economice din E- mesaj se adresează un lui de la Pretoria au co
mice şi realiste, se înscrie fapta şi cu gîndul, în ma gipt, reprezentanţi ai Mi general al Editurii „Al cordial salut Congresului mis în zonele de est ale
rele front al luptii pentru nisterului Afacerilor Ex Ahram", Mahmoud Fahmi,
printre cele mai reuşite o lume mai bună şi mai terne, ai unor institute de membru al Conducerii Partidului Socialist Mun ţării peste 100 de acţiuni
iniţiative menite să evi dreaptă. învăţământ superior, re- Partidului Naţional Demo citoresc Spaniol şi urarea în urma cărora şi-au pier
denţieze opera şi acţiunile dactori-şefi ai unor coti crat, Moliamad Marwan, de succes deplin lucrări dut viaţa numeroşi locui
unui om de stat de ex Volumul este structurat diene egiptene, ziarişti, prodecan al Academici de lor sale. tori paşnici şl au fost a-
cepţie. în cinci capitole ample, studenţi, un numeros pu Ştiinţe „Sadat“, Alimed J§| PARIS. — La Paris duse daune considerabile
în Introducerea lucrării, care înfăţişează cititorului blic. Abdel Zaher, membru al s-au încheiat lucrările re economiei naţionale.
viaţa şi activitatea exem
autorul relevă că, în ca plară de patriot, revoluţio în deschiderea festivită Conducerii Partidului Na uniunii unui grup de lau iJ KATMANDU. - In
drul întîlnirilor pe care nar şi conducător ale tova ţii a fost prezentat mesa ţional Democrat, preşedin reaţi ai Premiului Nobel - capitala Nepalului, Kat-
le-a avut, de-a lungul a- răşului Nicolae Ceauşescu, jul adresat de preşedintele tele Uniunii Centrale a personalităţi în domeniul mandu, urmează să se
nilor, cu preşedintele Adunării Poporului, Ri Cooperativelor de Consum, ştiinţei, literaturii, artelor, înfiinţeze, în acest an, un
personalităţii
identificarea
Nicolae Ceauşescu, a fost şi operei sale politice cu faat El Mahgoub, care Ahmad El Khamis, profe militanţi pentru pace. Du centru asiatic pentru dez
profund impresionat de pă cum transmite agenţia armare şi pace. Creat la
interesele supreme ale po subliniază: „Transmitem sor la Academia de Ştiin
puternica sa personalita porului român, realizările cu această ocazie salutul ţe „Sadat", Shams El-din EFE, concluziile dezbateri recomandarea O.N.U., cen
te, de activitatea străluci istorice obţinute de Româ şi felicitările poporului e- Khafagy, vicepreşedinte al lor scot în evidenţă făptui trul din capitala nepaleză
tă a şefului statului ro nia în perioada care a tre giptean adresate preşedin Uniunii Centrale a Coope că problemele cele mai este cel de-al treilea de
mân pusă în slujba inte cut de la Congresul al IX- telui Nicolae Ceauşescu, rativelor de Consum. importante ale omenirii acest fel, celelalte fiind
reselor propriului popor, a loa al P.C.R. Este pusă în personalitate dç prpsţigiu în cadrul adunării fes sînt, în acelaşi timp, uni unul in Africa, respectiv
dezvoltării raporturilor de evidenţă, totodată, contri a lumii contemporane, tive a fost inaugurată o versale şi interdependen la Lome, şi altul în Ame
te. Ştiinţa reprezintă o for
prietenie şi colaborare ale buţia remarcabilă, unanim luptător neobosit pentru expoziţie de carte cuprin- ţă, care trebuie să fie rica Latină, la Lima - re
României cu Egiptul, cu apreciată, a preşedintelui cauza păcii şl prieteniei zînd lucrări din gîndirea pusă, în egală măsură, in latează agenţia ADN.
toate celelalte naţiuni ale României la dezvoltarea între popoare". social-politică a preşedin slujba tuturor oamenilor ^ CIUDAD DE GUATE
lumii, a soluţionării pe ascendentă a relaţiilor ro- Sayed Zaki, autorul vo telui României şi a avut şi a tuturor popoarelor. MALA. - Vicepreşedinţii ce
cale politică, a tratative mâno-arabe şi la regle lumului, a subliniat că loc o gală de filme docu Dezarmarea — se afirmă in lor cinci state din America
lor, a tuturor conflictelor mentarea pe cale politică, „Asociaţia de prietenie E- mentare româneşti. concluzii — va da un im Centrală s-au reunit la
puls semnificativ dezvoltă Ciudad de Guatemala
rii economice şi sociale, pentru a examina aspecte
Manifestări cu prilejui împlinirii a peste 55 de ani avînd în vedere resursele le concrete legate de crea
limitate ale planetei.
Participanţii s-au pro rea Parlamentului centro-
for
(PARLACA),
american
de activitate revoluţionară si aniversării zilei nunţat pentru organizarea regional de consultări. în
^9 9 unei conferinţe internaţio problemele majore ale zo
nale, la care să fie exami nei — informează agenţia
de naştere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu nată problematica datoriei ANN. deschiderea lucrări
externe a ţărilor în curs
in
de dezvoltare, în ansam lor, vicepreşedintele ţării-
Sărbătorirea zilei de naştere şi a peste 55 «1c ani cialiste România, succe referitoare la realizările blul ei. gazdă. Roberto Carpio Ni-
de activitate revoluţionară ale tovarăşului Nicolae sele obţinute de poporul urbanistice, economice şi ^ LUSAKA. - Preşedin colle, a făcut un rezumat
Ceauşescu prilejuieşte organizarea, peste hotare, a di român în anii construcţiei social-culturale ale muni tele Zambiei, Kenneth al activităţii comisiei pre
ferite manifestări, în cadrul cărora sînt omagiate per socialiste, cu deosebire în cipiului Bucureşti. Kaunda, a reafirmat că gătitoare, evidenţiind, tot
sonalitatea proeminentă a secretarului general al ultimii 22 de ani. ★ ţara sa se pronunţă pen odată, rolul recentei întîl-
partidului, rolul său determinant în fundamentarea în cadrul unei ample La Universitatea din tru instituirea unei noi or niri centroamericane, la
ştiinţifică şi traducerea în viaţă a politicii interne şi expoziţii de carte social- Leipzig a avut loc un sim dini economice mondiale, nivel înalt de ia San Jose,
externe a ţării, măreţele realizări obţinute, în toate politică, istorică, beletris pozion. Comunicările ştiin care să elimine factorii de pentru procesul de pace
tică, la loc de frunte au ţifice prezentate. şi discu tensiune între ţările boga în regiune;
domeniile, de poporul român în perioada deschisă de
fost prezentate lucrări,' în ţiile purtate au evidenţiat
Congresul al IX-lea, afirmarea puternică a României limba română şi în alte dezvoltarea amplă pe plan
în lume. limbi, din opera tovarăşu social-economic, ştiinţific,
lui Nicolae Ceauşescu. cultural şi în alte domenii
La Phenian a avut loc o de pe lingă Comandamen a ţării noastre, îndeosebi DIN JĂRILE SOCIALISTE
festivitate consacrată apa tul Naţional al Partidului ★ după Congresul al IX-lea
riţiei în limba coreeană Baas Arab Socialist din în cadrul unei manifes al Partidului Comunist o MOSCOVA. - în a- ADN. Nava, in lungime
a cuvîntării tovarăşului Siria. tări omagiale organizate Român. A fost subliniat propierea oraşului Dml- de 172 de metri şi avînd
Nicolae Ceauşescu La cel Cu această ocazie la Da la Helsinki au fost eviden rolul hotărîtor a.i tovară trov, de lingă capitala un deplasament de 20 000
de-al III-lea Congres al e- masc a fost prezentată o ţiate vasta activitate re şului Nicolae Ceauşescu U.R.S.S. s-au încheiat lu de tdw, poate transporta
ducaţiei politice şi culturii gală de filme documentare voluţionară a tovarăşului în fundamentarea ştiinţifi crările de construcţie a 1 160 de containere.
socialiste, lucrare tipărită şi au fost vernisate expo Nicolae Ceauşescu, partici că şi înfăptuirea politicii primului tunel aerodina
sub auspiciile Editurii ziţia de carte social-poli- parea sa neînfricată la ma interne şi externe a parti mic din Uniunea Sovietică O BEIJING. - Un dis
Partidului Muncii din Co tică „Din opera secretaru rile bătălii purtate de po dului şi statului, în edifi destinat testării automo pozitiv pentru luarea şi
reea. lui general al Partidului porul român împotriva a- carea societăţii socialiste bilelor de cele mai diver transmiterea de imagini
Cu prilejul acestei ma Comunist Român, pre supririi şi exploatării, pen multilateral dezvoltate şi se tipuri. Printre dotările din locuri inaccesibile o-
nifestări a fost vernisată şedintele Republicii Socia tru libertate socială şi na înaintarea României spre cu un grad ridicat de teh mului a fost realizat de
şi o expoziţie de carte în liste România" şi expozi ţională, rolul său hotărî- înaltele culmi ale comu nicitate se numără un cîn- specialişti de la un insti
care, la loc de cinste, s-au ţia de fotografii „Realizări tor în elaborarea şi înfăp nismului. tar utilizabil atît pentru un tut de cercetări din Nan
aflat opere ale tovarăşului ale poporului român în E- tuirea politicii interne şi ★ camion de mare tonaj, cît jing (R.P. Chineză). Com
Nicolae Ceauşescu, cule poca Nicolae Ceauşescu". externe a României, ma La Universitatea naţio şi pentru, de pildă, o mo pus dintr-un cablu de
geri de cuvin ţări şi lucrări ~k rile realizări obţinute de nală din Costa Rica a fost nedă de cinci kopeici. 400 000 fibre optice, cu
din cele mai diverse do La Universitatea „Kli- poporul român în perioa deschisă o expoziţie de plat ia o cameră de luat
menii ale gîndirii revolu ment Ohridski", din Sofia, da inaugurată de Congre carte, cuprinzînd la loc de 0 BERLIN. — Construc vederj, dispozitivul este u-
ţionare a secretarului ge a fost organizată o festi sul al IX-lea al P.C.R. cinste volume din ope torii de la şantierul naval tilizabil la obţinerea de
neral al partidului, pre vitate în cadrul căreia au Cu acelaşi prilej au fost ra tovarăşului Nicolae din Rostock au lansat la fotografii în reactoarele
şedintele Republicii Socia fost reliefate personalita inaugurate o expoziţie de Ceauşescu. nucleare şi instalaţiile chi
liste România. tea proeminentă a tovară carte ce grupează la loc Cu acelaşi prilej, a fost apă primul vas din acest mice, precum şi în astro
★ şului Nicolae Ceauşescu, de frunte opere ale tova inaugurată expoziţia de an, de tipul „Saturn", des náutica, aviaţie şi alte ra
O întîlnire prietenească secretar general al Parti răşului Nicolae Ceauşescu, fotografii „România ’87" şi tinat transportului de con muri ale industriei - rela
a avut loc la Instituitul Su dului Comunist Român, precum şi o expoziţie do au fost prezentate filme tainere, relatează agenţia tează agenţia China Nouă.
perior de Ştiinţe Politice preşedintele Republicii So- cumentară de fotografii documentare româneşti.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob j <<065 I
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane» 11275, 12157, 11583. Telex» 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 Aug ust, nr. 275.