Page 8 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 8

Pog. 4                                                                                  DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 371 • MARŢI, 5 IANUARIE I988










                         Personalităţii  tovarăşei  Elena  Ceauşescu  —                                                                   DIN ŢĂRILE SOCIALISTE


                        elogioase aprecieri în presa de peste hotare                                                             de  ţevi  laminate  din  Ce-  *  anual,  comparativ  cu  pe­
                                                                                                                                   O  MOSCOVA.  -  Uzina  va  spori  cu  35-37  la  sută
                                                                                                                                 liabirisk  a  început  asimila­  rioada   cincinalului   prece­
                                                                                                                                 rea  în  producţie  a  unei  in­  dent.  De  asemenea,  se  in­
                          Personalităţii  tovarăşei  Elena  Ceauşescu,  eminent   •prim-minislrţi  al  guvernu­  moleculari.  în  chimia  poli­  stalaţii-  unice  în  acest  do­  tensifică  acţiunile  de  mo­
                       om  politic.  şi  •  savant  de  largă  recunoaştere  interna­  lui  preşedintele  Consiliu­  merilor  şi  cauciucului,  ci­  meniu.   Laminorul   ¡,1020-  dernizare   a   lucrărilor   din
                       ţională,  îi  sînt  consacrate  articole  apărute  în  presa   lui  Naţional  al  Ştiinţei  şi   netica   poiimerizării,   în   1220"  al  acestei  uzine,  cel  acest  sector  al  economiei,
                       de  peste  hotare.  Se  evidenţiază  neobosita  activitate   învăţămîntului   relevă   polîmcrizarea   stereospeci-   mai  mare  din  ţară,  a  în­  de  întărire  a  bazei  tehni-
                                                                          publicaţia   —   reprezintă,   fică  a  izoprenului.  Cerce­  ceput  să  producă  ţevi  de  co-materiale  şl  de  dezvol­
                       în  cadrul  conducerii  partidului  şi  statului,  desfăşu­
                                                                          printr-o  multilaterală  acti­  tările  ştiinţifice  şi  tehnolo­  mare  diametru  capabile  să  tare  a  cercetării  ştiinţifice.
                       rată  cu  înaltă  competenţă  şi  dăruire  patriotică,  pen­  vitate,  un  ilustru  exemplu   gice  efectuate  sub  condu­  menţină  în  Interiorul  lor  o  O  preocupare  prioritară  va
                       tru  continua  înflorire  a  României,  rolul  său  remar­  de"  sinteză;  între  calităţile   cerea  sa  au  asigurat  baza   presiune  de  75  de  atmo­  fi   dezvoltarea   producţiei
                       cabil  în  elaborarea  şi  înfăptuirea  politicii  partidului   omului  politic,  dăruit  pro­  unor   importante   unităţi   sfere.  Pînă  acum,  ţevile  de   de  cereale  şi  plante  teh­
                                                                          priei  ţări,  şi  cele  ale  omu­                      acest  diametru  puteau  re­  nice.  De  asemenea,  va  fl
                       şi  statului  nostru,  în  dezvoltarea  ştiinţei,  culturii  şi               de  producţie  ale  industriei
                                                                          lui  de  ştiinţă,  de  larg  o-   chimice româneşti.   zista  la  o  presiune  doar   impulsionată   activitatea   în
                       învătămintului româneşti.                          rizont  intelectual,  pentru                           de  55  atmosfere.  Ulterior,  sectorul   creşterii   animale­
                                                                          care   slujirea   intereselor   Concomitent  cu  preocu­  au   arătat   specialiştii   uzi­  lor.  Circa  30  la  sută  din
                     »  „Elena  Ceauşescu  —  o   Cotidlanul  „The  Econo­                           pările  ştiinţifice  şi  profe­
                     viaţă  dedicată  dezvoltării,"   mic   Tipes“,   care   apare   supreme  ale  naţiunii  sale   sionale,  desfăşoară  o  ac­  nei,  laminorul  "de  la  Ce-  totalul  investiţiilor  prevăzu­
                     ştiinţei  şi  făuririi  păcii"  se   în   Incîia,   inserează   —   se îmbină  fericit cu  remar­  tivitate   multilaterală   în   llabinsk  îşi  va  mări  capa­  te  în  economie  în  acest
                    intitulează  articolul  publi-   sub   titlurile   —   „Elena   cabila  contribuţie  la  pro­  domeniul social-polific, ,  citatea  de  producţie  pînă  cincinal  vor  fl  alocate  a-
                    ;  cat  în  „The  Egyiptian  Ga-   Ceauşescu  :  O  prodigioasă   gresul  ştiinţei  mondiale  în   Prin  Consiliul  Naţional   la  un  milion-de  tone  anu­  g ricultu rîi.
                     zettc",  care  apare  la  Cairo.   operă  dedicată  ştiinţei  şi   domenii  de  vîrf,  în  planul   al  Ştiinţei  şi  Tehnologiei,   al,  astfel  îneît  să  satisfa­
                     Data  de  7  ianuarie  —  se   progresului  societăţii'  ro­  cercetării  fundamentale  şi,   condus  de  un  savant  de   că  cererile  tot  mai  mari   0  BEIJING.  —  în  cursul
                    •  relevă  în  articol  —  â  intrat  .  mâneşti",  „România:  Noua   în  acelaşi  timp,  al  aplică­  prestigiu  mondial,  acade­  ale  constructorilor  de  ma­  anului  1987,  R.P.  Chineză
                     în  tradiţia  poporului  ro­  revoluţie   tehnico-ştiinţifi-   rii  ei  în  practica  social-e-   mician  doctor  inginer  Elena   gistrale   de   gaze   naturale  a  realizat  o  producţie  de
                     mân,  ea  mareînd  aniver­  că",  „Ştiinţa  în  sprijinul   conomică. .         Ceauşescu,  ştiinţa  româ­  din  U.R.S.S.,  relevă  agen­  cărbune   de  925   milioane
                    sarea  zilei  de  naştere  a  a-   economiei   româneşti",   O  altă  publicaţie  india­  nească  —  subliniază  revis­  ţia TASS.    tone,  cu  4,4  la  sută  ma!
                     cademicianuiui doctor ingi­  „Ştiinţa  —  factor  al  pro­  nă  —  „The  Market  Fin-   ta  indiană  —  se  concen­  ©   TIRANA.   -   Potrivit  mare  decît  în  anul  prece­
                     ner  Elena  Ceauşescu,  sa-   gresului"  —  o  serie  de  ar­  der",  sub  titlurile  „Elena   trează  asupra  problemelor   hotărîrllor   celui   de-al   IX-  dent,   s-a   anunţat   oficial
                    '  vânţ;  de  renume  mondial,'   ticole   ce   elogiază   rolul   Ceauşescu:   Personalitate  mâjbre  rezultate  din  pla­  lea   Congres   al   Partidului   la Beijing.
                     prestigioasă  personalitate  a   deosebit  acordat  ştiinţei  în   proeminentă  a  ştiinţei  mo­  nurile  de  dezvoltare  a  Ro­  Muncii  din  Albania,  agri­  S-a  precizat,  potrivit  a-
                     vieţii  politice  şi  ştiinţifice   România  ca  factor  de  pro­  derne"  şi  „Afirmarea  ple­  mâniei,   promovînd,   în   cultura  acestei  ţări  se  va  genţiel  China  Nouă,  că  in
                     din  România,  militantă  ac­                        nară  a  ştiinţei  româneşti",   principal,  sectoarele  legate   dezvolta  în  ritmuri  susţinu­  1987  în  ţară  au  fost  date
                     tivă   pentru   promovarea   gres  multilateral  al  ţării,   scrie printre altele :  de  progresul  tehnico-ştiin-   te   în   perioada   actualului   în  exploatare  27  de  noi
                                                faptul  cu  această  orienta­
                    ■ ştiinţei- în beneficiul păcii.   re  este  „minunat  ilustrată   Academician  doctor  ingi­  ţific  şi  asigură  dezvoltarea   cincinal. Producţia agricolă  exploatări miniere.
                    Pentru  români',,  acest  mo­  de  opera  prodigioasă  a  ţi­  ner  Elena  Ceauşescu  este   la  parametri  superiori  a
                    ment  .  aniversar  consti­  nui  om,  stimat  în  ţară  şi   membru al Comitetului Po­  tuturor  ramurilor.  Aceste
                    tuie  un  nou.  prilej  de  a                         litic  Executiv  al  Comitetu­  premise  dau  siguranţa  că
                     omagia  contribuţiile  origi­  larg  apreciat  pe  plan  in­  lui  Central  al  Partidului   în  1986—1990  şi  pînă  la
                     nale  ale  academicianului   ternaţional  pentru  contri­  Comunist   Român,'   prim
                     doctor   inginer   Elena   buţia  sa  de  excepţie  la   viceprim-ministru  al  gu­  finele   mileniului,   ştiinţa
                     Ceauşescu  la  îmbogăţirea   progresul  economico-şocial                        românească  îşi  va  spori
                     patrimoniului  ştiinţific  na­  al  ţării  sale,  la  prestigiul   vernului,   .preşedinte   al   contribuţia  la  dezvoltarea
                     ţional  şi  universal,  la  în­  ştiinţei  româneşti  în  lu­  Consiliului   Naţional   al   economică  a  României,  ba-   TEHNOLOGIA NUCLEARĂ   cercetări,   proi.   Mihail
                     făptuirea  programelor  dc   me".                    Ştiinţei  'şi  Învăţămîntului,   zîndu-se  pe  propriile  cer­  Şl AGRICULTURA   rov,   relevă   că   înfiinţarea
                     ridicare  a.  patriei  sale  pe   Academician doctor, ingi­  este  o  personalitate  proe­  cetări,  pe  promovarea  celor            instituţiei  a  fost  determi­
                     noi  trepte  de  civilizaţie  şi   ner Elena Ceauşescu, mem­  minentă  a  vieţii  ştiinţifice,   mai  noi  cuceriri  ale  ştiin­  Tehnologia  nucleară  este  nată  de  necesitatea  găsi­
                     progres,  îndeosebi  prin  an­  bru  a-1  Comitetului  Politic   a  efectuat  cercetări  funda­  ţei  şi  tehnicii  mondiale,  în   tot  mai  larg  utilizată  de   rii  unor  stimulatori  biolo­
                     trenarea   ştiinţei,   învăţă-   Executiv   al   Comitetului   mentale  şi  şi-a  adus  ebn-   toate  compartimentele  de   oamenii  de  ştiinţă  chinezi  gici  naturali.  Folosind  po­
                    mîntului  şi  culturii  în  o-   Central.  al  Partidului  Co­  tribuţia  în  domeniul  sin­  activitate.     in   dezvoltarea   agriculturii.  tenţialul   biologic   al   Bul­
                     pera dezvoltării şi păcii.  munist Român, prim vicc-  tezei noilor compuşi macro-            (Agerpres)       Pină  in  prezent,  ei  au  reu­  gariei  (anual  aici  se  cu­
                                                                                                                                  şit  să  creeze,  prin  folo­  leg  8  000  de  tone  de  plan­
                                                                                                                                  sirea   izotopilor   radioactivi,   te  medicinale),  colaborato­
                    1                            tuţiilor  de  acţiune  comu­  ■  WASHINGTON.  -  Mi­  producţia   şi   întreprinderile   un  număr  de  243  noi  va­  rii  institutului  au  reuşit  să
                                                                                                                                                                         peste
                                                                                                                                                                               40
                                                                                                                                                                    punct
                                                                                                                                                                la
                                                                                                                                  rietăţi  pentru  23  de  plante  pună
                                                 nă,   între   care   figurează   nistrul  american  dl  Comer­  Industriei   construcţiilor,   a   diferite,   mutaţiile   produse  de  preparate  originale  în­
                         BLîSÎfeSO               organizaţii   specializate,   ţului  a  dat  publicităţii  o   turbogeneratoarelor,  a  ce­  pe   cale   ştiinţilicg,   deter-  tre  care  un  stimulator  pen­
                                                 consilii  ministeriale  şi  aso­  prognoză  pentru  anul  1988   lor  constructoare  de  echi­  minind  o  sporire  a  pro­  tru  regenerarea  organismu­
                                                 ciaţii profesionale.     în  care  se  analizează  si­  pamente  feroviare  şi  tex­
                         fg AMMAN. - La Amman      ■   SOFIA.   -   Eforturile   tuaţia  a  380  de  ramuri  ale   tile.          ducţiei.   Radioizotopii   sînt,  lui  supus  unor  suprasoli­
                       au început lucrările unei   tuturor  forţelor  iubitoare  de   producţiei   de   mărfuri   şi              de   asemenea,   utilizaţi   in  citări,   un   preparat   contra
                       reuniuni a Comitetului mi­  pace   din   Europa   trebuie   servicii  .  din  S.U.A.  Potrivit   ■  MANAGUA.  -  Trupe   I  I  acţiunea   de   îmbunătăţirea  sclerozei   pe   bază   de   u-
                        nisterial pentru studierea   îndreptate   spre   întărirea   prognozei,   industria   de   ale  armatei  populare  san-   solului,   in   controlul   apli­  leiuri  de  trandafir,  un  pre­
                       acţiunilor arabe comune,   securităţii  în  „casa  noastră   calculatoare  va  fi  confrun­  diniste  au  desfăşurat  ope­  cării   îngrăşămintelor   chi­  parat antireumatic şi altele.
                       prezidată de către regele   europeană  comună“,  a  de­                      raţiuni  de  luptă  în  depar­  mice,   irigaţiilor   şi   prote­
                       Hussein al Iordaniei.     clarat  Michael  Herman  van   tată  în  acest  an  cu  o  a-   tamentul   Nueva-Segovia   jării   mediului   ambiant   în   MALAXOR AUTOMAT
                                                                          cerbă  luptă  de  concurenţă
                         Întîlnirea   este   consacra,   Meinfeldt,  preşedintele  or­  din   partea   companiilor   •   împotriva  unor  bande  con­  I \  agricultură,   precum   şi   la   PENTRU BETON ARMAT
                                                                                                                                                bolilor
                                                                                                                                                       u-
                                                                                                                                  diagnosticarea
                       tâ  dezbaterii  căilor  de  spo­  ganizaţiei  obşteşti  interna­  străine,  în  principal  japo­  trarevoluţionare   antisandl-   nor animale.  CU FIBRE DE OŢEL
                       rire   a   eforturilor   comune   ţionale   „Generalii   pentru              niste  care  au  pătruns  în-   Se   precizează   că   in
                       îndreptate  în  direcţia  ex­  pace   şi   dezarmare".   în-   neze.   Concurenţii   străini   tr-o  .  localitate  rurală,  în-   China   funcţionează   astăzi   După   cum   inlormec
                       tinderii  cooperării  între  ţă­  '*  tr-un  interviu  acordat  zia­  vor  continua  să  submineze   cercînd  să  incendieze  clă­  26  de  institute  de  cerce­  publicaţia   franceză   „In
                       rile   arabe   si   examinării   rului   „Ra.botnicesko   Delo",   poziţiile  industriei  america,   dirile  unei  cooperative  a-   tare,  in  care  îşi  desfăşoa­  dustries   et   Technlques",
                       prevederilor^   j   raport   el   şi-a   exprimat   sprijinul   ne  constructoare  de  ma­  gricole.   Potrivit   unui   co­  î  l  ră   activitatea   2   000   de   societatea   suedeză   ,,Ver-
                       prezentat  C.<SLatre  un  grup   pentru   eforturile   ţărilor   şini,  pîriâ  în  1990,  această   municat   al   Ministerului   specialişti  in  domeniul  uti­  tex   International   AB"   a
                       de  experţi  prezidat  de  pri­  balcanice  de  creare  a  unei   Industrie  urmînd  să  redu­  nicaraguan   al   Apărării,   lizării   tehnologiei   nucleare   realizat  un  dispozitiv  au­
                       mul   ministru   interimar   al   zone  libere  de  arme  nu­  că  intre.  150  000-175  000   soldaţii  nicaraguan!  au  u-   pentru  dezvoltarea  agricul­  tomat  de  malaxare  în  ca­
                       Libanului,   Salim   Al-Hoss,   cleare  în  această  regiune   locuri   de   muncă,   relevă   cis  în  luptă  şapte  merce­  turii.  drul   căruia   betonul   este
                       privind reorganizarea insti-  a globului.          prognoza.   îşi   vor   reduce  nari antisandlnlşti.  I I                        armat  cu  fibre  de  oţel  cu
                                                                                                                                         STIMULATORI       lungimea   de   30-40   mm
                                                                                                                                          BIOLOGICI        distribuite  in  mod  uniform
                                                        B.I.R.D. : Strategii oneroase in Africa tropicală                           La   Sofia   îşi   desfăşoară   in masa materialului.
                                                                                                                                                             Avantajele  acestui  tip  de
                                                                                                                                  activitatea   un   centru   de   beton  sînt  reducerea  gro­
                      Politicii   néocolonialiste   timii  anj  a  sporit  depen­  fiilor  statului,  aşa-zisa  „li­  acesteia  aşa-zisa  „politică   stimulatori  biologici.  '  Di­  simii  şi  '  creşterea  rezis­
                     promovată  de  ţările  capita­  denţa  financiară  a  statelor   beralizare"  a  importurilor   economică  greşită“  a  ţări­  rectorul acestei instituţii de  tenţei la soc.
                     liste  dezvoltate  faţă  de  ţă­  continentului  de  ţările  oc­  şi  activizarea  capitalului   lor  regiunii.  Autorii  ra­
                     rile  în  curs  de  dezvoltare   cidentale.  Astfel,  la  sfîrşi-   particular.'  Aceste  „reţete"   portului  consideră  necesar
                     a  condus,  în  principal,  la   tul  J.ui  1984,  datoria  ex­  ale  F.M.I.  nu  numai  că   ca  statele  africane  să  re-
                     o bruscă înrăutăţire a pro­  ternă  a  29  state  africane   nu  au  contribuit  la  depă­ *  nunţe  la  planurile  lor  de
                     blemelor  '  social-economice   —  cele  mai  dezvoltate  —   şirea  dificultăţTor,  dar  le-a   •industrializare   şi   să-şi   ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI
                     şi  vafutar  financiare  ale   se  ridica  la  44,6  miliarde   şi  agravat,  accentuînd  de­  concentreze  eforturile  doar   A  U  T  O
                     statelor  din  Afriha  tropi­  de  dolari,  de  4,5  ori  mai   pendenţa  acestor  ţări  cre­  spre  dezvoltarea  ramurilor
                     cală  începînd  •  din  prima   mult  faţă  de  încasările  to­  ditoare  de  capitalul'  străin.   tradiţionale de export.  HUNEDOARA—DEVA
                     jumătate  a  anilor  '80.  Re­  tale  din  exportul  şi  servi­  Modul  în  care  B.I.R.D.  în­  Numeroase   state   afri­  Str. Horea nr. 12-14
                     ducerea  preţurilor  la  ma­  ciile  acestor  ţări  în  anul  ţelege  să  abordeze  proble­  cane  aflate  într-o  situaţie
                     teriile  prime  —  care  con­                                                   disperată  au  fost  nevoite
                     stituie  baza  exportului  a-                                                   să  cedeze  cererilor  F.M.I.               A  N  U  N  Ţ  Ă
                     cestor  state  —  în  condiţi­          DIN PRESA STRĂINĂ                       şi  B.I.R.D.  După  dalele  de
                     ile  creşterii  preţurilor  la                                                  ia  sfîrşitul  lui  mai  1986,   Toate  unităţile  deţinătoare  de  parc  auto
                     produsele  importate  de  ele                                                   11  state  din.  Africa  tropi­
                     a  dus  la  încetinirea  ritmu­  respectiv.          mele  economice  ale  re­  cală  şi-au  deznaţionalizat   vor  prezenta  prin  delegat,  autorizaţiile  de
                     lui  creşterii  economice  şi,   Ea  începutul  anilor  ’80,   giunii  au  fost  formulate   sectorul  de  stat,  10  şi-au   transport  tip  M.T.Tc.  pentru  vizare  pe  anul
                     în  multe  cazuri,  chiar  la   multe  state  din  Africa  tro­  în  raportul  B.I  R  D.  publi­  devalorizat  moneda  naţio­
                     o  depresiune  economică.   picală  au  fost  nevoite  să   cat  în  1981  în  care  se  mi­  nală.  O  serie  de  ţări  au   1988.
                     Situaţia  s-a  înrăutăţit  şi   solicite  sprijin  F.M.I.,  in­  nimalizează   factorii   ex­  fost  nevoite  să  introducă   Vizarea  se  face  de  către  Inspectoratul
                     mal  mult  in  urma  secetei   stituţie  financiară  interna­  terni  ai  crizei  economic^   sistemul  de  cumpărare-vîn-
                     care  a  afectat  zena  în  pe­  ţională  care  a  condiţionat,   din  această  parte  a  conti­  zare  liberă  de  valută  stră­  de  control  auto  Deva,  camera  30,  pînă  în
                     rioada  1983—1985.  Nivelul   însă,  livrarea  de  credite   nentului  (scăderea  preţuri­  ină  la  licitaţii,  fapt  care   data de 15 ianuarie 1988.
                     veniturilor  pe  locuitor  în   prin  aplicarea  aşa-mimitu-   lor  ia  produsele  de  ex-   a  produs  nu  niitpai  o  de­
                     Africa  tropicală  este  acum   lui  „program  de  stabili­  poi  t,  protecţionismul  ■  de   valorizare  a  monedei  na­  Relaţii  suplimentare  la  sediul  I.T.A.  Hu-
                     mult  mai  mic  decît  a  fost   zare"  a  economiei  care   pe  pieţele  ţărilor  indus­  ţionale,   dar,   practic,   a   nedoara-Deva,  telefon  12160,  12161,  12162,
                     în  anii  ’60.  cînd  .majorita­  prevede,  în  primul  rînd,   trializate,  rata  înaltă  a   dus  la  încetarea  reglemen­
                     tea  acestor  state  şi-a  cu­  devalorizarea  valutei  na­  dobînzilor)  şi  se  consideră   tării  de  către  stat  a  co­  interior 15 şi 20,
                     cerit independenţa. în ul v  ţionale,  reducerea'  investi-  drept cauze principale ale  merţului exterior. (Biki)
                     COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob   i «ui
                      REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr.Pqtru Groza, nr 35. Telefoane : 11275, 12.157, 11585. Telex: 72288. ŢIP ARUL: Tipografia Deva, str. 23 Aug ust, nr. 275.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13