Page 80 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 80
Fog. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 389 ® MARŢI, 26 IANUARIE 1988
Tovarăşul Nicolao Ceauşescu
a primit pe şefii
misiunilor diplomatice LA A T E N A A A P Ă R U T V O L U M U L
„Nicolae Ceauşescu. Dezarmarea, factor primordial
Preşedintele Republicii preşedintele Republicii So
Socialiste România, tova cialiste România. al păcii şi securităţii internaţionale“
răşul Nicolac Ceauşescu, Cuvântul şefului sta
a primit, luni, 25 ianuarie, tului român a fost urmă Dovadă grăitoare a pres păcii şi securităţii mon melor internaţionale com Adamos, deputat în Par
ia Palatul Consiliului de rit cu atenţie şi deosebit tigiului .şi a preţuirii deo diale. plexe şi' întăresc încrede lamentul European, repre
Stat, pe şefii misiunilor interes, fiind subliniat cu sebite de care se bucură Analiza realistă a con rea ' că există,- totuşi, solii-. zentant' al Partidului Co
diplomatice, pe reprezen vii aplauze. în Grecia şi pe plan in ţinutului şi caracterului e- ţii realiste," că popoarele munist din Grecia, în' nu
;
tanţii unor organizaţii a- în încheierea solemni ternaţional gîndirea teore pocii moderne făcută ' dc pot să-şi asigure un vii mele secretarului general
creditaţi în ţara noastră, tăţii, reprezentanţii diplo tică şi opera practică ale preşedintele României — tor paşnic, hotărîndu-şi al C.C. al Noului Partid a!
care i-au prezentat felici matici prezenţi au ciocnit preşedintelui României, în se evidenţiază în Prefaţă singure propriile destine. . Stîngii Elene, Leonidas
tări cu prilejul celei de-a o cupă de şampanie cu editura „Krinos", din A- —, a proceselor şi tendin Festivitatea prezentării Kirkos, Grigoris Ianaros.
70-a aniversări a zilei de t o v a r ă ş u l Nicolae tena, a apărut, în aceste ţelor caracteristice zilelor oficiale a noului volum din membru al Biroului Exe
naştere şi a peste 55 de Ceauşescu. zile, volumul NICOLAE noastre, claritatea şi cu opera politică a preşedinte cutiv al acestui partid.
ani de activitate revolu CEAUŞESCU. Dezarmarea, tezanţa iniţiativelor .şi pro lui Nicolae Ceauşescu s-a Ioannis Zigdis, preşedintele
ţionară. în acest cadru, ei au factor primordial al păcii punerilor avansate — toa desfăşurat la Atena. Partidului Uniunea Cen
Ca solemnitate au parti transmis preşedintelui şi securităţii internaţiona te acestea constituie un Luînd cuvântul cu acest trului Democratic — Edik
cipat tovarăşa Elena Nicolae Ceauşescu din le". Pe cuprinsul a -240 de foarte valoros îndreptar prilej, Panayiotis Kriţikos, Ilaralambos Protopapas
Ceauşescu, tovarăşii Con partea şefilor de state şi pagini, lucrarea prezintă teoretic şi practic. membru ai C. C. ai secretar general al Parti
stantin Dăscălescu, Manea guverne, a conducătorilor poziţia fermă, construc Cititorul grec — sc sub P.A.S.O.K., vicepreşedinte dului Socialismului- Demo
Măncscu, Gheorghe Rădu- organizaţiilor pe care le tivă a şefului statului ro liniază în Prefaţă — va al Parlamentului elen, a cratic — Kodiso, Nikolaos
lescu, Ion DLncă, Gheor- reprezintă, a lor personal, mân în problemele dezar avea ocazia să aprecieze salutat cu deosebită bucu Psaroudakis, preşedintele
ghe Oprea, Nicolae Gio- călduroase felicitări, urări mării, ale edificării unui din nou concepţia politică rie apariţia noii lucrări a Mişcării Democraţia Creş
ssn, Ion Stoian, Ioan Totu. de sănătate şi fericire, de climat de pace, destinde şi acţiunile practice ale preşedintelui N i c o l a e tină.
în numele şefilor misiu deplin succes în activi re, încredere şi securitate conducătorului României, Ceauşescu. Şeful statului La festivitate au partici
nilor diplomatice acredi tatea cc o desfăşoară în pe Terra, cunoscute din celelalte vo Român — a spus el — este pat conducători ai partide
taţi în Republica. Socia fruntea statului român, Contribuţia preşedintelui lume ale domniei sale â- una dintre cele mai' com lor politice din Grecia, de
listă România, a luat cu pentru fericirea şi prospe R o m â n i e i , N i c o l a e părute în limba elenă, petente personalităţi care putaţi, -reprezentanţi de
vântul ambasadorul Repu ritatea poporului, pentru Ceauşescu, pe plan mon principialitatea politicii ex-' se pronunţă în. favoarea seamă ai vieţii ştiinţifice,
blicii Cuba, Rodney A. prietenie, înţelegere şi dial, la cauza păcii este terne a României. Din mul păcii, un conducător care artistice şi culturale, ai
tiOţpez, decanul corpului colabovai’c între naţiuni, deosebit de importantă — titudinea de idei, sugestii acţionează, in mod energic cercurilor de afaceri, zia
diplomatic. pentru edificarea unui cli evidenţiază, în Prefaţa vo şi iniţiative evidenţiate prin pentru această cauză nobi rişti.
A luat cuvîntul tovară mat de securitate şi pace lumului, Tlieodoros Catri- lecturarea noii lucrări, cca lă. Noul volum este încă Prin întreaga sa desfăşu
şul NICOLAE CEAUŞESCU. în lume. vanos, secretar general ai mai valoroasă contribuţie o verigă a lanţului de aur rare manifestarea s-a con
Partidului Uniunea Demo constă în promovarea unor pe care îl reprezintă ope stituit intr-o caldă şi res
cratică de Stingă din Gre căi .şi metode originale în rele de înaltă valoare ştiin pectuoasă omagiere a per
cia — E.D.A. ceea ce priveşte făurirea ţifică şi politică ale preşe sonalităţii şi operei preşe
dintelui Nicolae Ceauşescu.
Volumul.
„Dezarmarea,
Sesiunea naţională solemnă factor primordial al păcii, unei lumi fără arme şi răz Au luat cuvîntul în nu dintelui Nicolae Ceauşescu.
într-o expresie a înaltei
boaie, o lume a păcii, se
şi securităţii internaţiona curităţii şi colaborării rod mele lui Constantin Mitso- stime şi aprecieri de care
consacrată aniversării zilei le" prezintă idei de sub nice între popoare. Tradu takis, preşedintele Parti se bucură în Grecia per
stanţă şi soluţii practice cerea .şi editarea acestui dului Noua Democraţie, sonalitatea şefului statului
referitoare la problematica volum din operă preşedin Andreas Zaimis, deputat în român, a tradiţionalelor re
de naştere şi a peste §0 de ani dezarmării, pe care preşe telui Nicolae Ceau.şcscu o- Parlamentul elen, Constan laţii de prietenie, colabora
dintele Nicolae Ceauşescu feră cititorului grec idei tin Steplianopoulos, pre re şi înţelegere dintre cele
o caracterizează foarte just de mare actualitate, facili şedintele Partidului Reîn două ţări şi popoare.
ca un factor primordial al tează înţelegerea proble- noirea Democratică, Takis (Agerpres)
a tovarăşului Nicolae Ceausescu LA R O M A A A P Ă R U T V O L U M U L li
Duminică, 24 iamiarie, al Comitetului Politic E- I» lae i t o m o n s a j socialism, colaborare, pace
la Ateneul Român a avut xccutiv al C.C. al P.C.R., ROMA 25 (Agerpres). — efortul constant do a o- în plin avînt, este pe ducerea ţării, poporul ro
loc Sesiunea naţională so vicepreşedinte al. Consiliu Un nou volum — intitulat rienta aceste relaţii tot rioada cea mai rodnică şi mân a făCut, într-o ma
lemnă-, organizată de Co lui de Stat, Vasile Bărbu- „NICOLAE CEAUŞESCU. deauna spre colaborare şi, productivă în dezvoltarea nieră ireversibilă, un im
mitetul Central al Parti lescu, secretar al C.C. al România, socialism, co niciodată, spre confrun sociail-econo’mică a Româ portant salt înainte în
dului Comunist Român, P.C.R., Ion Ursu, membru laborare, pace" a văzut tări militare. niei moderne. milenara sa istoric. în
cu prilejul omagierii celei supleant al Comitetului lumina tiparului în Ita Numele preşedintelui Structurat în cinci capi aceste ultime decenii,
de-a 70-a aniversări a zilei Politic Executiv al C.C. lia. Apărută în Editura Nicolae -Ceauşescu — rele tole tematice, volumul re România şi-a afirmat in-
de naştere şi a peste 55 al P.C.R., prim-viceprc- „Carto Longo — Sette- vă, într-o amplă Introdu flectă, pe parcursul a ' dependenţa pe plan in
de ani de glorioasă activi şedinte al Consiliului Na giorni", lucrarea se adau cere, publicistul Carlo peste 270 de pagini, atît ternaţional în adevăratul
tate revoluţionară a se ţional al Ştiinţei şi în gă altor numeroase volu Longo, directorul Editurii realizările obţinute de sens al cuvîntului, s-a a-
cretarului general al parti văţământului, Suzuna Gâ- me ce reflectă gândirea „Settegiorni" — este bine România în anii dezvoltă firinat cu mare prestigiu
dului, . preşedintele Repu dea, membru supleant al teoretică şi activitatea cunoscut pc plan interna rii sale libere, cu precă şi autoritate pc arena
blicii, tovarăşul Nicolac Comitetului Politic Exe practică ale preşedintelui ţional şi este un fapt că dere in ultimii peste 22 mondială".
Ceauşescu. cutiv al C.C. al P.C.R., României, constituind o România, altădată puţin de ani, pe plan economic în cadrul manifestării au
Sesiunea a avut ca tenia: preşedintele Consiliului expresie grăitoare a înal şi social-politic, cît şi u-. mai luat cuvîntul prof.
„Eroica activitate revolu Culturii şi Educaţiei So tului prestigiu .şi a deose cunoscută în restul lumii, nele dintre principalele Daviile Nardoni, de Ia
ţionară consacrată cu nea cialiste, Miu Dobrescu, bitei preţuiri ele care sc s-a afirmat în perioada preocupări în domeniul Universitatea din Cassino,
semuită dăruire patriotică, membru al Comitetului bucură în Italia contri postbelică pe arena mon politicii externe — dezar prof. univ. Franco Casadio,
comunistă, de peste 55 de Politic Executiv al C.C. al dială tocmai datorită pre marea, în primul rînd nu director general al Socie
ani, de tovarăşul Nicolae P.C.R., preşedintele Consi buţia strălucită a şefului şedintelui său. într-un cleară, în vederea reali tăţii Italiene pentru Orga
Ceauşescu, marele Erou liului Central al U.G.S.R., statului român la promo răstimp scurt, preşedintele zării unei păci trainice pe nizaţiile Internaţionale,
între eroii neamului, ctito Ioan Totu, membru su varea cauzei păcii, a dez Nicolae Ceauşescu a do- planeta noastră, securita preşedintele Academici de
rul României socialiste pleant al Comitetului Po armării .şi securităţii inter bîndit renumele unei per tea europeană cu toate artă şi cultură, Aldo Risc»,
moderne, cauzei partidu litic Executiv a.l C.C. al naţionale, activitatea sa sonalităţi cu vederi nova componentele sale, noua oameni do cultură italieni
lui şi poporului român, P.C.R., ministrul afacerilor neobosită consacrată dez toare, cutezătoare, ale u- ordine economică inter care, exprimând sentimen
edificării societăţii socia externe. voltării multilaterale a nui om de stat care — rc- naţională, cale spre eli te dc stimă şi admiraţie
liste multilateral dezvolta în încheierea Sesiunii României socialiste. fuzînd dogme şi judecăţi minarea subdezvoltării.
te în patria noastră şi naţionale solemne, într-o Prefaţa la volum, sem prestabilite — manifestă Lansarea volumului faţă de personalitatea şi
înaintării ei, în glorie şi atmosferă însufieţitoare, de nată de Nilde Iotti, pre un remarcabil simţ poli „Nicolae Ceauşescu. Româ activita tea preşedintelui
măreţie, spre comunism". puternică vibraţie patrio şedintele Camerei Deputa tic, climinînd, în anali nia, socialism, colaborare, Nicolae Ceauşescu, i-au
Au participat membri tică, participanţii au a- ţilor a Parlamentului ita zele . sale, aspectele mino pace" a avut loc în capi adresat cele mai bune
şi membri supleanţi ai doptat o telegramă adre lian, evidenţiază că, atît re, necaracteristice, pen tala Italiei. urări. în repetate rinduri,
Comitetului Polttic Execu sată tovarăşului Nicolac în dezvoltarea construcţiei tru a ajunge direct la Rostind un cuvînt intro cei prezenţi la festivitate
tiv al C.C. al P.C.R., se Ceauşescu, secretar general socialiste în România, cit esenţa proceselor şi feno ductiv, editorul Carlo au aplaudat cu căldură
cretari ai Comitetului Cen al Partidului Comunist si în politica externă a menelor din viaţa inter Longo a scos în evidenţă politica promovată de
tral al partidului, membri Român, preşedintele Re ţării noastre se reflectă naţională. Au trecut peste însemnătatea deosebită a România socialistă, de pre
ai C.C. al P.C.R., ai Con publicii Socialiste Româ concepţia, mereu prezentă 22 de ani de cînd conduce lucrării pentru cunoaşterea şedintele ţării, tovarăşul
siliului de Stat şi ai gu nia. în gîndirea si în activita cu înţelepciune destinele mai detaliată a gîndirii Nicolae Ceauşescu.
vernului, reprezentanţi ai Telegrama a fost citită tea preşedintelui Nicolae poporului său, ale ţării, şi activităţii preşedintelui Cu prilejul lansării vo
unor instituţii centrale, de tovarăşul Ion Radu, Ceauşescu, vizînd instaura uriaşa operă de ridicare a României. lumului, în saloanele Aca
organizaţii de masă şi membru supleant al Co rea unor raporturi prie patriei pe noi trepte de în cuvîntul său, pre demiei Române din Roma
obşteşti, vechi militanţi mitetului Politic Execu teneşti nu numai cu ţă civilizaţie şi progres. Toţi şedintele Academiei inter a fost organizată o expo
ai mişcării muncitoreşti tiv, secretar al C.C. al rile' socialiste, ci şi cu aceşti ani reprezintă o naţionale de propagandă ziţie de carte social-poli-
din ţara noastră, oameni P.C.R. statele din Occident, dată perioadă distinctă şi atît culturală din Roma, Fran tică. La loc de cinste au
ai muncii din întreprinderi Cei prezenţi au aplaudat fiind necesitatea de a sc observatorii interni ai po cesco Gligora, a spus: fost expuse opere ale
bucureştene, oameni de şi ovaţionat îndelung, dînd edifica pacea printr-o po liticii româneşti cit şi cei „în cei peste 22 de ani p r e ş e d i n t e l u i Nicolae
ştiinţă şi cultură, activişti expresie unităţii de ne litică' de destindere în externi sînt de acord că de cînd preşedintele Nicolae Ceauşescu publicate în
de partid şi de stat. zdruncinat a întregului relaţiile internaţionale, prin Epoca Nicolae Ceauşescu, Ceauşescu se află la con- limba italiană.
Au prezentat comunicări nostru popor în jurul
tovarăşii Constantin Dăs partidului, al secretarului
călescu, membru al Comi său general, sentimentelor I ^ GENEVA. - La Ge zulfat, relatează ziarul |
tetului Politic Executiv al de profundă stimă şi pre neva s-au incheiai lucră „Yomiuri", citat de agenţia |
C.C. al P.C.R., prim-mi- ţuire faţă de cel mai rile celei de a 13-a şedin TASS. La tratative, care |
nistru al Guvernului Re iubit fiu al naţiunii noas M ţe a grupului de lucru au avut loc la Washing- j
publicii Socialiste Româ tre, voinţei ferme de a Pugwash pentru problema ton, arată ziarul, nu au \\
nia, Emil Bobu, membru înfăptui neabătut hotă- tica armamentelor chimice, putut fi depăşite serioasele ^
al Comitetului Politic E- rîrile Congresului al în centru! atenţiei partici deosebiri de vederi dintre
xecutiv, secretar al G.C. XlII-lea .şi Conferinţei Na şi elaborarea unor măsuri H TOKIO, - ¡Negocie
al P.C.R., Manea Mănescu, ţionale ale P.C.R., Progra panţilor s-au aflat pro eficiente pentru controlul rile americano-japoneze cele două părţi. Se aş
membru al Comitetului mul partidului de făurire bleme vizînd neadmiterea asupra unor moduri disi pentru revizuirea acordului teaptă ca, pînă la sfîrşi-
Politic Executiv al C.C. al a societăţii socialiste multi ¡I producţiei de substanţe bilateral! de cooperare tu! lunii, S.U.A. să pre
P.C.R., vicepreşedinte al lateral dezvoltate şi înain chimice în scopuri milita mulate de producere a ştiinţifică şi tehnică s-au zinte textul unui proiect
Consiliului de Stat, Gheor tare a României spre ! re în întrepfinderi civile armelor chimice. încheiat fără nici un re de acord revizuit.
ghe Rădulescu, membru comunism.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Licîu, Gheorghe PaveS (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob \ 44085 j
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11085. 5FeIe.Nl ,72283. ŢIPARUIM ffiiposrafia Deva, str. 23 Aug ust, nr. 275.