Page 82 - Drumul_socialismului_1988_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM
irt»'vi»Ainia
SPSBN

o am
TUI. OR.
■-•’aurie,
• 'ii din
luşura,
Capacitatea de adaptare — un bun ciştigat Un singur „secret“: cunoaşterea „Aiurite;
ora 18,
Dedicată
de ani t
Intr-o unitate lînără cum schimb, de utilaje şi dis­ că le-am reparat bine, are timp pentru a le ono­ Mi hai 1
este I.P.S.R.U.M. Deva, .şi pozitive pentru demonta­ apreciază mecanicul Vio- ra pe toate. Acum se a- realităţii, munca organizată are ca
univ.
colectivul este tînăr, iar re, recondiţionară, reasam- rel Burza. De fapt nu flă în reparaţie, între şi lector
experienţa pozitivă se blare. Oamenii din forma­ noi spunem, ci beneficia­ altele, primul motor de Comuna Boşorod so re au fost votate. Ar mai ie Pante
acumulează destul de re­ ţiile maiştrilor Ioan Racz rii noştri de la Moldova „Belaz” do 40 tone şi compune din 9 sate. Şase fi de adăugat, în sfîrşit, sitatea i
pede, din mers, în scopul şi Marinei Nic.şa — îm­ Nouă, de la Roşia Poieni. primul motor de auto­ dintre acestea so află la că, în întrecerea socialis­ • VEÎ
perfecţionării producţiei, preună cu ei fireşte — au Ca să fim siguri că n-o basculantă de 110 tone distanţă de 8 pînă la 15 tă între consiliile popu­ DIN Mi
al creşterii realizărilor. gîndit şi au rezolvat multe să avem probleme, ne-am (venită de la Roşia Po­ km de satul centru de co­ lare, Boşorodul s-a situat Cooperai
Am făcut cunoştinţă cu probleme pentru uşurarea confecţionat bancuri de ieni). „Le-am primit şi le mună. Dispersarea aces­ an do an printre comune­ product!
un put(
aceste virtuale elemente muncii .şi creşterea cali­ încercare în cadrul ate­ vom face cît mai bine, tora no produce, evident le din prima parte a cla­ industrii
ale progresului tehnic tăţii lucrărilor. „Am con­ lierului, unde probăm fie­ relevă cu convingere me­ unele greutăţi în munca samentului. de servi
intr-unui din atelierele de ceput şi realizat o presă care motor înainte de a canicul Sorin- Resiga. îm­ de conducere. Şi totuşi or- Cum am reuşit aseme­ trecut şi
t urile
bază ale întreprinderii — de extras scaune supape, fi remontat pe autovehi­ preună cu colegii mei ganizîndu-ne bine, împăr­ nea rezultate ? „Secretul" proape 1
cel de reparat autovehi­ un dispozitiv do rectifica- cul. Şi nu s-a întîmplat Iosif Imbre, Stelian Po­ ţind judicios sarcinile pe nostru nu este altul decît Lucrător
tor, coi:
cule grele, din cadrul sec­ pa, Mihael Prisecariu, cu membrii biroului executiv, munca organizată, cunoaş­ Vesa, 03
ţiei reparaţii. No dă a- toţi ceilalţi din echipa pe deputaţii consiliului terea temeinică, în perma­ verşi ho
mănunte, pentru început, I. P. S. R. U. M. D E V A maistrului Nicşa, care ne popular, pe alţi factori pe nenţă a tot ceea ce se în­ taţi de
maistrul Marinei Nic.şa: îndrumă activitatea, sîn­ care ne’ sprijinim în mod tâmplă în teritoriu. ce, zi iu
haine pi
— Cînd s-a constituit tem hotărîţi să ne perfec­ obişnuit am reuşit să asi­ în sesiunile consiliului servicii,
acest nucleu muncitoresc, re manuală a sistemului ca vreo autobasculantă pe ţionăm continuu pregăti­ gurăm o conducere cores­ popular noi facem o ju­ porturi.
în urmă cu doi ani, eram de prindere a punţii pe care am reparat-o să rea, să facem numai lu­ punzătoare activităţii eco- dicioasă selecţie a problc- * AC
şapte meseriaşi. Ni s-a şasiu, unul de rectificat „cadă” în termenul do ga­ crări de cea mai bună ca­ NIC A
încredinţat repararea unui ferodouri şi un altul de ranţie de trei luni. Am litate şi în termene mai Consiliul popular — temeinic implicat colectivi
motor MTU ni unei auto­ gresat şi încercat arbori văzut şi noi cum lucrea­ scurte. Dacă primul mo­ în conducerea activităţii economice la ferm.
a I.A.S.
basculante grele, de 50 to­ cotiţi ia presiune, ne ză alţii, respectiv cei de tor de autobasculantă l-am in profil teritorial de Ti
ne. N-a fost uşor, însă spune loan Racz. De ase­ la Uzinele „23 August" reparat în două luni, al datorita
l-am făcut. Şj încă bine. menea, recondiţionăm pie­ din Capitală, caro mai patrulea l-am terminat şi furaj
obţine
Am căpătat încredere în se importante ale auto­ execută asemenea repara­ Intr-o lună. Repet, fără nomice în profil teritorial. melor pe care le supunem bune în
noi, am confirmat încre­ basculantelor. cum ar fi ţii, am învăţat do la ei, probleme de calitate". Cîteva rezultate obţinu­ dezbaterii şi întotdeauna dovadă,
derea organizaţiei de planetare şi pinioane pla­ apoi ne-am perfecţionat Experienţa acestor spe­ te do comuna noastră în alegem momentul oportun livrează
de stat
partid, a consiliului oame­ netare, articulaţii sferice muncind. Lucrători ca cialişti în motoare de anul trecut vin în spriji­ pentru a Ie dezbate.
nilor muncii. Apoi am şi sîntem în fază de asi­ Dumitru Gudea, Ioan Pop autobasculante grele poa­ nul acestei afirmaţii. A- Săptămînal ţinem ope­ IN
trecut la motoare de milare a cuplajelor de sau Victor Tătoiu — din te fi preluată şi de alte gricultura socialistă, prin­ rativa care întruneşte toţi BERA.
a fost i
autobasculante de 55 de ventilator, pinionului ar­ echipa meşterului Racz colective de reparaţii, mai cipala ramură economică factorii de răspundere de dorn si
la nivelul comunei cu a-
a comunei, a contribuit
tone. Colectivul s-a mă­ bore cotit, fuzetelor punte — sînt deja specialişti de ales din punct de vedere la fondul de stat şi de tribuţii în activitatea eco­ a tineri
rit, a crescut profesional. faţă şi altor repere din „marcă", nu so mulţu­ al organizării, disciplinei nomică. în acest cadru se reprobe
Ne-am lovit de greutăţi, componenţa motoarelor mesc doar cu lucrul făcut, muncii, perfecţionării pro­ autoaprovizionare cu 1 1G3 face repartizarea pînă la
tone grîu, 388 tone po­
dar am căutat soluţii şi autobasculantelor de 55 ci cu lucrul făcut foarte fesionale, autodotării, al rumb, 35 tone in, 2 300 hl amănunte a sarcinilor din
le-am învins. Ne-am a- tone". bine, în ordine, disciplină dorinţei şi angajării mun­ ceea “6e
unei m
daptat rapid la necesităţi, Colectivul acestui ate­ şi înţelegere". citoreşti de a lucra mai lapte, 6 500 kg lînă, iar săptămîna următoare, a realizar*
la cerinţe. lier se mîndre.şte cu fap­ Dovadă a experienţei bine, mai cu folos, de a gospodăriile populaţiei au celor din planul de mun­ product
Ce a însemnat această tul că într-un timp foarte bune acumulate, a calită­ fi cît mai utili la locu­ predat 235 bovine, 613 o- că al biroului executiv,
adaptare am văzut con­ scurt a reparat patru mo­ ţii lucrărilor, atelierul rile lor de producţie. vine, 159 porci, 559 hl ori a celor rezultate din
hotărîrile organelor supe­
cret în atelier. Autobas­ toare de autobasculante de lapte, 11 200 kg lînă şi alte rioare.
culantele vin „foarte o- 55 tone, al cincilea aflîn- primeşte comenzi îneît nu DUMITRU GHEONEA produse predate prin sis­ Activitatea în C.A.P. o-
bosite' la reparat. Este du-se în stadiu final de temul achiziţiilor, ca ouă, cupă un loc special în
1
nevoie de unele piese de reparare. „Şi noi spunem fîn, came de pasăre.
La baza acestei contri­ preocupările noastre. Cea DEVA
buţii au stat desigur, pro­ din zootehnie de pildă se seriile i
toarcere
desfăşoară zi do zi în pre­
Devenirea uzinei, prin oamenii ei ducţiile obţinute şi efec­ zenţa a trei factori de colarca
ta); m
tivele de animale. La orz
si porumb am realizat răspundere. Am hotărît Zorba
Uzina de preparare a sectorul nostru minier. producţii foarte aproape să so constituie un lot I-II (M
creţul !
minereurilor complexe Boi- Comunişti ca Viorel lor- de nivelurile planificate, special din 40 de vaci căra);
mulgătoare, pe caro le fu­
ţa-Haţeg a fost pusă în goni, Dănuţ Avrămescu, am depăşit efectivele pla­ trulatul
funcţiune în anul 1981. Viorel Ilioni au fost cei nificate la animale cu 60 rajăm diferenţiat. Do la datul (
acestea obţinem o produc­
me — •
După şapte ani de Ia in­ care nu puteau admite ca bovine, 56 ovine şi 530 ţie marfă de 8 1 lapte pe iembrie
trarea în producţie, despre minereurile complexe ex­ porci. Natalitatea a fost cap de vacă. bire —
o asemenea capacitate se trase de aici să fie, în con­ în sectorul cooperatist de Aşa muncim noi, aşa ne rea); I
poate vorbi ca fiind încă tinuare, preparate tocmai 100 la sută la ovine. în a- implicăm în conducerea vizează
„tînără", nouă. „Merită şi la Brad. Ar fi însemnat cela.şi timp am reintrodus activităţii economice în tu ral);
sorul' c
¡-ar stimula pe preparato­ să fim lipsiţi de puterea în circuitul arabil 5 ha de rul);
profil teritorial. Bineînţe­
rii noştri dacă aţi scrie învingerii unor greutăţi. teren, iar în circuitul a- les, în lumina sarcinilor re­ SpKLî 11
despre activitatea ce se Or, noi, membrii de gricol 98 ha. ieşite din documentele Con­ ” iul A:
Bugetul comunei a în­
desfăşoară la noua capa­ partid, ceilalţi oameni ai registrat un plus de 46 000 ferinţei Naţionale a parti­ .1:
citate de producţie” — ne muncii din uzină nu eram lei faţă de plan. la veni­ dului, considerăm perfec­ lor (Re
sugera ing. Iacob Jitea, aşa. turi proprii, comuna auto- tibil si stilul nostru de ne est(
şeful Sectorului minier în paralel cu însuşirea finanţîndu-se. muncă. (Steaua
Boiţa-IIaţeg, numind chiar temeinică a tehnologiei do Contribuţiile în bani şi IERONIM GRECU, 13 ARZ A
Turnătoria întreprinderii pentru piese de schimb şi re­
în acest fel uzina de pre­ preparare, cu acumularea paraţii utilaj minier Deva. Turnătorii Adalbert şi Alin muncă au fost încasate şi primarul (Mineri
Şapte i
parare. unor cunoştinţe profosio- ştaider execută operaţia do formare. prestate la nivelele la ca­ comunei Bosorod te frai
grăbesc
Uzina de preparare a minereurilor complexe cjiu-b;
Boita - - Haţeg traatac.
(Casa
nale tot mai solide, ne-am La fondul de stat, cantităţi sporite de produse agroalimentare . ŢEC: /
— O comparaţie între (Dacia)
ceea ce era uzina noastră angajat în soluţionarea rile îşi
MERI A
la început şi ce este ea neajunsurilor de ordin Geoagiu se numără prin­ produse. De asemenea, fnmilie să încheie contrac­ tii, consiliul popular ur­ coiicun
astăzi înseamnă rememo­ tehnic cu caro no con­ tre comunele judeţului, am urmărit ca şi gospo­ te cu statul, ca şi de o- măreşte buna amplasare a TUA:
rarea unui drum de ade­ fruntam. Cadre tehnico- care, an de an, aduc o dăriile populaţiei să valo­ norarea acestora. In acest ■ fiecărei culturi, fertiliza­ mina).
vărată istorie — arăta ing. inginere.şti, specialişti din contribuţie însemnată la rifice mai bine potenţia­ sens s-a discutat perma­ rea unei suprafeţe rit mai
Eugen Mititelu, şeful in­ întregul nostru sector, pu­ înfăptuirea programului lul de care dispun, aces­ nent cu cetăţenii — în a- mari de teren, buna des­
stalaţiei. ţini cîţi eram pe atunci, de autoconducere şi auto- tea livrînd în anul trecut clunările pe sate, cu pri­ făşurare a activităţii din
— „Istorie" într-un in­ am făcut modificările ce aprovizionare teritorială. . 227 tone carne, peste lejul deplasării la gospo­ zootehnie în ccâe trei u-
terval de numai şapte se impuneau la staţiile de înţelegînd pe deplin nece­ 1 500 hl lapte şi alte pro­ dari acasă, pe tema nece­ nităţi agricole socialiste.
ani ? pompare a sterilului în sitatea de a se realiza un duse agricole. sităţii ca fiecare familie Colectivele formate de Pen.tr
— Răspunsul îl voi da iazul de decantare, la cele larg schimb de mărfuri Rezultatele obţinute re­ să predea la stat cît mai consiliul popular vizitează
menţin
indirect, făcînd cîteva pre­ do măcinare a minereului între oraş şi sat, ca şi în­ levă şi experienţa pe care multe produse. -O aseme­ fiecare gospodărie ţără­ fi vâri
cizări. Din 1981 şi pînă în şi dozare a reactivilor, îm­ datorirea patriotică a ce­ a dobîndit-o consiliul popu- nea activitate este susţi- nească şi stau de vorbă cu cădea
oamenii pe tema necesi­
1984, randamentele de bunătăţind continuu para­ lor ce trăiesc în mediul
scoatere la metal ajun­ metrii funcţionali ai aces­ rural de a contribui la tăţii de a încheia contrac­ slabe,
geau cu mare greutate la tei capacităţi de produc­ realizarea fondului de stat G E O A G I U te cu statul. Pînă în pre­ slab pî
jumătate din cele planifi­ ţie. Aşa se face că, înce- şi a celui do autoaprovi­ zent au fost contractate sud şi
râturile
cate, iar la indicatorul de pînd de anul trecut, ran­ zionare, comitetul comu­ de la gospodăriile popu­ te vor
calitate (conţinut de me­ damentele do scoatere la nal de partid, consiliul Iar din Geoagiu in activi­ nulă îndeaproape prin laţiei 110 bovine, 215 minus
tal în concentrat) obţineam metal ating 85 la sută la populai”’acţionează perma­ tatea de mare răspundere toate formele si mijloace­ porci, 60 oi, 2 350 hl lapte de, iar
ş.a., dispunînd de condi­
le muncii politice de ma­
doar 40 la sută faţă de zinc (cu 10 la sută mai nent şi cu răspundere pen­ privind asigurarea livrării să, prin gazetele de pe­ ţii ca şi în acest an comu­ t re pi i
prevederi. Profilată pe mult decît permiteau an­ tru a livra cantităţi rit­ la fondul de stat a unor rete, de propaganda vi­ na Geoagiu să livreze la
producerea a doua sorti­ terior parametrii proiec­ mai mari de produse a- cantităţi rit mai mari de fondul do stat cantităţi La n
mente de concentrate (de taţi), iar la sulf ne în­ groalimentare la fondul produse. Lucrătorii primă­ zuală ş.a. menţin
l i tem
zinc şi de pirită), uzina scriem în sarcinile plani­ ele stat. riei, repartizaţi pe uni­ Valorificînd superior ex­ sporite de produse agro- lat va
avea o dotare tehnică ficate, respectiv 80—83 la în acest scop, ne preo­ tăţi şl pe sate, sînt pre­ perienţa acumulată, con­ alirftenlare, să ne aducem modera
nouă, aşa cum ora şi me­ sută. cupăm de sporirea conti­ zenţi în campaniile din siliul popular acţionează o contribuţie mai însem­ vestic,
izolate
seria de preparator pen­ Iată ce înţelegem noi, nuă a producţiilor ce. Ic agricultură, ajutînd la or­ pentru sporirea participă­ nată la realizarea obiec­ oră. h
tru aproape întreg colecti­ preparatorii de la Boiţa- realizează cooperativele a- ganizarea şi coordonarea rii comunei la realizarea tivelor stabilite în dome­ nala c
pune (
vul nostru — oameni din Haţeg prin „istoria" deve­ gricole clin Geoagiu, Au­ activităţii de pe ogoare, programului de autocon­ niul agriculturii do Con­ log do
zona Haţegului, ţărani şi nirii uzinei — o bătălie rel Vlaicu şi Cigmău şi, la mobilizarea oamenilor ducere si autoaproviziona- ferinţa Naţională a parti­ gyalO.
meşteşugari din tată în continuă pentru creşterea totodată, de onorarea pre­ la munca în cîmp. re, pentru asigurarea bu­ dului.
fin. Inutil să detaliez greu­ producţiei şi a productivi­ vederilor ce lo revin la în ce priveşte gospodă­ nei aprovizionări a popu­ IOAN VÂLEAN,
tăţile inerente oricărui în­ tăţii muncii, pentru împli­ fondul ele stat. în 1987 ce­ riile populaţiei, consiliul laţiei cu produse agroali­ vicepreşedinte
ceput. în aceste momente nirea noastră ca oameni le trei cooperative au li­ popular s-a preocupat de mentare. în acest scop, al biroului executiv
dificile am simţit însă cu şi buni meseriaşi. vrat peste 3 000 tone ce­ creşterea numărului de împreună cu conducerile al Consiliului popular
toţii forţa şi sprijinul or­ reale, 2 795 tone legume, animale, pentru ca fiecare unităţilor şi eu spocialiş- al comunei Geoagiu
ganizaţiei do partid din MIRCEA DIACONU I 1 457 tone cartofi şi alte