Page 84 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 84
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 391 • JO!, 28 IANUARIE 1988
Recensămîntul animalelor domestice
Acţiune importantă, temeinic
IN J A P O N I A A A P A R U T V O L U M U L
pregătită in fiecare localitate
„Iniţiative de pace ale României, ale preşedintelui Nicoiae Ceauşescu“
TOKIO 27 (Agerpres). care a formulat teza, de este unul dintre obiectivele Inaba, membru al Came Recensămîntul animale sămînt teritoriul comunei
— Reflectînd interesul larg o excepţională valoare de prim ordin ale politi rei Reprezentanţilor a lor domestice, păsărilor a. fost împărţit în nouă
existent în cercurile poli teoretică şi practică, po cii externe a României, Dietei, preşedintele Ligii şi familiilor de albine care sectoare. Se înţelege că
tice şi în opinia publică trivit căreia apărarea pă ale activităţii pe plan in parlamentare de prietenie se desfăşoară, potrivit De au fost constituite tot a-
niponă faţă de personalita cii reprezintă în zilele ternaţional pe care o Japonia—România, Shiga cretului nr. 1/1982, în lîtea echipe de recen
tea proeminentă şi activi noastre sarcina funda desfăşoară preşedintele Setsu, membru al Die fiecare an pe tot cuprinsul zare, fiecăreia repartizîn-
tatea strălucită ale tovară mentală, prioritară, a în Nicoiae Ceauşescu — se tei Japoneze, secretar ge ţării, acţiune de maximă du-i-se un sector. Recen-
şului Nicoiae CeauşescU, tregii umanităţi, Osamu subliniază în Prefaţa lu neral al Ligii parlamen importanţă menită să ofere zorii şi ajutorii acestora
faţă de contribuţia sa ex Inaba continuă: „Imperati crării. tare de prietenie Japonia date pentru fundamenta au fost instruiţi şi verifi
cepţională la cauza înţe vul unei politici noi, mai în încheiere, autorul — România, Shoichi Tana rea măsurilor de dezvolta caţi dacă şi-au însuşit
legerii, cooperării şi păcii îndrăzneţe, revoluţionare Prefeţei îşi exprimă con ka, vicepreşedinte al Co re şi modernizare a zoo normele metodologice şi
internaţionale, în Japonia chiar, în soluţionarea .pro vingerea că volumul pu mitetului Economic Japo tehniei, trebuie temeinic organizatorice ale acţiu
a apărut volumul „Iniţia blemelor mondiale consti blicat în Japonia va con nia—România, prbf. univ. pregătită în fiecare loca nii. Pot spune că fiecare
tive de pace ale Româ tuie unul dintre fundamen tribui la - mai buna cu Takeshi Shimmura, pre litate. Ce s-a întreprins îşi cunoaşte bine sectorul
niei, ale preşedintelui tele doctrinei Ceauşescu. noaştere a gîndirii politi şedintele Asociaţiei de în acest sens, care este de care răspunde şi sarci
Nicoiae Ceauşescu“, pu Se porneşte de la ideea ce şi a acţiunilor practice prietenie Japonia—Româ stadiul pregătirilor pentru nile pe care le are de în
blicat de prestigioasa E- că problemele actuale ale ale preşedintelui Nicoiae nia. membri ai Dietei, buna desfăşurare a recen- deplinit.
ditură „Kobunsha" din vieţii internaţionale pot şi Ceauşescu puse neabătut în membri ai conducerii sămîntului în comuna, De asemenea au fost
Tokio. Lucrarea, editată trebuie să fie soluţionate slujba idealurilor nobile principalelor partide, per Veţel ? constituite şi şase echipe
în condiţii grafice exce într-un mod nou, iar for ale înţelegerii şi păcii sonalităţi ale vieţii poli — încă de la începutul de control, în componenţa
lente, înmănunchează am ţa ce poate să determine între popoare. tice, economice şi cultu lunii ianuarie a fost con cărora au fost cuprinşi
ple selecţiuni din cuvîntă- schimbarea cursului eve Parcurgerea celor peste rale, reprezentanţi de stituită, prin decizie a secretari al organizaţiilor
rile şi scrierile conducă nimentelor, realizarea unei 300 de pagini ale volumu frunte ai cercurilor de biroului executiv al con de partid din sate. depu
torului partidului şi sta lumi a dreptăţii, a liber lui. „iniţiative de pace ale afaceri şi ai mijloacelor siliului popular, comisia taţi, care au sarcina să
tului nostru consacrate tăţii şi independenţei, a României, ale preşedinte de informare in masă. comunală de recensămînt* verifice, prin sondaj, pe
problemelor păcii şi coope păcii o constituie unitatea lui Nicoiae Ceauşescu" Personalităţile care au — preciza Mircea Belea, teren, exactitatea decla
rării internaţionale, defi tuturor popoarelor". permite cititorului japonez luat cuvîntul în cadrul vicepreşedintele. biroului raţiilor făcute de deţină
nirii căilor şi modalităţi Evidenţiind valoarea să cunoască caracterul ceremoniei au evidenţiat executiv. Comisia este torii de animale. în pre
lor practice de soluţionare deosebită a conceptului multidimensional, profund semnificaţia deosebită a formată din nouă mem ziua începerii recensămân
viabilă şi eficientă a ma p r e ş e d i n t e l u i Nicoiae ştiinţific şi realist al te apariţiei în limba japo bri, aceştia fiind aleşi tului se vă mai face o
rilor probleme care con Ceauşescu potrivit căruia zelor şi abordărilor neză a volumului preşedin din rîndul deputaţilor şi ultimă instruire cu toţi
fruntă omenirea contem „securitatea reală nu poa p r e ş e d i n t e l u i Nicoiae telui Nicoiae Ceauşescu, al specialiştilor din zoo cei care participă Ia ac
porană. te fi asigurată decît prin- Ceauşescu privind proble apreciind că acesta cu tehnia unităţilor agricole ţiunea de recenzare.
In Prefaţa lucrării, sem tr-o dezarmare reală", matica de importanţă car prinde idei deosebit de din comună. Tot în co — Cum s-a acţionat în
nată de Osamu Inaba, autorul Prefeţei arată: dinală a dezarmării şi valoroase în problemele misia comunală a fost in rîndul populaţiei, pentru
membru al Camerei Re „Acesta este motivul esen păcii, poziţiile, iniţiativele dezarmării şi păcii. A fost clus şi recenzorul şef, iar ca fiecare cetăţean să în
prezentanţilor a Dietei ţial pentru care iniţiati şi demersurile sale de subliniată contribuţia deo ca preşedinte al acesteia ţeleagă importanţa acestei
japoneze, preşedintele Li vele de pace ale României, excepţională valoare vi- sebită a preşedintelui este Leonida Mărtina.ş, acţiuni, necesitatea de a
gii parlamentare de prie ale preşedintelui Nicoiae zînd edificarea unei păci Nicoiae Ceauşescu la e- secretarul comitetului co declara corect numărul a-
tenie Japonia—România, Ceauşescu sînt racordate autentice, durabile pe laborarea politicii externe munal de partid, primarul nimalelor pe care le de
sînt evidenţiate caracterul la o tematică largă a - planeta noastră. independente a României, comunei. în acelaşi timp, ţine în gospodărie ?
atotcuprinzător, ştiinţific dezarmării, de’ la interzi Volumul se deschide cu orientată consecvent spre s-a trecut la constituirea — în toate adunările
şi novator, profunzimea cerea experienţelor nucle portretul preşedintelui dezvoltarea relaţiilor po echipelor de recenzare şi cetăţeneşti care au avut
şi realismul concepţiei de are la eliminarea rache Nicoiae Ceauşescu şi in litice şi economice cu a sectorizării * teritoriului loc pe sate în această
politică externă elaborate telor cu rază medie de clude, de asemenea, ima toate statele lumii, fără comunei. Toţi membrii perioadă, precum şi în
şi promovate de pre acţiune din Europa: de la gini ilustrînd aspecte sem deosebire de sistemul lor comisiei comunale şi re- adunarea cetăţenilor pe
şedintele Nicoiae Ceauşescu. prevenirea extinderii cursei nificative ale activităţii social-politic. cenzorii au participat la comună şi în sesiunea
Punind în relief locul înarmărilor în spaţiul cos şefului statului român atît Festivitatea de lansare instruirea centralizată e- consiliului popular comunal
central pe care problema mic la lichidarea armelor în România, cît şi în străi a volumului s-a constituit fectuată cu cîtva timp în — sublinia Liviu Goia,
tica opririi cursei înarmă nucleare pînă la sfîrşitul nătate. într-un cald omagiu adus urmă la nivel de judeţ. secretarul biroului execu
rilor şi realizării dezarmă acestui secol; de la inter Lansarea oficială a vo personalităţii şi activităţii Alte amănunte despre tiv al consiliului popular
rii, în primul rînd a dez zicerea armelor chimice, a lumului a avut loc la p r e ş e d i n t e l u i Nicoiae echipele de recenzare şi comunal — s-au adus la
armării nucleare, a apă armelor radiologice, a al Tokio, în cadrul unei fes Ceauşescu. contribuţiei sale organizare a recensămân cunoştinţa participanţilor
rării dreptului sacru al tor arme de distrugere tivităţi la care au parti de maximă valoare la e- tului ne-a furnizat Voi- prevederile Decretului nr.
popoarelor, al tuturor oa • în masă la acordarea de cipat Isuo Ogata, membru forturile pentru materia chiţa Datcă, tehnician a- 1 din 1982. obligaţiile ce
menilor de pe planeta garanţii de securitate ţări al Prezidiului C.C. al lizarea aspiraţiilor de gricol la consiliul popu revin tuturor cetăţenilor.
noastră la viaţă, la pace, lor care nu sînt posesoa P.C. Japonez, Chisato Ta- înţelegere, colaborare şi lar, recenzorul şef al co De asemenea, prin antre
rl ocupă în ansamblul con re de astfel de arme". tebaiashi, membru al Co pace ale tuturor popoa munei. narea directă a organi
cepţiei de politică externă Contribuţia activă la a- mitetului Central Executiv relor de pe planeta noas — în cele 10 sate com zaţiilor de partid din sate,
a preşedintelui României sigurarea păcii în lume al P.S. Japonez, Osamu tră. ponente ale comunei noas-_ a deputaţilor s-a efectuat
tre, din care şase sînt. o intensă activitatg de
cooperativizate, sînt 966 propagandă vizuală şi de
i vit agenţiei ADN, în cen drul convorbirilor avute cu a WASHINGTON. - de gospodării. Multe din la om la om, menită să
trul discuţiilor s-au . aflat preşedintele Irakului, Sad- După cum relatează a- tre acestea deţin bovine, ducă la sporirea interesu
probleme privind aplicarea dam Hussein, au fost dis genţia TASS, la Washing porcine, păsări şi fami lui locuitorilor faţă de
rezoluţiei 598 a Consiliului cutate situaţia din teritorii ton a fost semnat un pro lii de albine. Pentru recensămînt.
de Securitate, care pre le ocupate de Israel, con gram de colaborare între o cît mai bună desfăşu
vede în esenţă încetarea U.R.S.S. şi S.U.A. în do rare a acţiunii de recen MIRCEA LEPĂDATU
m NAŢIUNILE UNITE. - ostilităţilor dintre cele flictul iraniano — irakian, meniul agriculturii. Pro
Secretarul g e n e r a l al propusa conferinţă inter
două state. gramul prevede schimburi
O.N.U., Javier Perez de naţională de pace pri de specialişti, de material
Cuellar a avut noi con BAGDAD. - Regele vind Orientul Mijlociu şi semincer, realizarea de
vorbiri cu reprezentanţii Hussein al Iordaniei şi-a evoluţia situaţiei pe plan contacte între institute de DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE DRUMURI
permanenţi la O.N.U. ai încheiat vizita de o zi în arab, Informează agenţia cercetări din domeniul a- Şl PODURI DEVA
Iranului şi Irakului. Potri- treprinsă în Irak. in ca- Petra. gricol.
Piaţa Victoriei, nr. 2
EÎ2 SELECŢIA PENTRU lele trecute a avut loc
„CROSUL BALCANIC". etapa judeţeană a concur ÎNCADREAZĂ ÎN MUNCĂ
La Felix s-au desfăşurat surilor de patinaj vi
primele întreceri de cros teză, sanie şi schi alpin. URMĂTORUL PERSONAL
alo anului 1988, organiza Desfăşurată pe patinoa
te de F.R.A. pentru selec rul artificial al comple ® un mecanic excavator pentru Secţia
ţionarea loturilor lărgite logice (scrabble, go, re 5H HANDBAL. a „Cupa xului sportiv „Corvinul"
ale ţării în vederea edi bus) a trecut la fapte, or- REMIN Deva". Incepînd Hunedoara, la proba de de drumuri şi poduri Hunedoara ;
ţiei din acest an a „Cro ganizînd primul campionat de vineri, 29 ianuarie a.c. patinaj viteză, la care au ® un mecanic buldozer pentru Secţia
sului balcanic". Junioara de scrabble, la Hunedoa pînă duminică inclusiv, la participat 40 de concu
Simona Staicu (C.S.Ş. ra (clubul „Siderurgis- Sala sporturilor din Deva renţi, primele locuri au de drumuri şi poduri Brad;
„Cetate" — Minerul De tul"), în perioada 31 ia se va desfăşura competiţia fost ocupate de Adrian ® excavatorişti şi buldozerişti pentru
va) a cîştigat cursa de nuarie — 1 februarie a.c., de handbal feminin do Mitu, Dorin loja şi Aure
2 000 m, fiind selecţio de la ora 10. Cei intere tată cu „Cupa REMIN lian Găman, iar la fete, brigada din Petroşani.
nată în lotul naţional de saţi se pot adresa la tele Deva", la care participă de Felicia Diaconu, Mirela
junioare. fon 956/14484 (Deva). divizionara B Voinţa Si Surdu şi Simona Bără- Condiţiile de încadrare şi retribuire sînt
ghişoara şi campioanele nescu.
CAMPIONATUL JU B VOLEI. Turul II al judeţelor Arad, Braşov, Faza judeţeană de sa cele prevăzute de leqile nr. 12/1971 şi
DEŢEAN DE SAH — Campionatului republican Dîmboviţa. Sibiu şi Hune nie s-a desfăşurat în ma 57/1974.
ECHIPE MIXTE. în finala divizionar al junioarelor doara * (REMIN). Meciurile sivul Parîng, pe primele
competiţiei. Minerul De este ‘ în curs de desfăşu vor avea loc de la orele trei locuri clasîndu-se, la Informaţii suplimentare la telefon 16407.
va a învins pe Prepara 14.00 la 20,00 — vineri şi
torul Lupcni, devenind rare la Sala sporturilor sîmbătă şi de la 9,00 la băieţi : Adrian Scafariu,
campioană judeţeană şi din Deva, de la orele 15 13.00 — duminică. Ovidiu Amurăriţei şi Ma
va întîlni, în 28 februarie la 19,30. rius Alexa, iar la fete:
şi 6 martie (tur-retur), pe ^ CUPA UNIRII. A S. Elisabeta Găman, Mihaela
campioana judeţului Alba n CURSURI DE ARBI Aurul Brad a organizat Negru şi Magdalena Pap. C.P.A.D.M. PUI
Cîştigătoarea va avea TRI. C.J.E.F.S. organi concursul de şah dotat cu La schi alpin, probă ce ÎNCADREAZĂ
drept do participare la zează cursuri de arbitri „Cupa Unirii", la care au a avut loc lot în masivul
turneul de calificare din pentru disciplinele : hand participat 28 de concu Parîng, cîşligători au fost, ® gestionar şi vînzător la magazinul texti-
luna aprilie pentru promo bal, baschet, volei, lupte, renţi. Primele locuri au la băieţi : Ştefan Ghiura, le-încălţăminte
varea în divizia B. judo, box, şah, popice şi fost ocupate de Vasile Sorin Corpade şi Dorin
fotbal. Doritorii (vîrsta Bonte, Ioan Ştef (după un Rancea, iar la fete : Ga ® şef secţie producţie tricotaje
ga PRIMUL CAMPIO meci de baraj) şi Cornel briela Ciupală, Erika Be- încadrarea se face în condiţiile Legii 57'
NAT DE SCRABBLE. Re 18—25 ani) se pot adresa Oncţ. tega şi Maria Bîrlida.
cent înfiinţată, comisia de la telefoanele 14985 şi (Dorin Militaru, cores 1974 şi Legii 12/1971.
şah electronic şi jocuri 12067 Deva. m „CUPA U.T.C.". Zi- pondent).
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicoiae Tircob I <4065 I
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 273.