Page 86 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 86
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL
11. Meseria - o „brăţară de aur" Prin buna
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, CONDUCĂTORUL IUBIT, organizare
(Urmare din pag. 1) cadrul secţiei, Matei Co-
S OMAGIUL FIERBINTE Al OAMENILOR MUNCII HUNEDORENI roescu, şeful secţiei, cu
s
Ele fac parte din bilanţul alţi oameni ai muncii — (Urmare din pag. 1) • c
VIBRANTE MESAJE DE FELICITARE ; pe 1987 al secţiei turnă în activitatea colectivului tiizi, :
pînd <1
torie nr. 3, însă puteau fi respectiv au existat şi nu latul i
PUTERNICĂ ANGAJARE PATRIOTICĂ culese tot atît de bine meroase neajunsuri: o A- meinică a sarcinilor la ni Uv * va t
dintre rezultatele celorlal bateri tehnologice la for- velul fiecărui muncitor, - ea ji
RcTevînd faptul că, Un vibrant omagiu, spre binele şi prosperita te colective de turnători. marea-turnarea lingotiere- urmărirea severă a pre „Valor
sub conducerea organi concretizat în fapte dem tea întregului nostru po Depăşirea planului la pie lor e Neexecutarea la zenţei la lucru şi a reali lor occ
ju d eţu
zaţiei de partid, colecti ne de muncă, a adus se por, spre gloria şi măre se turnate cu 11,66 la su timp a garniturilor de mo zării stadiilor fizice în fie do ed
vul de oameni ai muncii cretarului general al ţia României socialiste". tă, depăşirea producţiei dele de lemn o Existenţa care zi, întărirea sub toa rovoluj
lor“. ]
de la Mina Deva şi-a partidului şi colectivul Angajîndu-se ca în a- marfă cu 655 000 lei, rea unor variaţii prea mari la /ată si
mobilizat toate eforturi de oameni ai muncii de cest un să obţină pro lizarea în plus a unei can aerul comprimat o Neve- te aspectele a ordinii şi Iul Cu
le pentru ca în luna ia la I.P.E.G. Deva, care a ducţii medii de cereale tităţi de piese şi lingotie- rificarea cu atenţie a uti disciplinei în producţie. Sociali
nuarie să depăşească pre raportat realizarea su de peste 7 000 kg la hec re, obţinerea unor indici lajelor înainte de intro Cu toţii ne-am angajat borarci
special
vederile planului la pro plimentară în această lu tar, mai mult de 50 lone de calitate superiori etc. ducerea în lucru ® Folo ca în acest an să ne mo econon
ducţia marfă industrială nă a 50 ml galerii şi 100 sfeclă de zahăr la ace Dar, oricît de pozitiv ar sirea unor garnituri de turul,
cu 2 milioane lei, să rea ml foraje cu sondeze, în eaşi unitate de suprafa fi bilanţul global al acti model cu subansamble lip bilizăm exemplar şi să o DI
lizeze suplimentar 3 500 condiţiile reducerii con ţă şi să depăşească pre vităţii, comuniştii, ceilalţi să o Uneori, calitatea sla obţinem rezultate superi I ceti vu
tone minereu cuprifer, sumurilor normate de vederile planului în sec oameni ai muncii din ca bă a amestecului do for oare, în lumina obiective produs
11 tone cupru în concen energie, combustibil şi torul zootehnic, în tele drul secţiei fac întotdeau mare ® Nerepararea lor Conferinţei Naţionale, I.C.S.A
condu*
trate, 100 tone fier, 50 materiale, asigurînd pre grama adresată de adu na o analiză autocritică, promptă a utilajelor defec arta c
tone sulf şi alte metale, mise favorabile amplifi narea generală a mem în spirit revoluţionar a si te • Abateri de la şarje a indicaţiilor şi orientări roboţii
deoseb
în condiţii de eficienţă cării acestor succese în brilor cooperatori - din tuaţiei existente, scot în le prescrise, în sectorul lor cuprinse în magistra produ.«
sporită, în telegrama a- lunile următoare. Prin C.A.P. Komos se afirmă : evidenţă cu mult curaj elaborare. lul Raport prezentat la labora
prepar
dresată secretarului ge tre altele. în telegramă „Acum, cînd întregul lipsurile care mai există O concluzie care se im înaltul forum comunist de 00 reţt
neral al partidului, tova nostru partid şi popor pentru a le elimina defi pune de la sine: atunci secretarul general al parti de fn
răşului Nicolae Ceauşescu, se arată: „Vă adresăm vă aduc prinosul lor de nitiv din activitate. Ast cîhd oamenii descoperă sucuri
se spune: „Acum, cînd din adîncul inimilor noas recunoştinţă, permiteţi-ne fel, după cum a reieşit singuri cauzele unor nea dului, tovarăşul Nicolae citate
[ întreaga naţiune vă adu tre, dumneavoastră, ce mult iubite şi stimate . din lucrările adunării ge junsuri din activitatea pro Ceauşescu.
ce prinosul său de recu lui mai iubit fiu al na tovarăşe secretar general, nerale a oamenilor mun prie, în mod sigur ei au Ca pr
noştinţă şi înaltă cinsti ţiunii, erou între eroii Nicolae Ceauşescu, să vă cii do la secţia turnătorie şi puterea de a le înlă şi la
prozei
I.P.L. Deva, secţia de
re, îngăduiţi-nc mult sti neamului, revoluţionar şi adresăm cele mai calde nr. 3 — precum şi din tura pentru a obţine re mobilă Brad. lvlena .Tur con cri
mate şi iubite tovarăşe patriot înflăcărat, perso urări dc sănătate şi via discuţiile purtate cu to zultate şi mai bune. Cu ca şi Viorica Nisior pre de aj:
Nicolae Ceauşescu, să vă nalitate proeminentă a ţă îndelungată, alături varăşii Ion Drugă, Petru această încredere aştep lucrează piese din com tabile
ne (u
adresăm, încă o dată, ce lumii contemporane, urări de mult stimata- tovară Dobrescu şi Ştefan Ianăş, tăm bilanţul pe 1988 al ponenţa uliul nou pro rînd
le mai calde urări de să- de sănătate şi fericire, şă Elena Ceauşescu, spre secretari ai celor trei or turnătorilor de la C.S.V. dus destinat exportului rilor),
claie
in S.U.A,
y J nătate şi viaţă lungă, viaţă îndelungată şi a- propăşirea şi gloria pa ganizaţii de partid din Călan. public
y nre binele şi fericirea cecaşi pilduitoare putere triei noastre, spre binele lare -
Vegului nostru popor, fusion
.cum şi urarea „La de muncă în fruntea şi fericirea poporului ro 7 ate
bo rat*
dti ani !*. partidului şi statului, mân, „La nnilti ani !". cu 4(
creşe,
] FERMITATE ÎN ÎNDEPLINIREA patui-
cu 91
SARCINILOR DE PLAN alte
vire
(Urmare din pag. 1) este cuprins un număr perfecţionarea activităţii *
tot mai mare de ingineri, politicd-ideologiee şi e- - ir
pună cu rezultate bune tehnologi, maiştri, mun conomice a întregului co şefa
în viaţă exigenţele teh citori şi economişti, de lectiv. Folosim şi acest tiv n
Hune
nice actuale. în această întărire şi perfecţionare prilej pentru a adresa anul
direcţie, ţinînd seama de a controlului de cablate secretarului general al am e
faptul că asistăm la şi asupra consumurilor, p a r t i d u l u i , tovară ţile
schimbarea generaţiei de recuperare a elemen şul Nicolae Ceauşescu, cu 'Vinerji
vechi de oţelari cu alta telor de aliere fără de ocazia sărbătoririi zilei ? 1 iai
no mi
.nouă, lînără, am acţio care nu se poate conce sale de naştere şi a pe enere
nat pentru transmiterea pe producţia în cuptoa ste 55. de ani de acti Bazo
experienţei dobîndile ti re electrice vitate revoluţionară, cele tr,i c
nerilor oţelari în forma Asemenea preocupări mai calde urări de viaţă
re, iniţierea unor forme stau în atenţia noastră, lungă şi sănătate depli
şi modalităţi de califica in proporţie tot mai ma nă pentru a ne conduce
re, perfecţionarea şi po re şi în perspectiva ime şi pe mai departe în o-
licalificarea întregului diată. Anul acesta vom pera de făurire a socia
personal muncitor din asimila alte noi mărci lismului şi comunismului DE
serii 1
secţie. S-a amplificat, de de oţeluri de înaltă ca pe pămîntul scumpei toare
asemenea, activitatea de litate şi, în aceeaşi mă noastre patrii, spre bi ta);
cercetare şi creaţie leli- sură, ne vom ocupa cu nele şi fericirea întregu colar
nico-ştiinţifică, în gare intensitate sporită de lui nostru popor. Zorb
1-11
tul i
ra);
truia
datul
me -
Caracteristica principală la sate trebuie să desfă iemb
suferinţei pentru dare deva Spirit analitic, critic şi autocritic, direcţii clare şoare o mai intensă acti b.i-
mă şi alegeri a or vitate de educaţie pati'io-
»i zea
ganizaţiei municipale De tică, materialist-ştiinţifieă, tural
va' a Uniunii Tinerelului de perfecţionare a întregii activităţi de prevenire a unor aba sorul
Comunist a fost dată de teri. Desigur, în cadrul ral);
spiritul critic şi autocritic, conferinţei a fost abordată n ul
SA:
de exigenţa şi responsabi tuburi dc presiune, produ blemelor majore cu caie terializarea prográmelo)' fesională a tinerilor, creş o gamă largă de domenii i-II
litatea faţă de întreaga se b.c.a., vată minerală se confruntă colectivele de modernizare, reduce terea continuă a gradului ale muncii tinerilor. Spi CAN
(KCU
activitate desfăşurată de ş.a. S-a afirmat cu mîn- muncitoreşti, abordării de rea consumului de muie de pregătire, în vederea ritul analitic, lucrativ, de toma
la alegerile- precedente. drie că aceste succese sînt către oi-ganele şi organi rii prime, materiale, com utilizării la un înalt ni exigenţă cu care au fost (Sten
Acest lucru a dat posibi şi rezultatul unei impli zaţiile U.T.G. a unui stil bustibili şi energie, recu vel a modernelor instala dezbătute a dus la formu TIE:
litatea reliefării, pe lîngă cări tot mai rodnice a ti de muncă deficitar, n\i în perarea materialelor refo ţii şi utilaje de care dis larea şi stabilirea unor tru ş
rezultatele bune dobîndi- nerei generaţii în valori totdeauna adaptat şi inte losibile etc. pune astăzi economia mu măsuri, direcţii şi priori le si
GEO
te, a lipsurilor şi deficien ficarea puternicului po grat sarcinilor şi cerinţe Din această perspectivă, nicipiului. Totodată, este tăţi de acţiune menite să lui
ţelor înregistrate în mun tenţial tehnic de cart? se lor concî-ete, specifice u- pentru comitetul nou a- necesar să se acţioneze îidice pe o treaptă supe cultu
ca puternicului detaşa dispune în prezent, în nui colectiv sau altul. A- les, pentru organele şi or mai hotărî! pentru pune rioară întreaga muncă a şitul
BRA
ment pe care îl reprezintă materializarea marilor o- vînd în vedere aceste as ganizaţiile sale, conferin rea în valoare a puterni tinerilor deveni. De altfel, RIA:
”zi în municipiul Deva biective ce revin munici pecte, atît darea de sea ţa a stabilit direcţii clare cului potenţial de creaţie ei S-au angajat ca în 1988 tru
generaţie, piului în profil teritorial. mă, cît şi cei care au par de acţiune, domenii şi ştiinţifică şi tehnică al ti şi în viitor să acţioneze şui):
(Luí
urată într-un cli- Prin forme şi mijloace nerilor, organizaţiile U.T.C. ferm şi responsabil pentru
eS
P ^ amplă şi puternică proprii de acţiune, comi Conferinţe pentru dări de seamă şi alegeri avînd sarcina stabilirii u- realizarea marilor sarcini
e
an .v<yD generată de ce- tetul municipal, organele nor măsuri concrete şi di ce revin municipiului în
recţii clare, cu reală va
t
' rinţeit exigenţele stabi şi organizaţiile U.T.G. din în organizaţiile municipale ale U.T.C. loare practică. această perioadă. Succe
lite de Conferinţa Naţio unităţi au militat pentru sele deosebite, ca şi noile
nală a artidului, confe sporirea aportului tineri Un domeniu în care izbînzi pe care s-au an Pe.
fl* in
rinţa ’’/teciştilor deveni a lor la realizarea produc ticipat la dezbateri — Da priorităţi izvorîte din sar trebuie să se stăruie cu gajat să ie înfăptuiască cerni
ţiei fizice, creşterea pro
adus în atenţia cqlor pre niel Arhii'O, Alida Mocioi, cinile şi obiectivele aces mai multă exigenţă este T'epi'ezintă acum, cînd îi>- prt :c
zenţi o seamă de împliniri ductivităţii muncii, a efi laroslava Berey, Liviu tui an şi în perspectivă. acela al întăririi spiritu Ircgul popor sărbătore.ş form
cienţei economice şi cali
va 5
si succese, substanţiala Stănilă, Marieta Golăşie, S-a insistat asupra conti lui de răspundere, de or ziua de naştere şi înde rat,
contribuţie a acestora la tăţii produselor, în direcţia Eugenia Farcaş, Roberi nuei îmbunătăţiri a stilu dine şi disciplină în rîn- lungata activitate revolu 40—5
reducerii costurilor de pro
materializarea marilor sar Singer, Niculina Sămăr- lui şi formelor de activi dul tinerilor. S-a reliefat ţionară a tovarăşului vest
cini ale oamenilor muncii ducţie, recuperării mate tean, Nicolae Bozdoc, Da tate, care să fie perma faptul că, deşi a fost ini Nicolae Ceauşescu, un Tem
vor
din minerit, energetică, rialelor refolosibile etc. niela Ghiura, Nicolae O- nent adaptate noilor ce ţiat un număr mare de profund omagiu adus se- mini
materiale de construcţii, In cadrul conferinţei s-a prean, Taliana Fortuna, rinţe, să creeze un cadru acţiuni, ele nu şi-au do cretarului generai al parti lar
industrie uşoară, agricul insistat, în primul- rînd, Constandin Clemente, Ioan organizatoric adecvat spo vedit decît în parte efi dului, părintele iubit al plus
tură etc: Municipiul Deva asupra lipsurilor şi nea Sav —, au reliefat nece ririi contribuţiei ţinerilor cienţa dorită. Absenţele şi' tinerei generaţii. Tinerii coa ti
La
— s-a arătat în cadrul junsurilor manifestate în sitatea unei substanţiale la bunul mers al produc abaterile, încălcarea nor municipiului Deva şi-au fi în
conferinţei — a cunoscut activitatea organelor şi or perfecţionări a întregii ţiei, să ducă la creşterea melor eticii şi echităţii so exprimat recunoştinţa fa mull
ritmuri înalte de dezvol ganizaţiilor U.T.G., a tutu munci a organelor şi or forţei şi competenţei orga cialiste do căli-o unii ti ţă de tot ceea ce secre cüdc
Torn
ta?«. un progres dinamic ror tinerilor, din munici ganizaţiilor U.T.C., impri nizaţiilor de tineret din neri relevă necesitatea in tarul general ai partidu nins
şi multilateral, rezultatele piul Deva. S-a apreciat mării unui climat, de răs energetică, minerit, con tensificării aciivităţii edu lui a făcut şi face pentru mod
dobîndite în 1987 argu- că dacă la Ţesătorin pundere şi exigenţă în (ot strucţii, din celelalte do cative, în care învăţămîn- înălţarea patriei noastre tem;
oră,
mentind o muncă asiduă, de mătase, A v i c o l a , ceea ce se întreprinde. Cu menii ale economiei mu ful politico-ideologic, adu pe noi culmi de progres secti
plină de dăruire şi res T.A.G.G.M., Termocentrala deosebire, este necesar ca nicipiului. In acelaşi timp, nările genei-ale, munca de şi bunăstare, urîndu-i, tot ceaţ
ponsabilitate. Peste preve- Mintia, întreprinderea pen tinerii să se regăsească organizaţiile U.T.C. tre la om la om, celelalte for odată, a?ii mulţi, multă chic
d ori le do plan au fost tru lianţi sarcinile nu au mai mult în eforturile co buie să manifeste mai me specifice să-şi dove sănătate şi fericire, putere serv
realizate importante canti fost realizate la toţi indi lectivelor muncitoi-eşti de multă răspundere şi exi dească mai consistent efi de muncă pentru a con
tăţi do pirită, plumb, zinc, catorii, aceasta se dato creştere mai accentuată a genţă în exercitarea atri cienţa. Dincolo de loele a- duce cu aceeaşi strălucire
cupru, minereu de fier, rează şi modului insufi productivităţii muncii, ri buţiilor şi obligaţiilor în cestcn, organele şi orga d- destinele poporului şi pa
energie electrică, var, pre cient în care tinerii se im dicarea nivelului tehnic şi ceea ce priveşte pregăti zaţiije U.T.G. din indus triei socialiste.
fabricate din beton armat, plică în soluţionarea pro calitativ al producţiei, ma- rea şi perfecţionarea pro trie, şcqii, instituţii şi de VALENTIN NEAGU