Page 90 - Drumul_socialismului_1988_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU

Eroului Nicolao Ceauşescw Prima floare
Wî.
Eşti cel bun Gîndul meu de pace îl dedic lor,
Cel drept Viaţa mea frumoasă o dedic lor, • IN
Şi cel viteaz Verdele crud al mugurilor îl dedic lor, CU.Ml’A
w^îclări
Pe care veacurile-l zămisliră Pîinea caldă, de pe masă, o dedic lor Oraşul
îţi stă de veghe braţul veşnic treaz Trăind în ţara păcii zilnic î
Iar sufletu-ţi vibrează ca o liră. nat« ca
Eşti drept şi nobil Culegînd boabele dulci ale strugurilor, de cofe
efe ciule
înţelept şi dîrz, Ţinînd soarele păcii in mină sărăţ«le
Aşa cum şi pe noi ne-nveţi a fi. Dedicăm prima floare gătit« i
Iţi dăruim din suflete curate Iubiţilor conducători! cofetari
C.P.A.D
Recunoştinţa noastră de copii. zare a
facere
EMILIA HERCUT, SORINA BENEA, în ele pi
cl. a Vlll-a,
cl. a Vlll-a E,
Cenaclul — un exigent, dar necesar Şcoala generală nr. 9 Şcoala generală nr. 2 sarcinii!
Hunedoara Petroşani » VIU
sul „Pi
copiii“,
laborator de creaţie şi educaţie l»rii con
vista ,.
de Ia
Oricine trece pragul na pentru el un titlu de pentru frumoasele calităţi nedoara
Cenaclul literar „Ritmuri" ceptată şi apreciată propria - Vorbeaţi de prezenţa Teatrului de stat „Valea mîndrie. Mindrie care l-a artistice Adrian Zavlov- miul c<
din Deva a desfăşurat de-a creaţie. creatorilor din cenaclu în Jiului" din Petroşani, face insoţit de fiecare dată schi, Gabriela Bellu, Doru niera 1<
miui sp
lungul anilor o activitate - Vorbind de necesitatea volume proprii sau cu ca­ acest lucru cu emoţia da­ cînd a urcat treptele sce­ Zamfirescu, Claudiu Bleonf,
permanentă, într-un climat permanentului contact cu racter de antologie. torată artei, frumoaselor nei inlerpretînd roluri di­ Nicolae Vîrtan, Lerida Bu- » si:
de exigenţă a creaţiei mem­ publicul, vă rugăm să men­ - Obţinînd titlul de lau­ tradiţii, de patru decenii verse, conturînd personaje choltzer. Acum doi ani, la TOARK
SPAŢII
brilor săi. Cenaclul a deve­ ţionaţi modalităţile de ma­ reat al Festivalului naţional (pe care le va implinl in apa'rţinind dramaturgiei Festivalul de teatru de Ia 1101« SOCj
nit, în acelaşi timp, un la­ nifestare ale cenaclului. „Cîntarea României", poeţii luna mai - n.n.) ale aces­ naţionale şi universale. In Costineşti, instituţia petro- năric c
borator de îndrumare şi e- - Pe lîngă şezătorile li­ Miron Ţie, Mariana Pânda- te/ instituţii, dar mai ales toate a pus o picătură de şăneană obţinea un pre­ ţii pont
cili năric
ducare a celor care îl frec­ terare deja amintite, unele ru, Constantin Deheleanu cu respectul pentru sluji­ sensibilita.te, oferindu-le a- miu de interpretare prin ţiei nu
ventează, oameni ai muncii urmate de discuţii cu oame­ au fost Incluşi în volumul torii ei, care şi-au dedicat poi cu generozitate publi- prezenţa deosebită a ac­ oraşul J
în unităţile economice şi in­ nii muncii, organizate la „Laudă patriei". Prezenţi în munca, talentul înnobilării cului. torilor Cladiu Bleonţ şi dispune?
corcspur
stituţiile oraşului. volume sînt şi Dorina Brân­ prin intermediul frumosu­ Magda Catone (piesa „Un mutat I:
Ţesătoria de mătase, mină bloc S 1.
— O bună parte dintre şi T.A.G.C.M. Deva, în loca­ duşa, loan Vasiu, Dumitru lui artistic a sufletului se- bărbat şi mai multe fe­ dul Ţiul
creatorii care au venit în lităţile Baia de Criş, Sîntă- Hurubă. în curs de apari­ menilor lor, educării este­ Slujitori mei" de Zorin). Astfel de Aici, î
cenaclul nostru au devenit, mărie Orlea, Păclişa ş.a,, ţie cu cărţi proprij — Ma­ tice, elice, patriotice, for­ momente n-au lipsit in ac­ secţiile .
au corni
prin muncă asiduă, perma­ recitalurile de poezie pa­ riana Pândaru, Miron Ţie, mării personalităţii uma­ ai scenei tivitatea teatrului, ca de I ticru.
nente acumulări şi talent, triotică dedicate unor eve­ Dorina Brânduşa, loan Va­ ne, a omului nou, aşa cum altfel şi montările de ex­
oameni de bază, care nu o nimente deosebite din via­ siu. Semnează în paginile a fost el prefigurat in cepţie — „O scrisoare pier­ e Divi
lectivul i
dată pot fi întîlniţi în pagi­ ţa partidului şi poporului revistelor literare C. Gh. Programul partidului, de petroşănene dută" de I. L. Caragiale, mcreiale
nile revistelor de specialita­ nostru, iniţiem, periodic, Naidin, Dumitru Tuhuţ, Da- documentele Congresului „O intimplare cu haz" de autoserv
te, în volume de antologie schimburi de experienţă cu al Xlll-lea şi Conferinţei Carlo Goldoni, „Pluta me­ tul ui ,,l
nedoara
sau proprii, ne-a relatat cenaclurile „Confluenţe" al vid Rusu, Andrei Caucar, Naţionale. Unii dintre ei Alături de llie Ştefan au duzei" de Marin Sorescu, continuu
poetul Valeriu Bârgău, mem­ „Scînteii tineretului", al re­ Daniel Mariş, Alina Lucia şi-au impietit destinele cu devenit oameni de bază ai „Timp in doi" de D. R. li nare, i
bru al Uniunii Scriitorilor, vistei „Vatra" din Tîrgu Mu­ Musulbaş, Letîţia Gavrilă, cele ale instituţiei incă de teatrului Nicolae Glterghe, Popescu, „Simbăta amăgi­ expuse
zare ,r
secretarul cenaclului. Cei reş, Flacăra" şi „Lucian Emanoil Constantin, Lumi­ la înfiinţarea acesteia. Al­ Mihai Cliia, Paulina Co- rilor" de I. D. Sirbu, ta
care s-au convins că nu po­ Blaga" din Hunedoara. Unii niţa Mihai, Daniel Marian, ţii au venit pe parcursul dreanu, Florin Plaur, Ale­ ,,Recunoaşte-ţi-l singuri" pla*
sedă calităţile, arderile ne­ membri ai cenaclului au cărora li se alătură crea­ anilor ce au urmat, mar- xandru Codreanu, Corvin do Ivan Bucovcan, „Auto­ ■ fiure a
cheie să
cesare scrisului, au plecat participat la tabere de crea­ tori mai tineri, cu toţii oa­ cindu-şi prezenţa in colec­ Alexe pe care nu o dată rul e în sală“ de Ion Bă- , 10 la su
singuri. Pentru cei rămaşi, ţie organizate de C.C. al meni ai muncii la termocen­ tivul art'stic prin dăruirea i-am intilnit in emisiunile ieşu ş.a. Intre cei care au
ne-am străduit ca cenaclul şi pasiunea lor, prin mo­ de radio şi televiziune, conceput aceste spectaco­
să devină o modalitate e- U.T.C. şi Uniunii Scriitorilor, trală, mină, pe şantierele de dul in care au ştiut să dea film, viaţa cultural-artis- le s-au numărat regizorii
ducaţională eficientă. Avem la laşi, Suceava, Galaţi, Rm. construcţii, I.F.E.T., Institu­ i viaţă unor personaje de tică a judeţului, in spec­ Marcel Şoma, Nicolae
datoria să găsim la fiecare Vîlcea, Tulcea, Timişoara. tul de proiectări, întreprin­ neuitat, prin intensa trăire tacole tematice şi omagia­ Gherghc, Radu Băieşu.
materialul de substanţă din Păstrăm un contact perma­ derea de materiale de con­ scenică transmisă şi spec­ le, jucind alături de ama­ Cu toţii au contribuit la DEVA:
tatorului din sală, pe care
creaţia sa pentru a fi pus nent cu revistele Tribuna", strucţii Deva. l-au făcut părtaş la ac­ tori sau ajutindu-i pe a- crearea unei „cărţi de vi­ toarcere?
seriile I-
de
zită"
apreciate
publi­
în valoare. Urmărind ridi­ „Luceafărul", „România li­ — Valeriu Bârgău, pe cînd ţiune, mai uman şi mai ceştia să aibă evoluţii a- cul din întreaga ţară, de ta); nu
carea nivelului de cunoaş­ terară", Suplimentul „Scînteii o nouă (a noua - n.n.) în- responsabil pentru tot ceea preciate in Festivalul na­ specialişti, pentru Teatrul eolarea
Zorba (
tere al fiecărui membru, cu tineretului", „Orizont", care tilnire cu publicul în librării ce întreprinde in muncă, ţional „Cintarea României". de ac­ de stat „Valea Jiului", pen­ T-TI (Mo
tinără
Generaţia
ajutorul profesorilor Troian publică creaţia noastră. prilejuită de un volum per­ în viaţa de zi cu zi. tori a sporit posibilităţile tru continua strădanie a tul lui
Dinorel Stănciulescu, Con­ - O manifestare care s-a sonal ? Actorul llie Ştefan este de exprimare ale colecti­ slujitorilor săi de a con­ ra); PE'
truiatul
stantin Deheleanu şi al u- bucurat de interes s-a dove­ — în curînd, cu romanul cel mai vechi■ om din tea­ vului artistic, a adus acea tura şi menţine un fapt de datul (P
mo — st
nor invitaţi din afară, au dit „Atelierul de creaţie — „Semne particulare", apărut tru. Ei a fost martorul e- infuzie permanentă de cultură la nivelul judeţului, iembrie);
fost dezbătute teme de larg Ritmuri", organizat împreu­ la Editura „Facla". voluţiei acestei instituţii de prospeţime, de care are integrîndu-se o în acelaşi bire —
personalitate
timp,
cu
interes legate de fenomenul nă cu Biblioteca judeţeană. artă, apreciată in întreaga alita nevoie orice institu­ proprie în mişcarea tea­ rea); LL
ţară, incă din anul 1948.
rizează
de
cuvi­
literar românesc, creaţia pa­ - Este o acţiune anuală Convorbire realizată de Teatrul minerilor din Va­ ţie a fi spectacol. Se pentru trală naţională. tu ral); \
consemnaţi
ne
triotică cu certe valenţe e- ce s-a impus în rîndul pu­ MINEL BODEA lea Jiului a fost întotdeau­ deplinul lor profesionalism, M. B. soru] di.
rul); L(
ducaţionale şi analizată cu blicului prin participarea u- nul (Mir
exigenţă propria creaţie. Cu nor personalităţi recunoscute ÍSSí SA: St
toate acestea, mai există ale scrisului românesc, do­ 1-11 (Mii
GANI:
(Rp'ezat)
unii care evoluează spre o vedind deopotrivă valenţe Expoziţie tc
creaţie fadă, neconvingătoa­ educative pentru cenaclişti, (?. A
re. Pe aceştia îi invităm la care au posibilitatea să ci­ TIE. Şa
tru şaptt
şezători literare în întreprin­ tească cu acest prilej şi să de pictură le se g
deri pentru a simţi mai in­ dezbată creaţii ale lor. în CEOAGI
tens pulsul muncii produ­ cadrul acţiunii sînt organi­ Sala „Studio" a Casei Iui Bac.
cultură):
cătorilor de bunuri materia­ zate, de asemenea, expozi­ de cultură din. Hunedoa­ Situl f
le, a vedea cum este re­ ţii de pictură şi grafică. ra găzduieşte expoziţia de BRAZI:
RIA: Şr
tru şapt
pictură a Gabrielei Bră-
şui); U,
ncscu, laureată a Festiva­ (Lumina
CRONICA DISCULUI lului naţional „Cintarca
României", care aduce în
0 încununare a creaţiei din secolul ft atenţia publicului o suită Rezulţi
de lucrări în ulei cu des­
io“ din
chidere spre sugestii ge­ Extrag
al XlX-lea neroase, umane. Ne refe­ 2K 51 51»
: . y . . ✓ M m Extrag
II. #lví m im rim la „Meduza Vegeta- 76 :ii
m y
Printre artiştii de seamă linie melodică, printr-o • .. . ■ lis", „Compoziţie cu chip ti 37.
caro au luptat pentru a- armonie şi orchestraţie bo­ fi Ji! m 11 Fond i
firmarea valorilor naţio­ gată, Caudella a valorifi­ ? 1 răsturnat", integrate por­ 939 115 le
lei, repo
nale, pentru a crea o artă cat frumuseţile muzicii fi tretisticii ei. Lucrări cu
românească independentă, noastre populare, glorifi- suflu liric se dovedesc
Ceramica ocupă un spa ţiu important în cadrul noii Secţii de istorie şi etnografie
se numără şi compozitorul cînd trecutul istoric şi le­ din Brad a Muzeului judeţean. Foto OCTAVIAN [ANULI „Amfore cu scoici", „Co­
Eduard Caudella. Artistul, gendar al poporului ro­ : joace pădureneşti" (lucrări
distins printr-o remarca­ mân. „Amintiri din Car-
bilă pregătire teoretică şi paţi", fantezie nr. 5 pen­ IRONICA FILMULUI laureate), pretexte inteli­
tehnică, a înfiinţat prima tru orchestră, „Dochia", gent alese pentru a reda
orchestră simfonică din baladă pentru orchestră bogăţia fără seamăn a su­
Iaşi, apoi a fost numit op. 47 şi fragmente din Realizare certă a cinematografiei româneşti fletului pădurenesc, auten­
profesor de vioară şi di­ opera „Petru Rareş" — tice „vitralii" ale esteticii
universului
luptător,
te­
Circumscris
adevărat
rector al conservatorului. sînt doar cîteva din cele matic şi stilistic luconfundn- tant al noului. reprezen­ turi de oamenii care cunosc
sensul vieţii lor şi al lumii
Ca dirijor şi violonist con- mai cunoscute creaţii, ale bil al regizoarei-scenarist Personajul cheie — asupra pe care o făuresc, lînăra do- ţărăneşti, suita de tablouri
cortist a introdus în reper­ compozitorului Caudella, Malvina Urşianu, „Figuran­ căruia se exercită mecanis­ bîndeşte certitudinea unui redînd naturi statice —
mul dramaturgie — este Leo-
toriul curent creaţia ma­ reunite pe discul-medalion ţii“ surprind transformările nora (copilul părăsit odini­ drum şi a unul ideal. personaj „Grup de ceainice cu flori",
Pentru
Lconora,
din
rilor clasici. Paralel cu recomandat astăzi. Opera social-politicc actului anii care oară printre ruine, cărîndu-şi forţă al unul film memora­
au
revoluţio­
urmat
activitatea strict muzicală, în 3 acte „Petru Rareş", nar din august 1911. Iteluînd în spate zestrea sentimenta­ bil, actriţa Mariana Buruia­ „Ceasul bunicii", „Natură
Caudella s-a remarcat şi al cărei libret a fost con­ destinele unor personaje din lă — portretul mamei), acum nă a obţinut Premiul de In­ statică cu gramofon" ş.a.
feminină
terpretare
ediţia
la
sting
Dunării
„Pe
malul
în calitate de publicist, ceput după o nuvelă de albastre“, filmul le al regăseşte o adolescentă a anilor ’50. O ’87 a Galei filmului cu tema­ Iată, aşadar, un prilej
energie
imensă
se
morală
scriind studii, articole, re­ Nicu Gane, reprezintă o Ia zece ani după memora­ consumă pentru a face din tică pentru tineret de la Cos­ de a vizita expoziţia, de
cenzii şi amintiri în ga­ încununare a creaţiei dra­ bilul august. Ele simbolizea­ şi victima de ieri (exmatricula­ tineşti. reconstituie cu a avea un plăcut şi in­
tă pentru dosar), un om cu
„Figuranţii“
dar
progresiste,
ză
forţe
zetele „Arta" şi „Româ­ matice din secolul al XIX- acea pătură socială condam­ picioarele pe pămînt, inte­ ingeniozitate şi putere de cu­
lea, mesajul patriotic al nată la părăsirea scenei po­ grat în noile structuri ale c- structiv impact cu creaţia
nia muzicală". Printre cei lucrării fiind redat în am­ litice. Depăşiţi do istorie, a- xistenţei. Personajul fetiţei, prindere spiritul unei epoci, plastică din Hunedoara,
dar este şi o chemare ia con­
care s-au bucurat de în­ plele scene de masă, în ceştia din urmă îşi joacă ul­ exemplu al umanismului re­ secvenţă în materializarea
drumările sale a fost şi cîntecele care exprimă timul rol, unul de figuraţie. voluţiei in care se formea­ idealurilor caro au generat prin intermediul uneia
condiţiile
semnifică
do
ză,
marele nostru George E- dragostea de libertate a Simultan, este oferit şi mo­ .afirmare create valorilor u- schimbările revoluţionare prin dintre cele mai talentate
care societatea românească a
delul uman do urmat — co­
mano
nescu. poporului. munistul Iustin BOstaca, ge­ asupra perene, noua viziune ajuns în stadiul actual de reprezentante ale sale.
Implicării
individului
în creaţiile sale, ce se neros, plin de înţelepciune în progresul istoric, primită dezvoltare.
disting printr-o frumoasă Prof. ELENA TĂMĂSAN revoluţionară, personalitate de în mijlocul lumii noi, ală­ VERONICA PALADE EUGEN EVU