Page 92 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 92
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N R. 9 393 © SIMBĂTĂ, 30 IANUARIE 1988
gaW EWlBIE 1PJE fclLWB] Consfătuire
La Deva a avut loc ieri voluţii agrare (Cornel C'.o
consfătuirea pe tema „Va văciu — director adjunct
ÎN T U N I S I A A A P Ă R U T V O L U M U L : lorificarea realizărilor e- al Direcţiei judeţene pen
conomico-sociale ale ju tru agricultură), desfăşură
„Preşedintele Micolae Ceauşescu. Eminentă contribuţie la definirea deţului în activitatea dc rii unei intense activi
educaţie patriotică, revolu tăţi de educaţie patriotică,
ţionară a maselor", orga revoluţionară de către
unei noi ordini economice internaţionale" nizată de Comitetul ju instituţiile şi aşezămintele
deţean de cultură şi edu do cultură (Constantin No-
TUNIS 29 (Agerprcs). — blemele economici mon lestinei, alte personalităţi mâniei asupra organizării caţie socialistă, cu spri lega — vicepreşedinte a!
în capitala Tunisiei a n- diale, ale subdezvoltării şi ale vieţii politice, economi pe baze noi a raporturi jinul Consiliului Culturii Comitetului judeţean de
părut în aceste zile vo edificării noii ordini" eco ce şi cultural-ştiinţifice tu lor internaţionale. şi Educaţiei Socialiste, cultură şi educaţie socia
lumul „Preşedintele Nicolae nomice mondiale, interde nisiene, reprezentanţi ai în încheierea manifestă Comisiei judeţene de răs- listă). Au fost abordate,
Ceauşescu. Eminentă con pendenţei tot mai strînse presei şi radioteleviziunii, rii, preşedintele Uniunii pîndire a cunoştinţelor în acelaşi timp, forme şi
tribuţie la definirea unei dintre ele, legătura între corespondenţi străini acre Scriitorilor Tunisieni, La ştiinţifice şi tehnice, Con modalităţi utilizate de
noi ordini economice in problema reducerii sub ditaţi la Tunis. roussi Metoui, şi-a expri siliului judeţean al sin organizaţiile sindicale şi
ternaţionale". stanţiale a cheltuielilor mi Luînd cuvîntul, autorul mat convingerea că lucra dicatelor, Comitetului ju de U.T.C. pentru mobiliza
Tipărită în Editura litare, a realizării dezar lucrării, Mustapha Fersi, a rea apărută se va bucura deţean Hunedoara al rea oamenilor muncii, a
„Spartacus", lucrarea cu mării şi asigurai'ea dez subliniat semnificaţia pro de un interes legitim şi de U.T.C. tinerilor la îndeplinirea
prinde extrase din rapoar voltării economico-sociale. fundă a publicării acestui aprecieri binemeritate în în cadrul reuniunii, la sarcinilor economice (Geor-
te, cuvîntări şi interviuri în încheiere, Mustapha volum şi a arătat: Preşe Tunisia şi în general în care au luat parte pre geta Fedoranici, activistă
ale şefului statului român, Fersi scrie: „Am socotit dintele Nicolae Ceauşescu ţările de limbă franceză, şedinţii comitetelor muni a Consiliului judeţean al
care definesc concepţia şi că este foarte important este unul din cei mai iluştri avînd în vedere importan cipale şi orăşeneşti de sindicatelor, Traian Creţ,
acţiunile preşedintelui pentru cititorii unei ţări şefi de stat care propulsea ţa deosebită a problema cultură şi educaţie socia secretar al Comitetului ju
Nicolac Ceauşescu în legă cum este Tunisia, ţară în ză ideea acestei noi ordini ticii tratate, valoarea ines listă, ai comisiilor de răs- deţean al U.T.C.), mijloace
tură cu această importantă curs de dezvoltare, legată economice şi politice inter timabilă, recunoscută uni pîndire a cunoştinţelor de formare a gîndirii eco
problemă a zilelor noastre. prin multe şi trainice fire naţionale şi care a luptat versal, a ideilor, concep ştiinţifice şi tehnice, di nomice, de popularizare a
în Cuvînt înainte, auto de România — şi ea ţară eroic, de-a lungul atîtor ţiilor şi i n i ţ i a t i v e l o r rectori de case de cul realizărilor prin interme
rul — scriitorul Mustapha In curs de dezvoltare — să ani, pentru impulsionarea p r e ş e d i n t e l u i Nicolae tură, cluburi, activul cul diul muncii muzeale, cu
Fersi, secretar general al aibă posibilitatea de a cu acţiunilor în favoarea noii Ceauşescu privind instau tural obştesc au fost a- cartea şi filmul. Partici
Uniunii Scriitorilor Tuni- noaşte, fie chiar numai în ordini economice internaţio rarea noii ordini economi bordate teme vizînd nece panţilor la consfătuire
sieni — arată că a avut rezumat, concepţia şi mo nale. Cartea, pe care am ce internaţionale, edificarea sitatea cunoaşterii reali kvau fost înfăţişate sarci
prilejul să cunoască nemij dul cum preconizează şi onoarea să o prezint, este unei lumi mai bune şi mai zărilor industriei hunedo- nile ce revin factorilor
locit România şi că a fost promovează . preşedintele numai o introducere, o drepte. rene circumscrise marilor educaţionali în lumina
puternic impresionat de României eforturile pen parte a genialei opere a Participanţii la festivi înfăptuiri ale patriei documentelor Congresului
c o n c e p ţ i a preşedinte tru lichidarea subdezvoltă preşedintelui N i c o l a e tate au transmis preşedin socialiste (Mircea Jampa al XlII-lea şi Conferinţei
lui Nicolae Ceauşescu pri rii şi edificarea unei noi Ceauşescu, o deschidere telui Nicolae Ceauşescu — vicepreşedinte al Con Naţionale ale partidului,
vind îndreptarea imenselor ordini economice interna spre opera conducătorului un mesaj de profundă sti siliului judeţean de con Congresului al IlI-lea al
resurse ce se cheltuiesc ţionale, a unei lumi a jus partidului şi statului ro mă, de caldă prietenie şi trol muncitoresc al activi educaţiei politice şi cul
pentru înarmare spre do tiţiei şi echităţii, să aibă mân. aleasă apreciere pentru o- tăţii economice şi sociale), turii socialiste (Gheorghe
meniile care asigură bună acces direct la bogăţia sa în alocuţiunea sa, Zaka pera sa politică excepţio a realizărilor şi perspec Milca — director adjunct
starea oamenilor. de idei, făcîndu-şi o imagi ria Abdul-Rahim, director nală, pusă în slujba li tivelor agriculturii jude în Direcţia culturii de
Necesitatea unei noi or ne de modul absolut re în Departamentul politie bertăţii şi progresului po ţului în condiţiile noii re- masă din C.C.E.S.),
dini economice internaţio marcabil, în care acest om al O.E.P., a relevat efor poarelor, adresindu-i, cu
nale, relevă scriitorul Mus- de stat, de talie internaţio turile deosebite ale Româ prilejul aniversării zilei de W A V W ’A V .V .'.U V .W ^ V .m V .W .V A W A W .V
tâpha Fersi, este „mesa nală, militează atît pentru niei, ale preşedintelui naştere, cele mai respec
jul ardent pe care unul promovarea intereselor na Nicolae Ceauşescu pentru tuoase urări de sănătate şi
dintre liderii politici de ţionale, cit şi cele interna soluţionarea pe cale po fericire, de noi succese în Dezbateri la obiect
cea mai mare audienţă şi ţionale, ale ţărilor în curs litică, paşnică a con activitatea de înaltă răs
credibilitate internaţională, de dezvoltare". flictului din Orientul pundere desfăşurată la
p r e ş e d i n t e l e Nicolae Structurată în opt capi Mijlociu, a scos în re cîrma destinelor poporului (Urmare din pag. 1) pletate, atunci cînd este
Ceauşescu, îl reînnoieşte tole, selecţia de texte din lief caracterul profund român, pentru înţelegere, cazul, cu demonstraţii şi
în toate instanţele potri opera tovarăşului Nicolae umanist, revoluţionar al colaborare şi pace în în evidenţa prezenţei nu era aplicaţii practice în cîmp,
vite, oferind comunităţii Ceauşescu, cuprinsă în vo concepţiei preşedintelui Ro- treaga lume. ţinută la zi ? livada pomicolă sau in
internaţionale, în această lum, analizează şi dă răs in ce priveşte participa fermele zootehnice. Acest
perioadă critică şi contra puns unor probleme de rea cursanţilor la dezba lucru duce, fireşte, la
dictorie, o opţiune clară, cea mai mare importanţă teri, trebuie să arătăm eu temeinica însuşire a teh
viabilă, responsabilă şi privind noua ordine eco H CIUDAD DE PANA încă nu la toate cercurile nologiilor de lucru. a
reconfortantă". Prezentul nomică internaţională. MA. - !ntr-o declaraţie lectorii reuşesc să realize noilor cerinţe şi metode
volum, subliniază autorul, Cu prilejul lansării ofi făcută la Ciudad de Pa ze un dialog fructuos şi de muncă în agricultură.
ilustrează contribuţia emi ciale a volumului, la sediul Q MOSCOVA. - La nama, preşedintele pana eficient cu cei prezenţi, Astfel s-a procedat, în
nentă, inconfundabilă a Uniunii Scriitorilor Tunl- Moscova a avut loc şe mez, Eric Arturo Delvalle, deseori limitîndu-se doar ziua raidului nostru la
şefului statului român, la sicni a avut loc o festivi dinţa Biroului Politic al a respins ferm amestecul la expunerea temei. Aşa C.A.P. Peşteana unde, după
eforturile de eradicare a tate, la care au luat parte C.C. al P.C.U.S., consacra străin în treburile interne, s-au prezentat lucrurile la dezbaterile t e o r e t i c e ,
subdezvoltării, la edifica dr. Muliieddine Saber, di tă modului în care se în subliniind că „Panama este cercul zootehnic de la cursanţii au ieşit în cîmp
rea unei noi ordini eco rectorul general al Orga deplinesc hotăririle partidu hotâritâ să nu îngenun C.A.P. Livadea, la cele unde li s-a explicat şi au
nomice internaţionale, la nizaţiei Statelor Arabe pen lui şi guvernului în vede cheze în faţa presiunilor cu profil vegetal de la participat direct la acţiu
întărirea solidarităţii şi tru Ştiinţă şi Cultură rea economisirii resurselor externe". — relatează a- C.A.P. Unirea. Acolo unde nea de fertilizare cu în
unităţii de acţiune a ţă (ALESCO), Laroussl Metoui, energetice şi de combusti genţia Prensa Latina. lectorii apelează la date grăşăminte naturale şi chi
rilor în curs de dezvolta p r e ş e d i n t e l e Uniu bil. Subliniind existenţa concrete din activitatea mice a unei parcele desti
re, pentru dezarmare, pace nii Scriitorilor Tuni- unor lipsuri în domeniul ^ LONDRA. - In capi unităţii, cum s-a îfttîm- nate cartofilor De ase
şi justiţie internaţională, sicni, Mustapha Fersi, respectiv, Biroul Politic a tala Marii Britanii s-au plat la cercul zootehnic menea, la coreul zootehnic
elemente de însemnătate secretar general al uniunii, relevat că lupta pentru încheiat lucrările primei de la Sălaşu de Sus, la de la C.A.P Sălaşu de
capitală pentru viitorul o- Mustapha Menif, consilier regimul de economii tre conferinţe internaţionale cel vegetal de la C.A.P. Sus, unde s-a dezbătut
menirii. al primului-ministru al Tu buie să constituie una din consacrate analizării mă Peşteana, cursanţii sînt tema „Tehnologia şi igie
Autorul relevă legătura nisiei, Zakaria Abdul-Ra- direcţiile principale în ac surilor pentru prevenirea atraşi în discuţii, vin cu na mulsului; metode de
pe care preşedintele Româ him, director în Departa tivitatea tuturor organiza râspindirii sindromului i- propuneri concrete pentru muls la vacile cu lapte”,
niei o face între proble mentul politic al Organiza ţiilor de partid şi econo munodeficientei dobîndite îmbunătăţirea muncii. expunerea teoretică a fost
mele dezarmării şi pro- ţiei pentru Eliberarea Pa- mice. (SIDA). Au luat parte de completată cu demonstra
m SOFIA. - La Sofia legaţi din 148 de ţări, DEMONSTRAŢIILE ţii practice pe linia graj
s-au încheiat lucrările Con precum şi experţi ai unor SI APLICAŢIILE dului. în acest mod ar tre
Schimb de mesaje româno — israelian ferinţei Naţionale a Parti organizaţii internaţionale. PRACTICE SPORESC bui să se procedeze şi la
A TEMELOR
TEL AVIV 29 (Agerpres). avut loc cu prilejul pri dului Comunist Bulgar, Participanţii au adoptat o 1 GRADUL DE ÎNSUŞIRE C.A.P. Timpa, Toteşti,
Unirea, Livadea şi altele,
declaraţie în care se lan
transmite agenţia BTA. Fo
— Un cordial schimb de mirii, separate, de către rumul comuniştilor bulgari sează un apel la între unde, după cîte am con
saluturi şi urări de sănăta şeful Statului Israel şi a adoptat" o hotârire pe prinderea de acţiuni ur Recomandabil este ca statat, nu se organizează
te a avut loc între pre primul ministru israelian marginea problemelor dis gente pentru transpunerea expunerile teoretice şi demonstraţii ş.i aplicaţii
şedintele Republicii Socia a tovarăşului Ioan Totu, cutate. în practică a strategiei Or dezbaterile să fie com practice.
liste România, Nicolae ministrul afacerilor exter Cuvintul de închidere a ganizaţiei Mondiale a Să
Ceauşescu, şi preşedintele ne al României, aflat în Conferinţei a fost rostit de nătăţii (O.M.S.) referitoa ★
Statului Israel, Chaim vizită oficială în Israel. Todor Jivkov, secretar ge re la măsurile de control t! Dată fiind importanţa pe care învăţămîntul agro
în cadrul întrevederilor
Herzog, precum şi cu pre neral al C.C. al P.C. Bul şi prevenire a acestei ma zootehnic de inasă o are pentru îmbogăţirea cunoş
au fost abordate probleme
mierul Yitzhalc Shamir. ale relaţiilor dintre Româ gar. ladii. ii tinţelor profesionale ale tuturor oamenilor muncii
Schimbul dc saluturi a nia şi Statul Israel. din agricultură, pentru creşterea continuă a pro
ducţiilor vegetale şi animaliere este necesar ca
« — ® - ® — ® — — St — « — ® — •----------• — * organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare,
conducerile unităţilor agricole, toţi specialiştii să
C.P.A.D.M. PUI acorde, în continuare, ma ximă atenţie pentru desfă
COOPERATIVA „PROGRESUL" DEVA şurarea cu regularitate şi eficienţă sporită a cursuri
ÎNCADREAZĂ
lor.
® gestionar şi vînzător la magazinul texti-
B-dul Decebal, bl. N
le-încălţăminte
Execută prin secţia sa de imprimări, • şef secţie producţie tricotaje
etichete şi etichete de produse pe carton, încadrarea se face în condiţiile Legii 57 CENTRALA INDUSTRIALĂ DE REŢELE ELECTRICE
7
Ş
U
I
R
E
B
U
C
T
amintiri şcolare (fluturaşi), invitaţii de 1974 şi Legii 12/1971.
nuntă. ÎNCADREAZĂ
La cererea întreprinderilor şi instituţii In condiţiile legii, prin I.R.E. Deva, pentru
lor execută legat arhivă, atît la sediul uni RESTAURANTUL „BACHUS" laboratorul de cercetare proiectare Deva
tăţii, cît şi la sediul întreprinderilor şi insti din municipiul Deva © un inginer electronist cu stagiul în pro
tuţiilor. Executăm, de asemenea, coperţr Organizează zilnic, intre orele 16-20 ducţie de cel puţin 3 ani.
SERI DISTRACTIVE PENTRU TINERET,
pentru arhivă. intr-un cadru ambiant plăcut se oferă : sucuri răco
Execuţie promptă şi de calitate. ritoare, fructe, sandviciuri, salate de fructe, dulciuri za Informaţii suplimentare se pot lua la tele
haroase, ultimele noutăţi muzicale pentru audiţie şi dans. fon 15750, inferior 158, 159, 160.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerou, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu (straie (redactor şef), Lucia Elena Lîciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob | rruss j
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane s 11275, 12157, 11585. Teiexr 72288. TIPARUL,! Tipografia Deva, str. 23 Aug ust, nr. 275.
