Page 93 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 93
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
TOVARĂŞULUI NICOLAL CEAUŞESCU, CONDUCĂTORUL IUBIT,
OMAGIUL FIERBINTE Al OAMENILOR MUNCII HUNEDORENi
Faptele de muncă — recunoştinţa noastră deplină
DOUĂ SECTOARE — încheiat anul 1987 sînt marfă de 1,5 milioane '
PESTE G 000 TONE continuate la cote supe lei, regăsită în îmbute- \
CĂRBUNE ÎN PLUS rioare în acest an, din lierea peste plan a 8 000 t
prima lună. Pregătirea hectolitri de bere şi li- ?
Minerii din Uricani au temeinică a producţiei şi vrarea în plus beneficia- 1
abordat sarcinile mobili mobilizarea exemplară rilor a circa 10 000 bec- ţ
zatoare ale acestui an pe toate fluxurile şi în lolitri bere brută, din i
ORGW Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C cu hotărîrea de a le în toate compartimentele care 350 hectolitri bere >
deplini exemplar, de productive, întreţinerea la butoi — sortimer.-l la ţ
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U 0E Ţ 1A N a-şi spori contribuţia Ia şi exploatarea judicioasă care se depăşesc pentru i
dezvoltarea bazei de re a agregatelor şi instala prima dată prevederile /
surse energetice a ţării. ţiilor le-au permis oame de plan.. )
Prinţr-o temeinică orga nilor muncii de aici De menţionat că aceste ţ
Anul XL, nr. 9 394 DUMINICĂ, 31 IANUARIE 1988 4 pagini — 50 bani nizare a muncii în aba să-şi îndeplinească înain frumoase succese au fost l
taje şi folosirea raţio te de termen planul pe obţinute în condiţiile e-
nată, la capacitate, a prima lună a anului Ia conomisirii unor cânii- )
complexelor mecanizate toţi indicatorii de bază. lăţi însemnate de cner- l
Au fost realizate su
Hotărîriie Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă de tăiere şi susţinere a plimentar o producţie gie electrică şi gaz mc- .
colectivul
cărbunelui,
1
lan.
sectorului I a extras su
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor qamenilor muncii plimentar de la începu
tul anului mai mult de
Participarea ia muncă a tuturor cooperatorilor - condiţie 5 000 tone de cărbune.
Sporul de producţie a
fost realizat de brigăzile
conduse de Ion Ciminga
esenţială pentru obţinerea de recolte superioare şi Ghcorghe Durlă, care
exploatează complexe de
mare înălţime şi produc
Cooperativa agricolă de coltei ş.a. s-au efectuat la făcut numeroase propuneri tivitate — CM A 5 II.
producţie din Banpotoc se timp. ¡menite a duce la perfec Rezultate bune înregis
numără printre acele uni — Este adevărat că par ţionarea activităţii. Astfel, trează şi minerii din
Nicolae Crăciun, loan An
tăţi din C.U.A.S.C. Şoi- ticiparea la activitatea de tonie, Avram Luca .şi alţii i sectorul III, care au rea
mtiş ce obţine, de mai .pe ogoare a fost numeroa lizat în plus, faţă de pla-
mulţi ani la rînd, rezul să în anul trecut, dar sînt au arătat că trebuie să ţ nul la zi, peste t 000 to-
tate bune atât în sectorul şi oameni ce nu vin la lu se acorde mai multă aten t ne de cărbune,
vegetal, cit şi în zooteh cru. în vremea cînd se ţie sporirii producţiei de i De menţionat că mina
nie. Astfel — cum s-a sub desfăşoară întreţinerea cul iarbă prin efectuarea de 1 Uricani sc înscrie, de la
liniat în darea de seamă turilor mai pot fi văzuţi lucrări de curăţare şi fer ţ începutul anului, între
prezentată în faţa adună prin cele două sate unii tilizare a păşunilor şi fi- i unităţile carbonifere ale
rii generale ce a avuit loc care îşi caută alte treburi neţelor, efectuarea tuturor ) Văii Jiului cu planul
recent — deşi anul trecut lucrărilor la cel mai înalt 1 realizat şi depăşit, avînd
condiţiile climatice n-au nivel calitativ, găsirea so
fost favorabile, coope ADUNĂRI GENERALE luţiilor pentru ca toţi ce t un spor la zi de 4 400
rativa a obţinut beneficii, ÎN COOPERATIVELE tăţenii celor două sate să ^ tone de cărbune.
şi-a realizat toţi indicato AGRICOLE ia parte activă la munca ( CU TOŢI INDICATORII
rii din zootehnie, a pre DE PRODUCŢIE în c.împ. î ÎNDEPLINIŢI
dat la fondul de stat pe Pornind de la sarcinile
Laboratorul c.T.C. al întreprinderii- „Plafar“ Orâştk*.
ste 320 tone cereale. Ana- de făcut în loc să vină la mobilizatoare ce îi revin \ Rezultatele bune cu L-a aceste instalaţii moderne se stabilesc prin analize cro - \
lizînd modul cum s-a ¡mun sapă — arăta Galenia cooperativei din Banpotoc t care colectivul întreprin- matografiee fiecare componen tă din uleiurile volative obţi
cit în anul precedent, par Blaj. Alţii, chiar dacă vin în 1988, cînd recoltele pe ? derii de bere Haţeg a nute din plantele medicinale. In imagine inginerul chimist
ticipanţii la dezbateri — la lucru, fac treabă de unitatea de suprafaţă vor Gabriela 15îrzan efectuând asemenea analize.
Dumitru Cornea, Vichentie mîntuială. De aceea, am trebui să crească muLt,
Pitar şi alţii — au subli mai avut buruiană în cul participanţii la dezbateri
niat că participarea la turile do sfeclă, cartofi şi au subliniat că în toamna g.s. „victoria" Căian Mobilizare maximă, acţiuni
trecută culturile de orz şi
munca a cooperatorilor porumb. Consiliul de con grîu s-au însămânţat în bu
este factorul hotărâtor în ducere va trebui să acţio ne condiţii şi evoluează
obţinerea unor rezultate neze cu mai multă liotă- bine. A fost definitivat hotărlte pentru realizarea planului, pentru
superioare. Din acest punct rîro pentru organizarea noul sistem de irigaţii,
de vedere în 1087 parti activităţii, mobilizarea la coca ce asigură udarea în
ciparea la lucru a oame muncă a tuturor coopera tregii suprafeţe din Lunca întărirea ordinii şi disciplinei
nilor din satele Ch iun in torilor. Mureşului a C.A.P. Ban-
dia şi Banpotoc a fost Vorbitorii, analizînd sti pcrtoc. Suprafaţa ce va fi
bună şi, ca urmare, lu lul şi metodele de muncă cultivată în primăvară a 12. Despre zidari
crările de întreţinere a ale consiliului de condu fost ogorîtă . şi se fertili
cui turilor, strângerea re cere al cooperativei. au
zează în aceste zile cu Am scris, recent, despre tice. Privind efectivul: 17 care, două oale dezbătute
îngrăşăminte complexe şi cei care muncesc la dez zidari, patru macaragii şi la un strat aflate în curs
pentru
oalelor
baterea
eu azotat de amoniu. în
j începînd de mîine, în toate localităţile j 1988 activitatea din zooteh fontă şi zgură din cadrul un maistru (faţă de nor de reparare. aproape*
mativ — există un singur
Prin
urmare,
nie se va dezvolta prin in secţiei a H-a furnale. Am nimic despre ceea ce ne
j judeţului se desfăşoară I troducerea creşterii bovi rămas însă datori cu câ interesează în mod deose
nelor. în acest ari coope teva rînduri faţă de oa R E P O R T E « bit: de ce nu sînt oale su
rativa va cultiva 35 de ha menii care le repară şi le
i Receiisăoiîntul animalelor j cu legume şi sc va extin înzidesc. Do fapt, mai co TN POST FIX ficiente pentru descărca
de activitatea de mică in rect spus, am lăsat să rea fontei din furnale ?
i domestice dustrie ş.a. Realizarea a- treacă un oarecare răgaz Acest fenomen persistă de
cestor sarcini impune, ca pentru a putea reflecta post vacant, de zidar). Sau mai mult timp. Go se poa
Hotărîriie Congresului Avînd in vedere însem- - o necesitate de prim ordin, suficient la ceea ce trebuie despre bilanţul activităţii te face pentru a avea mai
al XlII-lea şi Conferin nătatea deosebită a re- j antrenarea la muncă a tu scris despre zidari. Fiind schimbului la ora respec multe oale în circulaţie ?
ţei Naţionale ale partidu censămîntulUi, care este * turor cooperatorilor. că, la prima vedere, nu tivă: o oală terminată de Am adresat această între
lui prevăd sarcini impor o acţiune politică de larg p prea aveam ce spune. De
tante privind înfăptuirea interes naţional, subli- • TRAIAN BONDOR cât unele date pur statis înzidit şi trecută la usca- bare zidarilor înlîlniţt in
obiectivelor noii revoluţii niem cerinţa respectării J hala oalelor: Nicolae Su-
agrare, în acest scop tre cu stricteţe a prevederi- | ciu, Aurel Gruniţan, Emil
buind să fie îmbunătă lor decretului, în sensul ' Nemeş, Ghcorghe Năn-
ţită radical activitatea ca toţi factorii ce parti- j droanu, Ana Molduvan.
din sectorul zootehnic, să cipă la efectuarea recen- >. Ana Sima, Ilic* Vară şi
sporească efectivele, pro sămîntului să-şi îndepli- j
ducţia şi livrările la fon ncască în cele mai bune * alţii.
dul de stat, în strînsă condiţii atribuţiile refe- ţ — Aici lucrurile merg
concordanţă cu obiecti ritoare la înregistrarea J bine — ne-a răspuns zi
vele cuprinse în progra corectă a datelor, iar j darul Nicolae Suciu, şeful
mele do dezvoltare a pentru crescătorii de a- I formaţiei. Reparăm la timp
zootehniei şi de aulocon- n im ale obligaţia de a de- J
. ducere şi autoaprovizio- toate oalele pe care Ie pri
nare teritorială. O sem clara cu exactitate efec- I mim.
nificaţie aparte pentru tivele ce le deţin şi de ' — Cit durează înzidirea
fundamentarea măsurilor a asigura verificarea la f unei oale de fontă ?
de dezvoltare şi moder faţa locului, prin nu- » — Dacă se repară la un
nizare a sectorului zoo mărare, a animalelor, j singur strat o oală se ter
tehnic o prezintă datele păsărilor şi familiilor de !
ce le oferă recensămân albine ce le are în pro- j mină în trei • schimburi.
tul animalelor domesti prietate. Procedînd în Pentru uscare sînt necesa
ce, acţiune ee se desfă acest mod, se asigură j re între 12—24 ore.
şoară pe întreg teritoriul posibilitatea realizării u- * Dacă materialele nece
ţării, în conformitate cu nor evidenţe precise a- j
prevederile Decretului supra situaţiei efective- I sare pentru înzidiro — că
Consiliului do Stat nr. 1 lor de animale, care vor ' rămizile, nisipul, lianţii
clin 1982, în perioada sta la baza fundamentă- >. ele. — se află la îndemîna
I—8 februarie. vii măsurilor necesare 1 zidarilor, cum am obser
Deci, începînd de mîi în vederea valorificării ! vai, ritmul do reparare al
ne şi în judeţul nostru mai bune a potenţialului I
comisiile locale şi recen- zootehnic al judeţului, a J oalelor ni so pare, lotuşi,
zorii îşi încep activita posibilităţilor de asigu- jj prea lent. Maistrul Ghoor-
tea, în acest scop făcîn- rare a cantităţilor de * gho Iancu, şeful sectorului
du-se instruirea lor te produse ce sînt livrate ! bala oalelor, no-a spus •
meinică privind modul la fondul de stat şi la | Sec(ia mecanică a conibi natului „Victoria“ Căian îi înregistrat în anul trecut re
de lucru şi de înregistra fondul de autoconducere ' zultate bune în activitate, şi în acest un întregul colectiv este hotărît să obţinu noi MARIN NEGOITÂ
re a efectivelor existente şi autoaprovizionare te- | succese. Tocmai de aceea la faţa locului, lingă o lingotieră prelucrată de rabotorul
■ioan Jula, între maistrul ioan Miluit, maistrul de schimb Petru italaj şi controlorul de
pe specii şi deţinători. ritorială. , calitate Ioan Marcu, firesc, nu poate avea loc decît un dialog despre calitate, despre
" urnl( ,p Foto NICOLAE GHEORGHIU
' -
{Continuare in pag. a 2-a)
