Page 94 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 94
°ag. 2 DRUMUL SGCIAUSI
A S T Ă Z I S E D E S C H I D E
//Luna cărţii ia sate 4 4
Organizaţiile de partid zaţiilor de partid. Demn de partid de !a Combina
din Combinatul siderurgic de menţionat in acest con tul siderurgic Hunedoara
Hunedoara acordă o aten text este că în tot ce se nu sc ridică încă la înăl „Cartea în sprijinul cu succes sarcinilor isto „Din gîndirea soeial-pon
ţie deosebită sporirii con întreprinde in această di ţimea cuvenită. în cursul formării conştiinţei so rice ce decurg din docu tică", „Din gîndirea filo
tinue a rolului lor condu recţie se are in vedere că anului trecut s-au înregis cialiste, al perfecţionării mentele Congresului al zofică", „Din gîndirea c-
cător, în vederea materia rolul conducător al parti trat. unele neajunsuri şi pregătirii profesionale a Xilt-lea şi Conferinţei conomică a preşedintelui
lizării sarcinilor ce revin dului se poate exercita în lipsuri care au dus la no- oamenilor muncii de la Naţionale ale partidului. României".
acestui mare colectiv mun condiţii bune la fiecare reaîizarea unor indicatori sate, al înfăptuirii noii De altfel, însăşi generi Din suita manifestări
citoresc, chemat să dea loc de muncă numai prin de plan. Faptul că nu sini revoluţii agrare" — iată cul, sub care se va des lor, găzduite de actuala
economiei naţionale cît oameni cu ~o temeinică folosite la capacitate unele genericul sub care se făşura actuala ediţie, va ediţie a „Lunii cărţii la
mai mult oţel, de cea mai pregătire polltico-ideolo- instalaţii şi utilaje, că se va desfăşura ediţia a permite ca manifestările sate", reţin atenţia me
bună ca 1 it a te. gică şi profesională, de înregistrează abateri de la X X V I 11 -a a Tradiţio cu cartea să răspundă a- sele rotunde în caro vor
Avînd permanent în a- comunişti cu un dezvoltat disciplina tehnologică, re nalei manifestări educa ceslor sarcini, să vină în fi dezbătute sarcinile ce
tenţie acest important o- simţ al datoriei şi răspun levă şi modul necorespun tive ..Luna cărţii la 'sa sprijinul formării con revin agriculturii jude
biecliv stabilit de Congre derii. Dintr-o atare per zător în care unele organe te", care se deschide as ştiinţei socialiste, al per ţului din documentele
sul al XTIl-lea şi Confe spectivă se desfăşoară in şi organizaţii de partid ac tăzi. fecţionării pregătirii pro Conferinţei Naţionale a
rinţa Naţională, comitetul prezent o intensă activita ţionează pentru exercita în ansamblul politicii fesionale a oamenilor partidului (Totoşli, Ro-
de partid al combinatului te politică şi educativă, de rea rolului lor conducător, culturale promovate cu muncii de la sate, al în tnos, Rapolt), cele privind
acţionează cu fermitate creştere a nivelului de pentru sporirea capacită consecvenţă de partidul făptuirii noii revoluţii zootehnia — ca sector
pentru continua perfec cunoştinţe profesionale ţii şi competenţei lor la şi statul nostru pentru agrare. de bază în întărirea c-
ţionare a stilului şi meto soluţionarea operativă a Ediţia a XXVIIT-a, ca conomică a unităţilor a-
delor proprii de acţiune, tuturor problemelor ivite realizarea noii persona re se deschide astăzi, va grieole socialisto, simpo
ale o r g a n e l o r şi or Viaţa internă in procesul de producţie lităţi umane, pentru ri oferi a gamă l a r g ă zioanele „Timpul eroic
ganizaţiilor sale, ale ce şi depăşirea unor greutăţi. dicarea nivelului spiri de manifestări — lan deschis de Congresul al
lorlalţi factori cu atri de partid sub semnul Asemenea neajunsuri s-au tual al oamenilor mun sări de cărţi, mese lX-lea al partidului, tim
buţii în conducerea şi co exigenţei comuniste manifestat la O.SiM 2. cii Ia dimensiunile unei rotunde, d e z b a t e r i , pul celor mai măreţe cti
ordonarea activităţii în blum ins. laminorul de Gât) profunde cunoaşteri a torii socialiste", con
scopul mobilizării tuturor , mm, laminorul de semifa ideologiei, ştiinţei, Jite- simpozioane, întâlniri ale cursurile gen „Cine citeş
forţelor la îndeplinirea prin care să se afirme tot bricate. F.xisiâ încă for raturii şi artei, un loc de cititorilor cu scriitori, e- te, cunoaşte", avanpre
sarcinilor de plan. mai mult un spirit nou, malism şi indisciplină, se seamă îl ocupă cartea ditori — acţiuni care vor mierele editoriale — în
Printre formele ş! mo autentic revoluţionar. în munceşte din inerţie şi fă? românească, deveni tă în aduce in atenţie lucrări tâlniri cu scriitorii hune-
dalităţile utilizate în aceas acest amplu proces de a- Vă răspunderea > cuvenită anii noştri o adevărată ce ilustrează marile rea doreni —, intîlniri cu
tă direcţie, de o atenţie daptare şi înnoire a for în îndeplinirea atribuţiilor forţă socială. Cartea i.şi lizări obţinute de po membri ai cenaclurilor
deosebită se bucură întă melor de acţiune la sarci şi responsabilităţilor în aduce contribuţia ei spe porul nostru, sub condu
rirea numerică şi calitati nile concrete ale ‘prezen credinţate. în creşterea e- cifică, originală, la dez cerea partidului, a secre literare din judeţ, mani
vă a rîndurilor partidului, tului, multe organizaţii au fiejenţei actului de condu voltarea patrimoniului tarului său general, tova festări care vor omagia
creşterea rolului adunări dobîndit o bună experien cere. Eliminarea acestor cultural naţional şi uni răşul Nicolae Ceau.şescu, fii ai plaiurilor hunedo-
lor generale in coordona ţă, utilizînd căi toi inar deficienţe — în lumina co- versal. de-a lungul color 22 de reno (Silviu Dragomir —
rea şi canalizarea poten eficiente de sporire reală ririţeJot documentelor Con Sărbătoarea cărţii la ani şi jumătate de cînd centenar), evocări isto
ţialului existent în colec şi implicare eficientă a ţi ferinţei Naţionale — tre sate se înscrie in Festi se scrie istoria nouă, re rice (70 de ani de la fău
tivele muncitoreşti în rea nui mitre număr de comu buie să constituie priori valul naţional „Cintarea voluţionară, deschisă de rirea statului unitar ro
lizarea sarcinilor. Se are, nişti la conducerea activi tăţi ale activităţii comite României", ctitorie a „E- Congresul al IX-lca al mân, 40 de ani de la ac
•ele asemenea, în vedere tăţii, în coordonarea foi tului de partid din combi pocii Nicolae -Geauşeseu", partidului. tul revoluţionar din " I
sporirea eficienţei discu ţelor-. nat, ;i tuturor organelor iunie 1948), toate pţ
ţiilor individuale, reparti şi organizaţiilor sale. în integrmdu-se în manifes Un loc distinct îl va sub semnul educaţiei pa
zarea judicioasă a forţelor Cu toate acestea, rapor- prezent desfăşurindu-se o tările «tapei de masă ocupa prezentarea lucră triotice, revoluţionare a
pe locurile de muncă şi tînd eficienţa acestor de intensă activitate politico- alo celei de-a Vilf-a edi rilor de excepţională va maselor.
încredinţarea de sarcini mersuri la exigenţele şi organizalorică pentru ca. ţii a amplei întreceri a loare teoretică şi practi
concrete. Un accent toi cerinţele formulai« de se intr-adevăr, rolul condu muncii şi -creaţiei. „Luna că ale t o v a r ă ş u l u i ★
cretarul general al parti
mai mare se pune -pe pci cător a] acestora să. se cărţii la sate” — care în Nicolae Ceau.şescu, edi Astăzi, deschiderea fes-.,
fecţionarea activităţii poli dului, tovarăşul Nicolae manifeste permanenl cu acest an so va desfăşura tate in seria de volume livă a „Lunii cărţii ia s.,,.”
tico-organ izatorice şi edu Oeau.şesou, este necesar să mai muUă vigoare şi rod intre 3J ianuarie — 29 „România pe drumul te" are loc la Băiţa, unde
cative, pe analizele la fa spunem că aeest important nicie februarie — îşi va orga construirii societăţii so se va d c s f ă ş u r a un
ţa locului, precum şi pe domeniu al activităţii or complex de manifestări
antrenarea cît mai res ganelor şi organizaţiilor VALENTIN NEAGU niza manifestările în aşa cialiste multilateral dez
ponsabilă şi competentă a fel incit ele să răspundă voltate", ca .şi a seriilor culta rai-educative.
comuniştilor la rezolva
rea măsurilor şi sarcinilor
specifice încredinţate. Din
acest punct ele vedere, o 12. Despre zidari
activitate tot mai rodnică
desfăşoară comitetele de (Urmare din pag. 1) tute, puse pe carele de
partid şi birourile organi fontă şi trecute la înzi- schimbul III la dezbaterea
oalelor şi să fie luate o
zaţiilor de bază de la uzi diro... Şi ar mai trebui ca serie de alte măsuri orga
na coesochiinicâ. aglome-
ratorul nr. 2. OS.M. 1, zidarii să fie retribuiţi du nizatorice la care ne-am
-
laminorul 800 şi altele. „Aceste oale nu sini scoa pă numărul de oale pe referit în episodul ni . 9.
Faptul că în combinat, se din. circulaţie din cau care le repară şi după ca Iar zidarilor şamotori nu
în ultima perioadă, au fost za uzurii zidăriei, ci din ii tatua lucrărilor. Aceasta le va rămîne decît să-şi
primiţi în rîndul partidu cauza blocării lor cu fon este. o propunere a noas sporească, la rîndul lor,
lui peste 200 de oameni tă sau zgură". Este adevă tră, a zidarilor. ritmul de activitate. "‘Ţ
ai muncii, că peste 8 000 rat. La secţia a 11-a fur Am reţinut propunerea în acele perioade, pe ,i
de comunişti au primit nale doar nouă oale de şl o supunem, pe această oi le cunosc foarte bine,
responsabilităţi precise în .fontă mai pot fi utilizate. cale, atenţiei factorilor răs cînd existau şi cîte nouă
cele mai diverse şi impor Restul de 18 sîrt't blocate punzători din combinat. dale înzidite, de rezervă).
tante domenii, că api'oape şi staţionează pe diverse De fapt, nu este ceva cu Fiindcă acum „ritmul" •—
toţi au raportat în adu tronsoane de cale ‘forată totul nou. A mai existat o în înţelesul pe care îl are
nările generale asupra fe din combinat. Dar. cuba perioadă cînd acest mod acest cuvânt — nici nu
lului în care au contribuit poate fi crescut, efectiv, de retribuire a zidarilor prea există. Deşi, cum s-a
la soluţionarea lor. ilus Ţesutnrni ne imitase Devii, siTţta prepnrHlto. Intre iniile numărul de oaie ? s-a aplicat cu bune rezul văzut, din efectivul nece
trează cu claritate străda ile firi! iliii mnt.isi!, miluite pricepute alo urzitoarelor Sil tate. Dar, pînă la luarea
— Ar trebui — ne-a răs
via Vmlinaş vi Maria 'Silvestru aleargă neobosite pentru asi
niile ce se depun pentru gurarea I uncţionarn neînfre rupte a maşinii do urzit. puns maistrul — ca oa unei hotărîri in acest sens sar nu lipseşte docil un zi
sporirea rolului conducă trebuie să arătăm că este dar... Vom veni pe urme
tor al organelor şi organi- lele blocate să fie dezbă necesar să se introducă le promisiunilor făcute !
I incâ devreme şi dincolo de Educaţi în spiritul respectului pentru muncă colegilor, co este fruntaş I '
...S-a
este
inserai,
dar
in întrecerea socialistă.
' spaţiile înguste ale jalu- Ne-au mai povestit incă j
( relelor coborite se zăreşte frumoaso...". Şi pentiu un admirăm noaptea albită temeierea căsniciei noas cu toţii acasă. Cristian n-a cei doi părinţi despre res- -
- lumina ortilicială a încă- moment răminem sur de fulgii de zăpadă. Cînd tre. împlinit incă doi ani. S-a pectul pentru muncă şi |
j perilor, se aud glasuri am revenit in sala de - Şi care sint cele mai născut prematur şi timp meseria aleasă, despre ,
plăcut
, zglobii de capi' Do, aces- prinşi, dar vorbele impre dans, steluţele argintii se frumoase împliniri ale la- de un an de zile s-a aliat frumoasele prietenii pe ca- |
sionaţi
acestei
de
j ta trebuie să fie aparta- stingeau rind pe rind din miliei in aceşti ani ? sub supravegherea cadre re le-au legat şi le între
* montul pe cce-l căutăm. femei cu chip frumos şi diadema albă ce i se prin- — In primul rind, cei pa lor medicale. Dar este in ţin cu alte familii tinere |
blind, care a venit de pe
1
| Cel a lamilie■ Hegheduş. teligent şi drăgălaş. Mi-s din oraş. Dar indilerant 1
I Datele corespund exact cu plaiurile Sucevei aici. la o tare dragi şi această dra despre ce au mai vc Ţi, '
soră mai mare. Era deja
" cele din carneţel: cartierul majoră şi s-a angajat la goste pentru copii am soţii Hegheduş au revenit |
[ „Dacia" din Deva, strada o secţie de timplărie a u- moştenit-o de la mama. de liecare dată Io copii. -
« Liliacului, nr. 18, scota C, nei cooperative meşteşugă Şi noi am fost cinci fraţi. Pentru că toate trăirile, in- I
| parter. timplările, existenţa lor *
reşti. S-a calificat in me ...Cei doi ne-au vorbit
. Sunăm. Şi, parcă aştop- seria de timplar şi a tre CADRU OE MANIFESTARE A UNOR şi despre alte împliniri. este legată prin lire invl- i
j tindu-se la o vizită, ne cut apoi la întreprinderea Despre modul cum au gin- zibile dar trainice de ml- *
* intimpină in hol şi ea, şi de prelucrare a lemnului. . ÎNALTE RESPONSABILITĂŢI SOCIALE dit şi au reuşit utilarea cutii lor.
i el, şi copiii. Simţim o ade- — In acest timp - ne confortabilului apartament ...Se înserase demult, *
I .vârâtă bucurie să lacem povesteşte Ştefan - am pe care l-au primit, de cind ne-am despărţit de j
1 cunoştinţă cu această la- cunoscut-o pe Veronica. sese-n părul întunecat. In tru copii: Ştelania, lulia- spre petrecerea timpului ei. Dincolo de terestrele, I
l miile: ei, părinţii, tineri şi liber şi a concediilor în luminate încă, se auzeau '
s Irumoşi, iar copiii veseli Cea mai Irumoasă amin sinea mea, hotărisem: ea na, Cabriel şi Cristian. modul cel mal plăcut - glasurile sonore ale copil- |
acea
perioadă
din
tire
I şi cuminţi. De parcă este petrecerea unui reve va li aleasa inimii mele Două fetiţe şi doi băieţi. excursii, călătorii cu ma lor, Ale unor copii sănă- i
pentru tot restul vieţii.
Cea mare este acum la
. ne-am li văzul dintotdeou- lion, împreună, la Orăştie, ...Şi ea l-a plăcut. Pe bunica ei. luliana, in cla şina proprietate personală. toşi, cu sufletul curat, ale |
{ na, Veronica ne spune : ia cumpăna dintre anii ste citeva luni s-au căsă sa a lll-a, mă ajută mult Din modestie, Ştefan He unor copil ocrotiţi şl apă- <-
* „Copiii vin chiar şi cînd 1976-1977. Veronica îm torit şi s-au stabilit aici în gospodărie, li îngrijeş rajl de o dragoste părin
> le-aştepţi mai puţin. Vin gheduş nu ne-o spus că
plinea 20 de ani. Avea in in cartierul in care locu te şi pe cei mici cînd este in secţia reparaţii ■ a tească Iară margini, edu- -
l din dragoste, să ne impli- ochi o strălucire aparte. iau şi părinţii lui. cazul. Cabriel şi Cristian I.P.S.R.U.M., unde lucrea caţl in cultuJ respectului |
J nească visele, să .ne iacă Era cea mai frumoasă din - )n aprilie — reia firul sint la cămin, li duc zilnic ză ca sudor In echipa pentru muncă, pentru se- '
* viaţa mai plină de respon- tre letele din grupul nos povestirii Veronica — vom dimineaţa şi-/ iau după- maistrului Frederic Schullz, meni. j
l '.abilităţi, dor Infinit mai tru. Am ieşit cu toţii să sărbători 11 ani de la în amiaza, ci rid ne ■adunăm se bucură de aprecierea ESTERA SiNA