Page 95 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 95
NR. 9 394 • DUMINICĂ, 31 IANUARIE 1988 Pag. 3
La locurile de muncă şi în posturile { • Colectivele brigăzi cititorii neplăcută pentru sută • Printuo adresă
priză
nostru
ziarului
lor nr. 1 şi 2 ale
din 21 ianuarie 1987, am
1 T.A.G.C.M. Deva şi-au din Haţeg : II pot citi trimis spre cercetare o
de apărare — neclintiţi la datorie! ' nul 1987. Pe primele trei pariţie. Cel răspunză scrisoare Consiliului popu
desemnat fruntaşii pe a-
doar a doua zi de la a-
lar comunal Crişcior. Zi
)CURI FRTJNTA- >. locuri s-au situat echipe- tori de difuzare uită să lele trecute am primit
l'aza municipala însufleţiţi de mobiliza în realizarea unor noi mu gătirii militare şi politi
irsului gazetelor co, îmbunătăţirea şi mo | le conduse de Dumitru descarce pachetele in răspuns, cu sublinierea
r“, <l : u unităţile toarele idei, orientări şi taţii calitative în continua | Constantin, Francisc Stein- gara Subcetate. Ziarul se că „cele relatate se ade
şti Deva, sarcini formulate de secre perfecţionare a pregătirii dernizarea bazei materia | binder şi Miliai Kiss (bri- plimbă pînâ la Petroşani veresc". Răbdarea noas
generală nr. 1 a tarul general al partidu militare, în organizarea şi le do instrucţie. Milităm < gada nr. 1), Dumitru Ma- tră nu şi-a pierdut li
locul l (această desfăşurarea ia un înalţ cu perseverenţă pentru îm şi retur. îi anunţăm pe
este deţinătoare, lui, comandantul nostru | tei, Gheorghe Ionel şi însoţitorii pachetelor cu mitele. Totuşi, punem şi
mulţi ani, a În suprem, tovarăşul Nicolae nivel calitativ a tuturor bunătăţirea încadrării şi t llie Ciungu ( b r i g a d a 2iarc că... urmează sta noi, aşa din curiozitate,
frunt aşe pe ju- Ceauşescu, în Raportul activităţilor de pregătire perfecţionării structurii or * nr. 2), iar la indivi- ţia Subcetate... (la dus, o întrebare la primăria
»ocurile 11 şi HI a gărzilor patriotice, la ganizatorice .şi pentru con
iit gazetelor „Se- prezentat Conferinţei Na I dual — Dumitru Con- nu la întors) o A ieşit din Crişcior : nu-i preo
de la şcolile ge- ţionale a Partidului Co întărirea continuă a ordi solidarea tot mai puterni . stantin, Martin Soporan la pensie unul dintre me mult un an pentru cer
»r. 5 şi 7. munist Român, luptătoiii nii si disciplinei ia locui că a subunităţilor de | şi Alexandru Macavei, seriaşii de elită de la cetarea unei scrisori ? !
gărzilor patriotice din ju de muncă, în toate îm gărzi patriotice, pregăti
II! NT A RK IMtO- respectiv Dumitru Matei, I.U.M. Petroşani : mais- ® in masivul Straja, în
ALA. Ieri, la Li- deţul Hunedoara, oameni prejurările. rea mai temeinică a ca | Augustin Solomon .şi Ion apropierea punctului dc
lustrial nr. 1 din ai muncii angajaţi perma însufleţiţi di' ordinele drelor, sporirea intr-o mă « Rad. Felicitări tuturor ! sosire a telescaunului,
a avut loc o reu- nent pe frontul luptei pen comandantului suprem, de sura crescîndă a calităţii
iune de orienta- | a întrecerea socialistă E C R A N fiinţează baza de pregă
esională. Specia tru îndeplinirea sarcinilor a acorda în continuare o şi eficienţei sprijinului a- ( între căminele muncito- tire sportivă a micilot
la întreprinderea de plan in siderurgie, mi atenţie deosebită perfec cordat formaţiunilor de k reşti ale întreprinderilor schiori din oraşul Lupeni
din localitate nerit, construcţii, energe ţionării pregătirii statelor pregătire a tineretului
»rbit elevilor cla- miniere din Valea Jiu- şi din alte localităţi ale
X-a A şi a X-a tică, în alte domenii ale majore, comandanţilor de pentru apărarea patriei, - lui, pe anul 1987, a fost trul şef de atelier Ale Văii Jiului. Iniţiaţi şi an
e frumuseţea u- producţiei materiale, în subunităţi, locţiitorilor po amplificarea şi adînciroa | cîştigală de căminul nr. xandru Demeter, stator trenaţi de profesorii An
lesii, realităţile şi cep ia 1 februarie un litici, gărzilor patriotico colaborării şi cooperării
producţiei, de- J 10 din Lupeni. Recompen- nic 45 de ani în acelaşi gola şi Iosif Huda, 65 de
igenţele actuale nou an de instrucţie, au în general, sub îndruma cu celelalte componente t sa: un televizor color din loc de muncă. El nu a şoimi ai patriei şi elevi
i cît mai bune hotărîtor pentru îndepli rea permanentă a organc- alo sistemului apărării na I partea comitetului sin- rămas Insă acasă ime din municipiul Petroşani
profesionale. nirea obiectivelor rezulta ţionale, creşterea contri I dicatului ai întreprinde- diat după 1 ianuarie se bucură, in serii o
.TINI HARNICI, te} din Directiva coman buţiei gărzilor patriotice I rii. întrecerea continuă. 1988, cum se cuvenea, cîte o săptâmînă, de ză
i din Merişor, dantului suprem pentru 1 februarie — la întărirea ordinii şi dis ' Şi e tentantă... • I.T.A. ci a venit la întreprinde padă şi aer curat • Pio
lîucureşci, sosuri perioada .1986—1990. ciplinei şi a aportului lor re pină zilele trecute,
i în număr ina deschiderea unui nou I Hunedoara—Deva : 35 de niera Cristina Stoica este
cţiunile de cură- Preţioasele indicaţii da la buna desfăşurare a ac 1 ani de la înfiinţare. Au- pentru a pune la punct membră a cenaclului li
defrişare a unor te de secretarul general an de pregătire tivităţii de producţie în | tobaza din Hunedoara — toate situaţiile secţiei pe terar „Muguri" de Io
reuşind să re- al partidului constituie toate unităţile econornieo- 1987 - ultimul lui an de
ultima vreme în a gărxilor patriotice sociale. ' de asemenea. Aici mun- C.P.S.P. Hunedoara. Vă
agricol 37 l»ec- pentru luptătorii gărzilor | ceştc de 31 de ani ingi- muncă • Buna servire dind o reală sensibili
teren. Peste 100 patriotice un program con Urmărind pilduitorul e- I nerul Nicolae lacob. De este conduita esenţială tate faţă de artă, Cristi
îngrăşăminte or- cret de acţiune în scopul lor şi organizaţiilor de xemplu de viaţă, muncă -
tu împrăştiat pe J peste două decenii şi în activitatea lucrătorilor na are o frumoasă acti
e arabile, au îndeplinirii misiunii de partid, sîntein decişi ca şi luptă al celui mai iubit l jumătate este în frun- de la unitatea de ali vitate literară. în aceste
şi întreţinut 9 bază, de apărători de nă şi în acest an hotărîtor să fiu al poporului, condu k tea colectivului. Mulţi mentaţie publică „Traian", zile ea a înscris un
de drumuri oo~ dejde ai cuceririlor revo ridicăm ştacheta califica cătorul neînfricat, revolu din Hunedoara. Aşa a
au săpat mai ani autobaza s-a cla- binemeritat succes : par-
2 kilometri de luţionare ale poporului, ai tivelor foarte bune, ca a- ţionar şi patriot înflăcărat, v sat pe locul I în între- fast cu putinţă ca in ticipind la concursul li
pentru scurgerea independenţei şi suverani lături de celelalte elemen comandantul nostru su | cerea socialistă pe între- prima lună a anului terar pentru elevi or
Iar aproape 2 000 tăţii naţionale. te componente ale siste prem, tovarăşul Nicolae să-şi depăşească planul
fructiferi au J prindere. Meritul este şi ganizat de revisto ASTRA,
ăţaţi la coroane. Bilanţul rodnic al anu mului naţional do apăra Ceauşescu, gărzile patrio al şefului ei • Prima la desfacerea producţiei Cristina Stoica a obţinut
lui 1987 a scos în eviden re, gărzile patriotice să-şi tice de pe meleagurile hu- I lună a anului, prima sur- culinare proprii cu 27 la
ANDRELELE ŞI ţă o serie de rezultate su aducă din plin contribu nedorene vor acţiona pen- MENŢIUNE.
A. La secţia de -tru a transforma fiecare
manuale a coo- perioare în activitatea de ţia la îndeplinirea sarci
Progresul“ pregătire de luptă şi po nilor cconomico-sociale ale localitate în cetăţi inexpug
realizat, litică a gărzilor patriotice judeţului, la creşterea nabile de muncă, luptă şi NOUA tehnologie D E C E S E
,1 priccpe- apărare, îşi vor consacra DE PROTECŢIE
frat oarelor, noi din cadrul I.E.C. Mintia, continuă a unităţii revo ANTICOROZIVA
e rochii, pulove- R.M. Deva, C.S. Hunedoa luţionare de Juptă pentru întreaga energie şi price A OŢELULUI CARBON
> şl alte articole ra, I.M. Hunedoara, I.M. apărarea cuceririlor po pere pentru înfăptuirea In vederea diminuării • soţia oiiviu, ţ'm
De altfel, res- sarcinilor ce le revin ca Duru, Valentin ş'l nora
a secţiei, Viori- Orăştie, I.C. Orăştie, I.M. porului. coroziunii oţelului carbon ANIVERSARE Eva anunţă cu ndîucă
rna, a fost de Barza, I.M.M.R., „Marmu In acest an de instruc proprietari, producători, în medii de hidrogen sul durere încetarea din via
ate, ori cîştigă- ra" Simeria, T.P.i.L.F. Ha ţie si educaţie a gărzilor beneficiari şi apărători ni furat, specialiştii români ţă, după o lungă şi grea
>rlr», *.ir locuri ţeg, J,M. J.ivezoni şi alte patriotice, avem -ca obiec valorilor materiale şi spi au elaborat o tehnologie • COLEGII do serviciu de
suferinţă, a celui care a
e concursuri or- originală de protejare. la I.P.I.C.C.r. Deva, atelierul fost
in cooperativă le. în acelaşi timp, s-a tive prioritare sarcinile in rituale, dovedind că sînt Stratul protector, eu o a- Întreţinere, u rea zi colegului
derenţă şl elasticitate su
,*atirul U.J.C.M. acţionat cu simţ de răs dicate de comandantul su gata micind, umăr la u- perioare, este format din Marta constantin (Tltâ), cu 'POPA GUKORG1ÎE,
pundere 'pentru consoli prem, pentru înfăptuirea măr cu armata, cu între pirită şi pirdtitfi rezistente ocazia pensionării, multă să in vîrstă de 68 ard.
nătate, fericire şi viaţă înde
darea organizatorică a sub exemplară a hotăririlor gul popor, să apere liber la hidrogen sulfurat şi are lungată. (23)97) Inmormîntarea azi, ora
unităţilor, pentru încadra Congresului al XlII-lea şi tatea, independenţa, suve o grosime de 270—280 mi II, în satul Tisa.
rea tuturor cetăţenilor Conferinţei Naţionale ale ranitatea şi integritatea croni . Aplicarea 5n fabri VÎNZĂRI (23388)
caţie a noii tehnologii con
apţi în una dintre formele partidului în vederea creş României socialiste. duce la diminuarea coro
de pregătire militară pen terii în continúale a ca ziuni) generale şl fisurante
Figuranţii — sub tensiune, la creşterea • V'IND Dacia 1 300 noriclJ.-
-11 (Patria); în- tru apărarea patriei. Aces pacităţii de luptă, perfec Lt. col. IOAN DRAGOTESCU, duratei de folosire a uti cată. Deva, telefon 13841, după • FAMILIA Manga Fe
i VJaşinilor (Ar- te succese obţinute con ţionării conducerii şi sis şeful Statului major lajelor şi Instalaţiilor cu ura’ 10. (23390) tru este alături de fami
'N EDO ARA: Ua- stituie pentru noi un pu temului organizatoric, pen al gărzilor patriotice 4—5 ani, lia Popa, la greaua încer
(Modern — A) ; tru ridicarea calităţii pre- (Agerpres). • VlND plan coadă scurtă, care pricinuită de dece
Grecul — seriile ternic factor mobilizator din judeţul Hunedoara placă bronz, două fotolii pat, sul celui care a fost
dorn li); Secre- • - • - • o masă mică şi vioară, cum
Ncmesls (i'lacă- păr frigider. Hunedoara, te POPA GHEORGHE.
TROŞANI: Pis- lefon 957/11706. Sincere condoleanţe fa
— seria j: Eva- (23396) miliei îndoliate.
arîng); Adio ar- Organizator al rezistenţei împotriva Imperiului Roman (23889)
*riile i-Il (7 No- • VÎND motor Trabant
; Imposibila iu- R. K., ambielaj, aripi şl alto
seriile I-Jl (Uul- Pentru statul dac de sub viitorul împărat. De ase fiind obligate să-şi con alţii susţin că ar fi pornit piese, preţ convenabil. Ilaţeg,
IPE-Ni : Alo, ate- strada Horea, nr. 98.
lica (Cul- conducerea lui Decobal, menea, au fost aduşi spe struiască tabere de iarnă. din Valea Jiului. • COLEGII de la serv»«,
Aj. N: ProXc- imperiul Roman repre cialişti în lucrări genistice, Tocmai în acest timp is Sub presiunea atacurilor (<*. 3) (Iul energetic C.S.II. sînt
strat (Luccafă* zenta o ameninţare per arhitecţi de renume. Toa cusitul rege dac concepe alături de inginerul
J NEA: Subtcra- permanente ale romanilor PIERDERI Popa Valentin, Ia greaua
erul); PETR1LA: manentă. Odată cu veni te aceste pregătiri subli şi realizează una dintre şi a unor aliaţi ai lor, spre încercare pricinuită de
şi doi delinc- rea în fruntea imperiului niază, o dată în plus, va cele mai ample acţiuni de sfîr.şitul verii lui 102, De decesul tatălui său,
linori (Muncito- a vestitului general Mar- loarea pe care o avea De- • PIERDUT legitimaţie de POPA GHEORGHE,
SÎINOASA: Străi- manevră militară ale an cebal este nevoit să în serviciu, nr. 8G7, eliberată de din Tisa, şl-1 transmit
crille I-Il (Muu- cus Ulpius Traianus, ori cebal în ochii romanilor, tichităţii, menită să. răs cheie pace în condiţii deo I..T.T.E. Deva, pe numele sincere condoleanţe.
; URI CÂNI: Mi- ginar din Híspanla, pen in ochii lui Traian însuşi. toarne situaţia în favoarea sebit de grele. între alte Elelsclier Elfrida-Maria. o de (23395)
lescu (Retezat ; tru Decobal problemele Trecerea romanilor pe le se cerea ca Decebal să clar nulă. (22993)
'antonia lui Bar- sa. în timp ce Traian era
;ră (Steaua ro- legate de organizarea apă ste Dunăre are ioc la Le- preocupat de strîngerea predea armele, maşinile • PIERDUT legitimaţie de
JHABAHZA: Pă- rării ţării devin arzătoa derata peste un pod de de război, inginerii şi fu serviciu, eliberată de I.M.c. e FAMILIA S/.llagbi mulţu
nebună (Mine- re. Acesta era informat vase. Urmărind permanent cercului în jurul Sarmizege- garii romani, să dărîme Dîreea, pe numele Popa
O R A Ş T I E : tusei, aliindu-şi popoare Nicolae. O declar nulă. meşte pe această cale condu
mirese pentru de toate acţiunile lui Tra- mişcările romanilor, De zidurile cetăţilor şi să lase (23380) cerii şl tuturor cadrelor Mi
raţi ; Fantome- ian şi a înţeles că indife cebal nu riscă o confrun vecine, Decobal iniţiază o romanilor pămînturile cu liţiei judeţului Hunedoara,
~übesc (Patria) ; rent de modul cum va cerite de aceştia. « PIERDUT legitimaţie de care au fost alături do ea la
U-13À1 Secretul respecta condiţiile păcii serviciu, nr. 3181, eliberată de greaua încercare pricinuită de
ÎUS (Casa de Decebal — 1 900 de ani de la La 4 iunie 105 e.n. Tra întreprinderea „Vidra“ Orăş pierderea soţului,
HAŢEG: Sfîr- cu romanii încheiată an ian se îndreaptă din nou tie, pe numele nălţat Stmona
lopţii (Dacia) ; terior, Traian era ferm urcarea pe tronul Daciei Corlna . o declar nulă maior SZIl.AGHI ANTONIE.
Evadarea; SIME- hotărît să redeschidă osti spre Dacia, luînd sub co (c. 50) ■ (2339f)
pte mirese pen manda sa directă opera
ii fraţi (Mure- lităţile, să desfiinţeze sta ţiile militare împotriva
IA: Pătlureanoa lul lui Decebal. De aceea, tare în cîmpia deschisă a mare ofensivă asupra pro lui Decebal. Regele dac . PIERDUT legitimaţie de o MULŢUMIM rudelor, co
). începe o vastă acţiune de Banalului, fapt care ar fi vinciei romane Moesia In încearcă pe toate căile Serviciu, cu nr. 192, pe numele legilor de la c.S.II., vecini
eliberată
de
Şerbati
Marin,
pregătire de apărare a ţă favorizat vădit imensa ar ferior, obligîndu-1 pe în să-şi salveze ţara, să-l o- I.R.I.D.G.N. Tg. Mureş. O de lor, prietenilor, celor care au
rii, remareîndu-se siste mată romană. Recente să suşi împăratul să vină în prească pe împărat. Cen clar nulă. (c. 51) fost alături de noi la marea
mul de fortificaţii conce pături arheologice au scos ajutorul provinciei ame trul din Munţii Orăştiel c PIERDUT legitimaţie de durere pricinuită de dispa
put tocmai pentru tempo la lumină urmele fortifi ninţate, slăbind astfel pre este supus însă unui atac serviciu, nr. 59158, eliberată de riţia fulgerătoare a celui care
rizarea înaintării romane, caţiilor construite ,de De siunea asupra Sarmizege- concentric dinspre munţi K. M. Gheţari, pe numele a fost
Crăciun loan O declar nulă.
a/i : \S . mea va pentru uzarea forţelor duş cebal la Porţile de Fier lusei. Au fost necesare maior SZIl.AGHI ANTONIE,
cu cerul mai cît şi dinspre Valea Mu «:. 2) Familia. (23391)
operit. Vor că mane, astfel incit în bă ale Transilvaniei. Poziţia două mari bătălii pentru reşului. De data aceasta
ii pi ta ţii tempo- tălia decisivă acestea să aleasă de Decobal, bara- ca atacul iniţiat de Dece romanii porneau din po e PIERDUT legitimaţie de
i ales sub formă nu poată să-şi folosească rea, literalmente, a trecă bal şi aliaţii săi să poată serviciu, cu nr. 122, pe nume
e, care vor a- în treaga capacitate. torii l-au obligat pe Tra ziţii mult mai avantajoase, le Fărcean Ion, eliberată de o MULŢUMIM colecti
caracter de a- fi stăvilit. în amintirea copleşind prin numărul I.R.I.D.G.N. Tg. Mureş. O vului Miliţiei municipiu
Cantităţile de Pregătirile de apărare ian la o luptă într-un spa victoriei romanilor asupra lor dîrza rezistenţă a oş declar nulă. (e. 52) lui Hunedoara, Procura
24 de orc pot ale lui Decebal au fost ţiu restrîns. Decebal nu dacilor a fost ridicat din turii locale Hunedoara şi
- litri/mp. Vîntul a cîştigal victoria, dar ă tenilor daci. Un grup de o PIERDUT legitimaţie de Ju decât oriei m un i ci pi ut ui
moderat, cu In- folosite drept pretext de porunca împăratului Tra nobili daci şi Decebal au serviciu, eliberată de între Hunedoara, care au fost
1 locale de 40 oficialitatea romană pen reuşit să provoace aseme ian monumentul de la reuşit să iasă din împre- prinderea „Vidra“ Orăştie, pe alături de noi la marea
oră din sectorul tru declanşarea ostilităţi nea pierderi duşmanului Adamclisi. numele Slolz Dorel. O declar durere pricinuită de de
prima parte a incit acesta să nu mai surare în speranţa că vor cesul prematur al soţu
iul, apoi din lor. Traian face pregătiri Reîntors în Dacia, Tra organiza o nouă rezisten nulă. (r. 19) lui,
nord-vest. Tem- cu totul deosebite în ve poată înainta rapid spre ian a reînceput ofensiva ţă în teritoriile dacice ne maior
? minime vor fi derea cuceririi bastionului Sarmizegetusa. înaintarea cucerind alte cetăţi din COMEMORARE
între plus l şi romană a continuat prin ocupate de romani. Urmă SZIl.AGHI ANTONIE
iar cele maxime din Carpaţi. Se constru Transilvania. In acelaşi rit şi încercuit Decebal îşi Familia. (23394)
} scădere vor fi iesc drumuri noi, sînt Ţara Haţegului, dar mult timp, generalul Lusius curmă zilele. Se sfîr.şea
între 5 şi 10 mai prudent, însuşi împă Quictus avînd sub ordine astfel unul dintre cele mai o CU atlincă durere
(Meteorolog dc concentrate trupe la Du ratul înclinînd tot mai anunţăm că la l febru
L. Proncenco). năre care se apropiau de mult spre ideea încheie o trupă de cavalerie mau mari şi mai puternice sta arie se împlineşte un an e MULŢUMIM familiilor Ma
200 000 oameni, cifră im ră a înaintat spre Sarmi te ale antichităţii, se pu de tristeţe de dud ne-a tei Gheorghe şi Ghilea loon,
presionantă pentru acea rii păcii. zegetusa urmînd creasta neau însă bazele naşterii părăsit pentru totdeauna care no-au fost alături In
La venirea iernii din iubii ui nostru durerea nemărginită pricinui
dată. L-au însoţit pe îm 101—102, Dacia nu era în munţilor. Părerile istori unui nou popor dîrz şi JURGIU EMIL.
părat. generali de renume vinsă, războiul a căpătat cilor sînt împărţite. Unii mîndru, poporul român. David, Maria şi Camelia. tă de stingerea din viaţă n
Te vom plînge veşnic,
scumpului nostru
ca: Licinius Sura, Clau caracterul unei acalmii re susţin că ar fi atacat por MIHAI CERGHEDEAN, (23398) maior SZH.AGIIl ANTONIE.
dias Livianas, Hadrianus, lative, unităţile romane nind din Valea Sebeşului, Arhivele Statului Deva Familia. (23391)