Page 10 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
g.s. „Victoria" călău Mobilizare maximă, acţiuni hotărite pentru Recensământul animalelor domestice
realizarea planului, pentru întărirea ordinii şi disciplinei Oameni care-şi înţeleg
g® HOSTII!
14. Asigurarea energiei electrice din producţie rostui lor de buni NAREA EEG
PIONIERUL!!
tă sfii- .amină
proprie — doar un... vis? gospodari gcneiv-te nr.
ra, 2 Orăştie
şi 2 Haţeg,
5 Fetrila, 1
Do mai mulţi ani, C.S. tivelor şi producerea e- plinei în muncă şi tehno la gîiul furnalului • Asi Comuna Burjuc — alcă Cele cinci grupe, de re- organizează i
„Victoria" Călan şi-a pro nei’giei electrice' necesare, logice, creşterea spiritului gurarea pieselor de schimb tuită din şase sate, dintre cenzori, formate din spe doi de rostiri
re a Legăm
pus înfăptuirea unui o- cu toate angajamentele şi __ de responsabilitate al fie necesare pentru repararea care două necooperativiza- cialişti şi lucrători ai pri oierului. Moi
biectiv economic de primă declaraţiile făcute în acest»' cărui energetician • Re suflantolor şi punerea în te — are an de an o con măriei, au vizitat pînă a- ţător şi solen
mărime : asigurarea ener sens (pe care ziarul nos pararea acoperişului la funcţiune a staţiilor, de tribuţie tot mai importan cum peste 70 la sută din şoară sub d(
drapelul patr
giei electrice din produc tru le-a consemnat de C.E.T. I şi C.E.T. III, a- pretratare . şi tratare a tă la formarea fondului gospodăriile comunei, aşa gajăm 1“
ţie proprie. Desigur este nenumărate ori) trebuie să dică mai multă... autogos- apei, pentru C.E.T. II. de stat şi înfăptuirea pro că în două zile maximum
Hi PENTRl
vorba de o mobilizare mai arătăm că şi în prezent podărire! • Aproviziona Ce s-ar mai putea adău gramului privind aulocon- vom încheia acţiunea. BOGATE. I*
puternică a forţelor in G.S.V. Călan consumă o rea cu pompele de ali ga ? Doar faptul că e- ducerea şi autoaprovizio- încă din prima zi de rea gospodar
terne pentru punerea în «, parte din energia necesa mentare necesare pentru nergeticienii combinatului narca teritorială. In 1987, recensământ această acti I.C.S. Mixtă
valoare a tuturor resurse ră din sistemul naţional, C.E.T. II • Secţia carbo- cunosc bine, punctele în de pildă, cele şase locali vitate s-a desfăşurat în ajuns la rul
în medio, a
lor energetice de care în 1987, de pildă, din. ki- fluid să repare şi să men- care trebuie să acţioneze tăţi rurale au livrat, pe cele mai bune condiţii. de 200 de p<
dispune combinatul, pentru cu mai multă stăruinţă bază de contracte, 118 tone Oamenii, anunţaţi din vre în perioada
producerea energiei elec pentru rezolvarea proble carne, 91G hi lapte de va me de venirea reccnzori- cut din acest
sacrificate ii
trice necesare procesului REPORTER ÎN POST FIX melor legate de produce că şi de oaie, precum si lor, au stat acasă, ţinîn- gurindu-se a:
de producţie. Specialiştii rea energiei electricei Cu numeroase alte produse a- du-şi animalele în ogradă, primă pentru
tip „Gospodi
au calculat că sint posibi nosc, de asemenea, căile groalimentare. iar la declararea număru tite în unită;
lităţi atît de a acoperi lowaţii planificaţi să se ţină în stare de funcţio ce trebuie urmate în — în comuna noastră — lui acestora au fost sin mentaţie pub
necesarul de energie elec obţină în centralele pro nare instalaţia de despră- scopul atingerii ţelului ce ne spunea Tiberiu Burza, ceri, dovedind că înţeleg lina întrcprii
trică din producţie pro prii nu s-au realizat decît fuii'c • Aceeaşi secţie şi l-au propus. Aşa cum secretarul comitetului co necesitatea şi importanţa laboratorul
gerle.
prie, cit şi de a trimite circa 52 la sută ! (furnizoare a gazului de a rezultat din discuţiile munal de paylid, primarul ce o are această acţiune
un surplus în sistemul e- Deci, putem spune că fluidizare care reprezintă purtate cu eţj.ergeticienii localităţii — numărul de pentru dezvoltarea viitoa Eîi modek;
nergetic naţional. Pentru la ora actuală asigurarea combustibilul pentru C.E.T. bovine, ovine, porcine, pă re a zootehniei româneşti. ‘ redeschis bai
„
hotelului
atingerea acestor impor energiei din producţia pro ii) trebuie să elimine o- Călin Popescu, Viorel Re- sări ş.a. din gospodăriile Controalele efectuate în. Deva. eonii
tante ţeluri, în ultimii ani prie a combinatului din pririle accidentale la cup ra, Gabrîela Muican, I-Io- populaţiei, atît în satele gospodăriile recenzate n-au barul se înfi
s-au alocat mari fonduri Călan a rămas, încă, doar toarele bateriilor » Ri ria Iovan şi alţii este cooperativizale, cit şi în depistat nici o deosebire sumatoriior
nă“ deosebit
de investiţii, necesare o dorinţă. De ce ? Răs dicarea nivelului de pre necesară totuşi o coordo celelalte, se află în. conti între ceea co era înscris în şi primitoar
construirii şi punerii în punsul la această între gătire profesională a oa nare unitară şi în. depli nuă creştere. Sint multe fişe şi situaţia concretă de
funcţiune a unor centrale bare nu este uşor de dat. menilor, mobilizarea tine nă cunoştinţă a activităţii ■familii — precum cele aici pe teren. Acest fapt a fost
electro-termice (C.E.T.) Totuşi, cei care au luat rilor pentru îndeplinirea din acest domeniu. Tre lui Cornel Nariţa, Loghin relevat şi de Maria Nico-
care să utilizeze, drept cuvântul la recenta adu exemplară a sarcinilor de buie înfăptuite toate mă Dragoş, Nicolae Crişan, Ti lao, inginerul şef al Coo Cin en
combustibil, resursele e- nare generală a oamenilor producţie © Punerea la surile stabilite prin pro beriu Dragoş, Gheorghe perativei agricole de pro
nergetice secundare re muncii din cadrul uzinei punct a dispeceratului e- gramele energetice din Furdui şi mulţi alţii, care ducţie din Burjuc, recen- DEVA : V
zultate în mod firesc din nr. 4 (Traian Ilorvat, Do- nei-gelic, problemă vitală 1987 şi trebuie prevăzute cresc în gospodăriile lor zorul şef al comunei, evi (Patria); Păc
procesul de producţie. Este minic Opriţescu, Virgil a combinatului © Epura noi măsuri concrete pen cîto 4—12 bovine, multe denţiind buna activitate a (Arta) ; III
vorba de folosirea gazu Moroşanu şi alţii) au reu rea mai bună a gazului tru acest an. hotărîtor în oi şi porci, • păsări nenu comisiilor ce acţionează în Omul din I.o
A)
dorn
lui de furnal şi, îndeo şit să puncteze o mare prin menţinerea unui con realizarea prevederilor cin mărate. La această conclu teren, conduse de Aurica circul ţc
sebi. a gazului de fluidi parte dintre neajunsurile trol permanent asupra go cinalului actual. zie conduce şi recensă Stana, Virginia Gioancă, (Mode. —
zare, pentru producerea existente. încercăm să le lirii sacilor do praf şi a- mântul animalelor ce se l'rina Rujan, Augustin bondul — l <
(l'lacăra);
energiei electrice. sintetizăm şi noi în con sigurarea presiunii înalte MARIN NEGOIŢĂ desfăşoară în aceste zile. lgreţ şi Marinela Vasiu," Evadaţi dli
Cu toate măsurile luate tinuare, sub forma unor care muncesc de diminea ring); Cuib
pentru construirea obiec cerinţe: • întărirea disci- ţa devreme pînă seara tîr- (7 Nolembrii
ziu. oaselor (Ui
PENI:' Cuib-
Oamenii comunei Burjuc (Cultural) ;
înţeleg deplin, totodată, Omul ,-iln I
Nu lăsaţi copiii să se joace necesitatea de a participa CCafăr; t) J Li
activ la. schimbul de măr de lacrimile
nerul);
PE
cu focul ! furi dintre oraş şi sat, da trebuie o s
U
pitoresc);
toriţi lor de a contribui la
realizarea fondului de pie la indij,
BRAD : Şc
Iată o chemare-avertisment Victime in rîndul copiilor stat de produse agricole şi pentru şapte
care îi priveşte pe toţi pă s-au mai produs şi ea urma ua roşie) ;
rinţii, avînd în vedere faptul re a unor incendii sau ex . a programului privind au- ZA: Cama-
că printre cauzele cele mai. plozii ivite la sobe supraîncăl toconducerca şi autoapro- l-n (Mineri
frecvente co determină înce zite, datorită scăpărilor de vizionaroa teritorială. Ast TIE : Recita
puturile de incendii sau iz gaze în locuinţe, asfixierii cu eu pitici
bucnirea incendiilor se numă fum şi gaze toxice degajate fel, ei s-au angajat să li viatului —
ră şi jocul copiilor cu focul prin arderea în începuturi de vreze mari cantităţi de ( P a i r i a) :
sau lăsarea acestora nesuprn- incendii a unor resurse ma carne, lapte şi alte produ BAI : Cole
vegheaţi în jurul diferitelor teriale textile (covoare, len (Casa de cu
surse de încălzire. jerie de pat, îmbrăcăminte, se agricole provenite din ŢEG : S-a
Un eveniment cu consecin perdele, jucării). gospodăriile proprii. Pînă
ţe tragice s-a petrecut în a- I’cntru a evita asemenea si în prezent, au fost înche concurent
nui trecut în satul Cerni- tuaţii, cu consecinţe neplăcu BRAZI : Ap
RIA : Ineen
şoara Doresc, unde victime au te, este necesar ca părinţii, iate contracte pentru 112 şu)); ILI/
căzut trei copii de cîte 5—8 toţi factorii educaţionali să bovine, 90 porcine, 35 (Lumina).
ani fiecare. Copiii, avînd la se preocupe cu răspundere de miei, 1 500 bl lapte de
îndeinînă chibrituri, au încer educaţia copiilor, să-l averti vacă, 15 hl lapte de oaie
cat, în naivitatea lor, să dea zeze asupra urmărilor ce le
foc la cuiburile de viespi de poate avea jocul cu foc des ş.a., nivelele înscrise în |*t »
sub acoperişul de ţiglă al chis în locuri interzise, în planul pe 1988 fiind atinse
şurii şi grajdului. In urma a- special în apropierea mate ia marea majoritate a ca
prinderii tiparului, copiLi s-au rialelor uşor inflamabile. De Numerele
refugiat în colţul cei mai în asemenea, este o măsură de pitolelor. Acest fapt — tragerea clii
depărtat al podului de undo prevedere aceea de a nu lăsa cum spunea primarul — 1.988 :
nu au mai putut teşi. copiii nesupravegheaţi în relevă că oamenii comunei Extr. I:
lată un caz cu urmări tra încăperi unde sint in func 23, 43.
gice din care trebuie trase ţiune surse de încălzire co Burjuc îşi înţeleg rostul Extr. a li
maximum de învăţăminte. pot genera incendii. lor de buni gospodari — 41, 33, 8.
expresie a ataşamentului Fond to tîil
la. politica agrară a parti 711 810 Ici. cl
lei, report I
Evenimentul politic - în centrul muncii educaţionale la o nouă şarjă do fontă' dului, a hotărârii de a con
Combinatul siderurgic
tribui la dezvoltarea şi în
„Victoria“ Călan.
florirea patriei.
Foto N. GHEORGH1U VREM
„Activitatea cultural-edu- nomico-sociale a ţării noas Geauşescu ia afirmarea ca teme: „Istoria poporu
c a ti vă desfăşurată în a- tre în anii construcţiei so fără precedent a României lui român — fundament al B. TURDEANU Pentru azi
eeastă perioadă în satele cialiste, cu precădere în în perioada ce cu legitimă activităţii ideologice, poli fi schinibăto
comunei noastre, sub în perioada deschisă de Con mîndrie este denumită de tico-educative. Concepţia temporar nc
drumarea directă a consi gresul al IX-lea al parti către întreaga naţiune „E- secretarului general a) ..Crosul speranţelor“ ^ dea precipita
liului de educaţie politică dului". S-au bucurat, în poca Nicolae Ceauşcscu", partidului, preşedintele Re Ş, formă de p'
viţă. VIntui
şi cultură socialistă, ne-a acelaşi timp, de interes iniţiativele sale de pace publicii, tovarăşul Nicolae SPORT fete — Simona Istvan derat, cu
relatat tovarăşul Nicolae manifestările organizate care au stârnit un amplu Ceauşescu, privind istoria (Şe. gen. 7); băieţi — Do- izolate dc ‘
sud-vcsl şl
Berceanu, secretar adjunct sub genericul „40 de ani ecou în lumea întreagă. unitară a poporului ro Intr-o organizare ex rel llăileanu (Şe. gen. râturile ml
cu probleme de propagan de măreţe înfăptuiri în as Acţiunile au purtat gene mân", „Probleme funda celentă, asigurată de că- 3); cat. 14—16 ani, fote cuprinse înt
dă al Comitetului comunal censiunea României pe ricul „Dezvoltarea econo- mentale ale educaţiei ma- tre catedra de atletism a — Cristina Pdmacu (Şc. plus 2 greu
de partid Mărtineşti, a a- terialist-.ştiinţifice a oamc-. Şcolii generale nr. 7 De- gen. 7); băieţi — Adrian maxime iuti
de. Ceaţă !
dus cu pregnanţă în prim- nilor muncii", „Conduce va, luni, 1 februarie 1988, Angliei (Şe. gen. 7); cat. La mn nte,
plan evenimente deosebite larna — anotimpul unei intense rea planificată a econo peste, 1 600 de elevi din 17—19 ani, fete — Mi- fi. schimbate
din viaţa politico-socială activităţi culturale la sate miei naţionale" ş.a. unităţile şcolare din mu iw>. ';s. Va
a ţării: Conferinţa Naţio Acţiunile politico-eduea- nicipiul Deva au luat haela Pughiuc (Şc. gen. Vuitul va s
vestic
torul
nală a partidului, a 40-a tive iniţiate s-au constituit * startul la întrecerile mu-’ 7); băieţi — Ludovic Sa- temporare dc
aniversare ai proclamării în tot atîtea prilejuri de * roşi (Liceul nr. 3). viscolind izi
Republicii şi altele. Un e- culmile progresului şi ci mico-socială-, a României mobilizare a oamenilor nicipale ale „Grosului Pe lingă câştigători s-au Ceaţă locali
vilizaţiei socialiste", pri în cincinalul 1980—1990, speranţelor", câştigătorii . . . » , ro de chicii
veniment apropiat inimi lej de evocare, cu îndrep puternic marcată de con muncii la realizarea sar celor 8 categorii de vîrstă ‘ remarcat în moc * Pentru un
r lai
Vren
zile:
lor noastre îl constituie a- tăţită mîndrie patriotică, tribuţia secretarului genc- cinilor economico-soeialc ! fiind următorii: cat. 11- deosebit sportivii de la schimbătoari
niversarea a peste 55 do a luptei revoluţionare, e- ■ ral al partidului, preşedin ce revin comunei, pregă 12 ani, fete — Ana Zbu- şcolile generale nr. 4 şi temporar n<
tirea în bune condiţii a
ani de eroică activitate roice a clasei muncitoare, tele Republicii, tovarăşul campaniei agricole de pri ! ciumelea (Şc. gen. nr. 7); nr. 6, liceele nr. 3, nr. dea preeipl
revoluţionară, patriotică şi a întregului popor român Nicolae Ceauşescu". băieţi — Paul Icoşi (Şc. 1 şi nr. 2. (Prof. Mircca sub formă <
poviţă şl ni
a zilei de naştere a con pentru progresul general Evenimentul politic a măvară. Numai acţionând gen. G); cat. 13;—14 ani, Strbu, G.M.E.F.S. Deva). tul va sufla
ducătorului partidului şi al patriei. fost adus cu pregnanţă în astfel, aşezământul de cul intensificări
statului nostru, tovarăşul Semnificaţii aparte au evidenţă şi de cursurile tură îşi poate îndeplini Meciuri amicale de fotbal km/h din '
put, apoi d
Nicolae Ceauşcscu". dobîndit acţiunile prin ca universităţii cultural-ştiin- misiunea sa educaţională, i ■ Azi, F.G. CORVINUL ma sa apariţie publică Temperaturi!
Un aspect important în re s-a adus un călduros ţifice, cuprinzînd un în poate să răspundă prin HUNEDOARA — G.S.M. în 1988, echipa deveană tre minus 5
organizarea activităţii po- omagiu personalităţii de semnat număr -de cetăţeni fapte importantelor sarcini REŞIŢA. Meciul va avea, va întâlni pe divizionara de, Iar cole
tre 1 şi G ţ
litico-cducative l-au con excepţie, îndelungatei ac — ţărani cooperatori, me puse în faţa activităţii po loc la stadionul „Con A Corvinul, la stadionul ceaţă. (Mei
stituit întâlnirile cu cetă tivităţi revoluţionare a se canizatori, alţi oameni ai litico-educative de secreta structorul" din Hunedoa „Gctate", de la ora 15,15. serviciu: L.
ţenii din satele Dineu Mic, cretarului general al parti muncii din satele comu rul general al parti ra, la ora 15,15. De urmărit replica tine
Mărtineşti, Dineu Mare, dului, preşedintele Repu nei. Cursurile vizează edu dului, tovarăşul Nicolae rilor jucători hunedo-
Tămăşasa, în faţa cărora blicii, tovarăşul Nicolae caţia patriotică, revoluţio- Ceauşescu, în Raportul ■ Sâmbătă, MUREŞUL reni, aflaţi la Deva, în •AJ
au fost prezentate „înfăp Geauşescu. A fost înfăţişa . nară, materialist-ştiinţifică, prezentat Conferinţei Na EXPLORĂRI DEVA — faţă foştilor colegi mai
tuirile luminoase şi per tă contribuţia esenţială economică, ridicarea pre ţionale. F.G. CORVINUL. La pri maţi... ţ
spectivele dezvoltării eco- a tovarăşului Nicolae gătirii profesionale şi au MINEL BODEA