Page 14 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 14
DRUMUL SOCIALISMUL!
iq.
La
•
Fa
Dezbatere.
Permanenţa activităţii educative — in strinsă legătură cu problemele brica de producţie indus
trială şi prestări servicii
Hunedoara a avut loc dez
mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea concrete ale producţiei materiale Ceauşescu — gînditor şi
baterea cu tema „Nicolae
militant revoluţionar, ma ■ V
turnătoria de cilindri nr.
rele erou între eroii nea
sarcinilor economico-sociale (Urmare din pag. t) 2 (propagandist Gheorghe' mului". Organizată do bi Ia G
Plastic
pus în evidenţă faptul că Lupulescu) şi altele. blioteca municipală, dez •iei, m
.oc, la
Prinlr-o preocupare a- s-a înnobilat şi împlinit în — In munca poli.tico- industrializarea socialistă Un important loc în dis baterea a relevat proemi expoziţ
tentă, găsind modalităţi această perioadă. cducativă do formare a s-a dovedit drept unica cuţii l-a ocupat relevarea nenta personalitaie şi glo părtini
eficiente raportate perma -, — Vă rugăm să menţio omului nou, cunoaşterea opţiune a dezvoltării'multi caracteristicilor actualei e- rioasa activitate a ctitoru Faina,
nent la specificul colecti naţi cîtevă dintre manifes istoriei a constituit una laterale a României, pre fape de dezvoltare econo- lui României socialiste mo l.I.R.U.
Hala D
vităţilor muncitoreşti, fac tările care s-au bucurat de dintre laturile de o deo cum şi realitatea că în mico-socială a patriei, în derne, tovarăşul Nicolae poziţie
torii educaţionali din ora o eficienţă aparte. ^ sebită însemnătate. în a- anii de după Congresul care se regăsesc pregnant' Ceauşescu, din timpul expune
şul Haţeg au potenţat con — Pot fi menţionate în cest sens, comitetul orăşe al IX-lca al partidului, fi exigenţele trecerii Româ eroic deschis de Congresul pe pin
clă, în
tribuţia activităţii cultura acest sens simpozioanele, nesc de cultură şi educa zionomia economico-socia- niei în stadiul de ţară me al IX-lea al partidului. Au Şl eoni
lo la formarea omului nou, dezbaterile avînd ca gene ţie socialistă, casa do cul lă a patriei s-a îmbogăţit, diu dezvoltată, în condiţii fost evocate, do asemenea,
constructor conştient şi rice : „ E p o c a Nicolae tură, catedrele de istorie asigurînd întregului nostru le realizării noii calităţi în momentele memorabile ale m <
devotat al împlinirilor cu Ceauşescu — epoca măre din unităţile şcolare au popor un nivel de viaţă toate domeniile. De aici, activităţii revoluţionare a CARE.
care, azi, localitatea se ţelor înfăptuiri din viaţa organizat colocvii, acţiuni corcspun zător dezvoltări ¡ o bună parte a propagan t o v a r ă.ş u l u i ‘ Nicolae p rodut
mîndreşte pe drept cuvînt. poporului român", „Con ciclice de cunoaştere a bazei tehnico-matenale a diştilor au orientat dez Ceauşescu in rindurilc rni.ş- prestăi
ferinţa Naţională' a parti economiei. baterile spre evidenţierea iniţiat
Despre aceste contribu trecutului istoric, vizite problemelor de fond ce califici
ţii modelatoare ne-a rela dului — moment de o deo de documentare Ia Sarmi- Un loc de seamă în dez stau în faţa colectivelor de MANIFESTĂRI conice
tat tovarăşa Steluţa Ră- sebită însemnătate în dez zegetusa prin care s-a bateri l-a ocupat concep oameni ai muncii din acest
doni, preşedintele Comite voltarea multilaterală a avut în vedere trezirea ţia tovarăşului Nicolae combinat, în actualul cin POLITICO- o sală
tului orăşenesc de cultură României socialiste", „Şta fiorului patriotic, a dra Ceauşescu cu privire la cinal, prin rezolvarea că EDUCATIVE parcur
şura şi
şi educaţie socialistă. feta muncii, ştafeta cali înţelegerea procesului re lificar
tăţii, a prestigiului omu gostei pentru pămîntul na voluţionar ca unitate a rora să-şi aducă contribu
— Ce a întreprins con lui nou", „Congresul edu tal, pe care, în zilele mai multor etape succesive, ţia la înfăptuirea orientă persor
ineserl
cret instituţia pe care o caţiei politice şi culturii noastre, au fost durate mi rilor şi obiectivelor actua carii muncitoreşti, ale U- lăcătu!
definite
obiective
de
şi
conduceţi, pentru educaţia socialisto — forum repre nunatele edificii ale anilor sarcini concrete a căror lului cincinal. In acest niunii Tineretului Comu tale.
oamenilor muncii ? context, participanţii la nist şi ale Partidului Co
zentativ de formare a socialismului, cu precădere înfăptuire a determinat tre munist Român din anii
— Sub îndrumarea Co conştiinţei noi, revoluţio ctitoriile perioadei deschi cerea la o calitate nouă, dezbateri s-au referit la grei ai ilegalităţii. GE.Nţ
mitetului orăşenesc de nare", „Coordonate ale se de Congresul al IX-lea superioară, în procesul de eforturile ce se depun Ricor
partid cu sprijinul Consi noii dezvoltări economico- al partidului. A fost oma largă perspectivă privind pentru creşterea producţiei • Expoziţii. La Şcoala lucraţi
liului de educaţie politică sociale în oraşul Haţeg", giată şi cu acest prilej făurirea societăţii socia fizice şi a productivităţii generală din Ilia au fost unităţi
şi. cultură socialistă' Haţeg „Creaţie şi creativitate, personalitatea de excepţie liste în România. Partici muncii, ridicarea nivelului organizate expoziţii de Mi croi
ra, un
au fost organizate în uni calitate şi eficienţă — a ctitorului României so panţii la dezbateri au tehnic şi calitativ al carte social-politică şi de coopei
tăţi economice şi instituţii imperative ale muncii fe cialiste — secretarul ge relevat că procesul marilor producţiei, reducerea mai desene. Expoziţia do carte a tuci
multiple activităţi politi- meilor haţegane". Aseme neral al partidului, pre transformări revoluţionare accentuată a consumuri prezintă lucrări din gîndi- ianuai
21 000
co-oducative, prin care s-a nea manifestări au avut şedintele Republicii, tova din ţara noastră a început lor dc materii prime, ma rea economică şi social-po- zile al
argumentat superioritatea loc la fabrica de mobilă, răşul Nicolae Ceauşescu. o dată cu victoria naţiona teriale, energie şi combus lilică a tovarăşului Nicolae Introd
orînduifii noastre socialiste, autobază, întreprinderea de — Preocuparea pentru lă, antifascistă şi antiim- tibili, îndeplinirea sarci Ceauşescu, care familiari noi ni
iar prin acţiunile dedicate bere, cooperativele meşte mobilizarea energiilor u- perialislă de la 23 August nilor la export. zează elevii cu activitatea pentri
copil,
evenimentelor istorico din şugăreşti „Retezatul" şi mane spre noi împliniri 1944, organizată şi con Dincolo de nivelul şi teoretică şi cu opera pre accese
viaţa patriei, partidului şi „Haţegana". spitalul oră va trebui să rămînă, aşa dusă de Partidul Comunist conţinutul dezbaterilor — şedintelui României socia sezom
poporului nostru s-a ur şenesc ş.a. cum se apreciază în docu Român, înscriind în des obiectiv esenţial urmărit liste. Expoziţia de desene S-au
mărit cunoaşterea în pro — Vă desfăşuraţi acti mentele Conferinţei ■ Na făşurarea sa mai multe prin acţiunea de control şi „Ctitorii ale E p o c i i uleie
E
funzime a realizărilor ob vitatea intr-o puternică ţionale a partidului, o per etape. în timpul acestora îndrumare — s-a constatat Nicolae Ceauşescu" poartă /iT
ţinute după Congresul al vatră de istorie, care ne manenţă în munca facto a fost lichidată dictatura că organizaţia orăşenească semnăturile membrilor cer i ănas
IX-lea în ţară, judeţ şi trimite cu gîndu) la acea rii >r educaţionali. fascistă şi orînduirea bur- de partid acordă o atenţie cului de artă plastică din
în oraşul nostru, a contri perioadă de mare însem — într-adevăr. Pentru ghezo-moşiereascâ, s-a re sporită bunei organizări şcoală.
buţiei acelor eroi fără nătate a existenţei noastre aceasta e necesar Insă să făcut economia ruinată de şi desfăşurări a învăţă-
număr — oameni ai mun — începuturile formării diversificăm gama acţiuni război, s-au înfăptuit unele mînlului politico-ideologic, • Expunere. Casa pio
cii a căror personalitaie poporului român. reforme economice şi so legării mai strînse de pro nierilor şi şoimilor patriei
lor noastre, să le facem din Orăştie a organizat o
mai convingătoare, să fie ciale, au avut loc procla blemele concrete ale pro caldă manifestare sub ge
DEV
în măsură să consolideze marea Republicii, naţiona ducţiei materiale şi ale nericul „Omagiu întîiului. (Patri
crezul revoluţionar, să lizarea, trecerea la înfăp educării multilaterale a fiu al ţării", dedicată a- (Arta)
tuirea revoluţiei socia oamenilor muncii. Acţiu Omul
sporească dăruirea în liste. nea de control s-a soldat niversării zilei de naştere dern
muncă a oamenilor. Vom Dezbatei'ile au subliniat cu concluzii practice utile şi a peste 55 de ani de circun
căuta ca în întreaga noas c.onvingător îdeea că cel pentru organele de partid activitate revoluţionară a (Mode
tră activitate, integrată de al IX-lea Congres al din oraşul Călan. în esen secretarului general al bondu
(Flaci
Festivalului muncii şi partidului s-a constituit ţă este vorba de necesita partidului, preşedintele Re Evada
creaţiei „Cîntarea Româ într-un moment decisiv tea studierii aprofundate publicii, tovarăşul Nicolae ring) ;
niei" să avem ca etalon Ceauşescu. Expunerea (7 No
pentru promovarea şi a- a întregii bibliografii, atît oasele
al eficienţei faptele locui firmarea unei politici de de către propagandişti, cit „Viaţa şi activitatea tova PENI;
torilor oraşului, iar pen dezvoltare în ritmuri sus şi cursanţi, sistematizării răşului Nicolae Ceauşescu (Culta
tru aceasta e necesar să ţinute a economiei, pe mai stricte a ideilor şi — suprem exemplu de lup Omul
ceafă!
contribuim în mai mare baza unei înalte rate de conceptelor, precum şi sar tă revoluţionară" a fost arme
măsură la ridicarea pregă acumulare. Mai pregnant cinilor concrete ale colec urmată do montajul litc- norul;
rada
tirii lor profesionale, poli s-a făcut simţit acest ac tivelor muncitoreşti din- rar-muzical „La mulţi ani, resc) ;
tice, de cultură generală cent în cercurile de la tr-un domeniu sau altul. iubit conducător" prezen blsta
pentru a acţiona în orice turnătoria nr. 3 (propa S-a reliefat nevoia unei tat de membrii cenaclului tezat)
ascun
moment cu simţ de răs gandist Robert David), mai consistente implicări literar „Muguraş". S-a
pundere, într-un climat de secţia mecanică (propagan a comitetelor de partid şi deschis, de asemenea, ex b?
ordine şi disciplină în toa-* dist Doru Moţ), bobina] organizaţiilor de bază în poziţia de carte „Nicolae? pil
le domeniile de activitate. (propagandist Nieulaé Ar- buna desfăşurare a învă- Ceauşescu — militant re i-ri
BAI :
I.P.S.R-.U.M. Deva, secţia reparaţii, cu hărnicie şi grijă chiudean), secţia chimie ţămîntului politico-ideolo voluţionar al lumii con de <
pentru calitatea lucrului, su doriţele Victoria Voina şi Me MINEL BODEA (propagandist Elvira Alb), gic. temporane". Prin
tania Mureşan efectuează lucrări de reparaţii la căruciorul (Daci
pentru alimentarea morilor tic minereu. în gi
SIMT;
seri 11
Indicatorii de plan BAA
moment istoric de în na).
semnătate deosebită pen
tru dezvoltarea patriei îndepliniţi integral
noastre socialiste" organi
zată do universitatea cul- (Urmore din pog. 1) — Livadea, Romoşel şi V
tural-ştiihţifică. Au fost altele.
• Simpozion. La Şcoa înfăţişate direcţiile . de a bazei tehnico-materiale Construcţiile agrozooteh
la generală din Baia de acţiune, sarcinile cuprin şi a timpului de lucru. Ca Peí
V ; Criş a avut loc simpozio- se. în Raportul prezentat urmare, obiectivele stabi nice şi modernizările le menţ
realizăm la Rîu de Mori,
fi va
îiîul „Nicolae Ceauşescu cu acost prilej de secre lite le-am realizat inte Ohaba, A.E.I.C.I.O. Sime- accei
-- un om pentru ţară, un tarul general al partidu gral, acordînd întreaga ria, I.C.I.T.B. Orăştie, Ra- doua
om pentru oameni, un om lui, t o v a r ă ş u 1 Nicolae atenţie calităţii lucrărilor. poltu Mare, Şoimuş, Ban- local
pentru istorie"; iniţiat de Ceauşescu. — Cum acţionaţi şi ce potoc şi în alte unităţi. va si
tensl
organizaţia U.T.C. şi ca • Studioul artelor. în preocupări aveţi în acost în paralel, ne preocupăm '10—01
tedra de istorie—geo cadrul aceleiaşi institu an ? de asigurarea bunei. func sudic
grafie. Simpozionul a fost ţii a avut loc ediţia a — Pe baza experienţei, ţionări a amenajărilor pen ni ine
tre
urmat de programul ar Il-a :i „Studioului arte acumulate, ne-am organi tru irigaţii, prin reparaţii gradi
tistic purtînd genericul lor" cuprinzînd următoa zat temeinic munca, astfel la conducte şi aripile de pînă
„Omagiu conducătorului rele rubrici : „Tezaur de incit să îndeplinim ritmic udare, iar motopompele şi maxi
grad.
iubit" şi vernisajul ex vatră românească", mo sarcinile ce le avem, care aspersoarele se repară în neaţi
poziţiei de carte social- ment literar-muzical de cuprind efectuarea lucrări atelierele S.pd.A. întrucît nala
politică înfăţişînd operele dicat Unirii Moldovei cu lor de îmbunătăţiri fun timpul se menţine favora pune
secretarului general al Muntenia susţinut de Da ciare — irigaţii, desecări bil, este necesar ca şi coo I.ll
partidului, preşedintele niel Dănilă, Virgiliu Ve- şi combaterea eroziunii so peratorii să fie mobilizaţi fi Ci
Republicii, t o v a r ă ş u l ra, Alex Podea, Daniela lului — pe 4 500 ha, iar la la decolmatarea şi curăţa notiT
riabi
Nicolae Ceauşescu. Rădos, Ani.şoara . Călin, activitatea do construcţii rea canalelor, la întreţine accei
La rîndul lor, pionierii Lucian Murăraşu, Ovidiu montaj avem o creştere de rea în stare de funcţionare doua
de lâ aceeaşi şcoală au Băjan, Laura Meda Su 20 la sulă faţă de anul a amenajărilor efectuate în căde.
participat la o adunare san, Eugen Evu şi grupul precedent. Amenajările noi anii anteriori. în acelaşi; •zone
ploai
de unitate pe tema „O „Canon", microrecital din pentru irigaţii le realizăm timp, în atelierele proprii mod.
viaţă dedicată partidului, creaţia lui Miliai Emi- în zona Sîntandrei — De se fac, pe bază de grafic, die,
patriei, poporului", au nescu şi Nichita Stăncs- va, combaterea eroziunii reparaţiile şi reviziile pre- cale
visee
vizitat' expoziţia foto- cu susţinut de actorii solului în Totia — Batiz, văzule la utilajele tera- pa da
:
documenlară „Ctitorii ale teatrului poetic liunedo- Romos — Romoşel, Sîrbi siere, astfel în cît acestea nala
Epocii Nicolae Ceauşescu-" rcan — Gini Maxim şi pune
• Tribuna ideilor. Casa Petre Sănduţ, „Să ne — Ilia, Baia de Criş — să poată fi utilizate la (Mol
1. V
Rişca şi Hăşdat — Batiz,
de cultură din Hunedoa cunoaştem laureaţii", ru iar desecările în Cărăstău întreaga capacitate. Fabrica de încălţăminte „Corvinul“ din Hunedoara,
In acest mod ne vom
ra a găzduit Tribuna brică dedicată artistului Primii care ştiu cum vor ară (a viitoarele modele sînt cei
• ideilor pe tema : „Confe plastic Gabriela Brănes- — Vnţa de Jos. în acelaşi aduce întreaga contribuţie <ilji atelierul de creaţie al fa bricil. Tot ei sînt primii ca
rinţa Naţională a Parti cu şi taragdlistului Du timp, ne preocupăm de la realizarea prevederilor meseriaşi, pentru că nici dese nul de pe planşeta creatorilor
dului Comunist Român — reţi Sparios. redări în circuitul 'arabil programelor judeţene de capătă formă şl culoare, de vine produs real. în imagine
in zonele Geoagiu, Nâ- îmbunătăţiri funciare şi maistrul Elena Vîicean, alături de Elisabetn Mălini, una din-
dăştie, Zdrapţi, Serei, Pui de dezvoltare a zootehniei. tre lucrătoarele sale de nota „10“, cum îi place să spună.