Page 16 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 16
L/nuiTiua. uwoiMMjmvkwi INK. 7 070 W VinCKI, D rCÖKUAKIfc IYÖÖ
rag. **
DE LA MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
aniirujeolică
Vaccinarea
] la copii, începută în aceste şi copiii rămaşi nevacci
naţi în campaniile din n-
zile în întreaga ţară, se nul precedent. Sînt invi
continuă pînă la data do 10 taţi să se prezinte la dis
Adunare festivă consacrată aniversării municat oficial publicat la februarie 1908. Se vacci pensarele medicale, cu co
a 40 de ani de la semnarea primului Libreville, membrii acestui nează copiii născuţi între piii de vîrsta menţionată
organism de conciliere al 1 ianuarie — 30 aprilie atît localnicii, cît şi fami
Tratat de prietenie, colaborare O.U.A. - reprezentanţii Al 1987 (după împlinirea liile cil domiciliul flotant.
şi asistenţă mutuală dintre geriei, Camerunului, Gabo vîrstfti de 9 luni), precum (Âgerpres)
nului, Mozambiculul, Nige
România si Uniunea Sovietică 9 PARIS. - La Paris au riei şl Senegalului — au
avut loc convorbiri între convenit să aibă, în aceas
MOSCOVA 4 (Âgerpres). România şi U.R.S.S., care preşedintele Franţei, Fran tă primă parte' a anului, o
— S. Morcovescu trans sînt puternic impulsionate cois Mitterrand, şi regele nouă reuniune consacrată
mite: ,în cadrul manifestă de întîlnirile şi convorbi Hussein al Iordaniei. Cei reglementării pe-cale paş
rilor organizate, în U.R.S.S. rile dintre tovarăşul doi şefi de stat au făcut o nică a problemelor dintre PE SCURT
cu prilejul celei de-a 40-a Nicolae Ceau.şescu, secre trecere in revistă a situa guvernele de la Tripoli şi
aniversări a semnării pri tar general al Partidului ţiei internaţionale actuale, N’Djamena. Viitoarea reu PRAGA 4 (Âgerpres). ~
mului Tratat de prietenie, Gomunist Român, pre o atenţie deosebită acor- niune va fi găzduită de East Rutheford (13 ic
colabora«' şi asistenţă mu şedintele Republicii Socia dîndu-se problematicii O- Dakar, capitala Senegalu în ziua a doua a tradiţio bruarie), Los Angeles (19
tuală dintre România- şi rientului Mijlociu. lui. nalului turneu internaţio februarie), în final urmînd
Uniunea Sovietică, la Nov listo România, şi tovarăşul nal feminin de handbal de să ia parte la tradiţionale
Mihail Gorbaciov, secretar
la Cheb (Cehoslovacia), se
gorod s-a desfăşurat o fi general al G.G. al P.G.U.S. H BONN. - Conducerea Bl PARIS. - Preşedinte lecţionata României a în- le Campionate internaţio
ri unare festivă. Partidului Social-Democrat le Franţei, Francois Mit nale „Indoor" ale S.U.A.,
în cuvîntărilc rostite s-a Cu acelaşi prilej, la din Bavaria de sud a ce terrand, şi primul-ministru tîlnit formaţia U.R.S.S. în ce vor fi găzduite în ziua
reliefat cursul ascendent Moscova a fost deschisă o rut guvernului vest-german Jacques Chirac l-au primit faţa căreia a cîstigat cu do 2G februarie de cunos
scorul de 24—23 (12—11).
al relaţiilor de prietenie expoziţie de fotografii de să acţioneze pentru înfăp la Paris pe ministrul de cuta sală ncwyorkeză „Mn
si .strînsă colaborare dintre dicată Capitalei României. tuirea unor măsuri de dez externe al R.F. Germania, în celelalte trei jocuri dişon Square Garden".
armare în Europa. într-o Hans-Dietrich Genscher. disputate s-au înregistrat ★
declaraţie a conducerii din Un purtător de cuvînt fran următoarele rezultate: R.P. SOFIA 4 (Âgerpres).
Prezenţe româneşti peste hotare acest land a partidului se cez a afirmat că au fost Chineză — Ungaria 24— în meci de calificare pen
subliniază necesitatea re 23 (10—12); R.D. Germa tru campionatul european
HARARE 4 (Âgerpres). rea unei lumi mai bune şi ducerii cit mai urgent po trecute în revistă rezulta nă — Cehoslovacia 23—21 masculin de baschet, selec
— în cadrul Zilelor cul- urai drepte, la adăpost de sibil a arsenalelor de arme tele recentelor convorbiri (12—9); Cehoslovacia (B) — ţionata Bulgariei a între
i urii româneşti, inaugura pericolul unui război nu nucleare şl convenţionale anglo-franceze şi anglo- R. P. Germania 19—10 cut pe teren propriu, cu
le'în oraşul Kadoma din clear.' ale celor două blocuri mi vest-germane privind refor (10—3). scorul de 97—74 (44—40)
Republica Zimbabwe, în litare şi a interzicerii ampla ma C.E.E. ★ formaţia Iugoslaviei. Coş-
sălile Galeriilor de artă sării de arme nucleare pe Contactele lui Genscher MÜNCHEN 4 (Ager- geterul echipei bulgare a
din localitate a fost des COPENHAGA 4 (Age.r- teritoriul acelor ţâr) care la Paris se înscriu în ca preş). — în concursul in fost Mladenov, care a în
chisă expoziţia documen pres). — în oraşul danez nu dispun de această drul eforturilor vizînd înlă ternaţional de nataţio do scris 27 do puncte.
tară de fotografii „Imagini Aalborg a fost prezentată armă. turarea divergenţelor seri la Hamburg, recordmana ★
din România contempora- o gală de filme documen oase care se menţin între mondială Tamara Costache MOSCOVA 4 (Âgerpres)
taro care au evidenţiat
uă". marile realizări obţinute Bl TUNIS. - La Tunis au ţările C.E.E., în perspectiva (România) a cîstigat pro — După 5 runde, în tur
La Biblioteca municipa început lucrările celei de-a reuniunii la nivel înalt a ba de 50 m liber, cu tim neul candidatelor la titlul
lă a fost vernisată o ex de poporul român, sub 44-a sesiuni a Consiliului Pieţei Comune, programa- . pul de 2G”19/100. Alte două mondial de şah, ce se des
poziţie de carte româneas conducerea secretarului ge Economic şi Social al Ligii tă pentru zilele de 11 şi victorii pentru culorile făşoară la Ţhaltubo (în a-
că, la loc de frunte fiind neral al Partidului Co Arabe, la care iau parte 12 februarie. sportive româneşti au fost propiere de Tbilisi), con
prezentate opere din gîn- munist Român, preşedin miniştrii economiei, finan obţinute de Anca Pă- duce marea mâestră sovie
direa social-politică şi eco tele Republicii Socialiste ţelor, comerţului şi ai u- fl| BELGRAD. - Budimir trăşcoiu la 50 m spate cu tică Marta Litinslcaia, cu
nomică a tovarăşului România, tovarăşul Nicolae nor organisme economice Loncear a fost desemnat 30”47/100 şi echipa do şta 4,5 puncte, urmată do
Nicolae Ceauşescu. Ceauşescu, în toate dome secretar federal pentru a- fetă 4X50 m liber, înre Nana loseliani — 2,5 punc
niile de activitate. arabe. Sînt examinate, în facerile externe al Iugosla
★ principal, modalităţile de gistrată în 1’45”16/100. te (1). în runda a 5-a, Li-
BELGRAD 4 (Âgerpres). într-o altă localitate da extindere a cooperării eco viei, anunţă agenţia Ta- ★ • tinskaia a remizat cu Ah-
— La Belgrad a fost inau neză, Mariager, a fost des nomice între statele arabe. niug. El îi succede în a- in continuarea turneului mîlovska, iar loseliani a
gurată expoziţia de desen chisă expoziţia de carte ceastă funcţie lui Raif Diz- de concursuri atletice de cîştigat la Araliamia.
şi sculptură- contemporană românească, la loc de cin ■ WASHINGTON. - Cu darevici, care a fost ales sală contînd pentru „Ma ★
românească. ste fiind prezentate volu o majoritate de 219 voturi, în Prezidiul R.S.F. Iugosla rele premiu — I.A.A.F.",’ TIRANA 4 (Âgerpres). —
me din gîndirea social-po- via. Pe stadionul din oraşul
★ contra 211, Camera Repre sportivele noastre Doina
OTTAWA 4 (Âgerpres). litică a tovarăşului Nicolae zentanţilor a Congresului Melinte, Maricica Puică,. Durres s-a disputat al
— La Ottawa a fost orga Ceauşescu. Statelor Unite a respins ce B| TOKIO. - Consiliul Paula Ivan şi Mitica Jun- doilea meci amical de fot
nizată o expoziţie de carte rerea Administraţiei pri General al sindicatelor ja ghiatu-Constantin vor fi bal dintre selecţionatele
cuprinzînd opere repre vind acordarea unui aju poneze (SOHYO) a înce prezente la o serie de com olimpice ale Albaniei şi
zentative din gîndirea so MANILA 4 (Âgerpres). tor suplimentar în valoare put joi la Tokio o reuniune petiţii în S.U.A., în cursul României. Partida s-a în
cial-politică şi filozofică — în capitalii filipineză a de 36,2 milioane dolari consacrată strategiei ce va lunii februarie. Astfel a- cheiat la egalitate 0—0.
a tovarăşului Nicolae fost organizată o manifes destinat forţelor contrare fi adoptată în activitatea tletele românce vor Iun în primul joc, gazdele eîş-
Ceauşescu. tare în cadrul căreia au voluţionare antisandiniste. din acest an vizînd apăra startul în concursurile do tigaseră cu 1—0.
rea drepturilor oamenilor
fost prezentate filme do
în alocuţiunile rostite la cumentare româneşti. Asupra aceleiaşi proble muncii. De altfel, princi la New York (Millrose
vernisaj, au fost puse în me urmează să se pronun Games — 5 februarie), (Âgerpres)
evidenţă personalitatea ţe şi Senatul. palul punct al agendei
dezbaterilor, la care parti
I o v a r ă ş u l u i Nicolae CONACRY 4 (Âgerpres),
Ceauşescu, contribuţia ho- — Sub auspiciile Asocia Bl LIBREVILLE. - In ca cipă 400 de delegaţi, se punctul stabilit. Noua teh
intitulează
so
„Dreptate
lărîtoare, pe pian teoretic ţiei istoricilor guineezi, în pitala Gabonului s-au în cială pentru muncitori şi nică va li larg utilizată în
şi practic, la dezvoltarea localul Facultăţii de litere cheiat lucrările celei de-a ofensiva sindicală de pri prospecţiunile geologice
accelerată, pe multiple şi ştiinţe umaniste din patra sesiuni a Comitetu măvară — 1988”. submarine, cind forările se
planuri cunoscută de ţara Conakry a fost vernisată lui ad-hoc al Organizaţiei ¡I! MERIDIANE la bordul vasului,
fac de
noastră după Congresul al o expoziţie de carte, cu Unităţii Africane (O.U.Â.) foarte Importantă fiind po
(X-lea al partidului, ac prinzînd la loc de frunte în problema relaţiilor din ziţia constantă a acestuia.
ţiunile şi iniţiativele tova opere din gîndirea social- tre Marea Jamahirie Ara
răşului Nicoiae Ceauşescu politică .şi economică a bă Libianâ Populară Socia VULCANUL
în domeniul relaţiilor in p r e ş e d i n t e t u i Nicolae listă si Ciad. într-un co- I MENŢINEREA SAKURADZINA ERUPE
ternaţionale, pentru făuri Ceauşescu. VASELOR IN LARG
LA PUNCT FIX Vulcanul Sakuradzina,
din insula Kiushu, a înce
Specialişti/ firmei fran put din nou să erupă. Din
înarmarea excesivă a S.U.A. afectează grav starea economiei mondiale i ceze „Tomphsoa Sintra° craterul lui, coloana de
fum se ridică la o înalţi- 1
au pus la punct un com
puter pentru menţinerea ine de un kilometru şi ¡u- j
îutr-un interviu acor nuă de pe pieţelă mone insecuritate în rîndul in in mare măsură de către navelor în larg la punct mátate, iar lava şi pietre- .
dat presei, preşedintele tare şi valutare şi rate vestitorilor şi consumato S.U.A. — cel mal pu fix indiferent de puterea le au început să se pré- '
grupului interparlamentar le de schimb fluctuante rilor, în condiţiile cra ternic stat capitalist. valurilor sau a curanţilor lingă pe versanţii munte- |
al lî.D.G. (I.P.G.), fier sporesc posibilitatea unor hului de pe pieţele va Principalul pericol pen marini. Computerul anali lui. , |
beri Pechner, a relevat conflicte în domeniul fi lutare .şi creşterii ratei tru dezvoltarea economi zează semnalele primite Sakuradzina a avut in .
1
că în prezent, I.P.G. se nanciar, de natură să dobînziior provocate de că din S.U.A. şi din afa de la o sondă coborită în primele patru săptămini
pregăteşte pentru cea declanşeze o nouă criză •S.U.A.. ar putea afecta ra lor îl constituie înar apă şi dă comenzile nece ale acestei tuni 24 de e- I
de-a 79-a Conferinţă a ciclică, se arată în stu în mod serios investiţiile marea excesivă, relevă sare motoarelor şi armei rupţii de diverse intensî-
Uniunii Interparlamen diul care menţionează particulare şi consumul, studiul. Uriaşul deficit in vederea corectării po tăţi. In cursul anului 1987,
tare (I.P.U.), care va a- că în unele ţări impe generînd declinuri , în al bugetului. S.U. A., pro ziţiei vasului. Experienţele considerat un an liniştit
vea loc la Ciudnd de rialiste debutul unei ast două sfere esenţiale care vocat de cheltuielile mi au "demonstrat că şi in pentru acest vulcan, e!
Guatemala în luna apri fel de crize nu poate fi favorizează redresarea ci- litare exorbitante, con cazul unor valuri accen şi-a făcut simţită prezen
lie. Conferinţa va fi con tinuă să reprezinte un tuate, nava se menţine la ţa de 106 ori.
sacrată păcii şi dezvol factor caro perturbează
tării în lume prin asigu DIN PRESA STRĂINĂ grav sistemele finan
rarea unui climat de în ciare şi do comerţ exte
credere în relaţiile in rior ale statelor occiden
terstatale, care să ducă exclus chiar în acest an. clică în ţările occiden tale industrializate, ceea
la adoptarea unor doc Statele imperialiste dis tale cele mai industria ce aro consecinţe de SEC]TA EXPLOATARE REPARAŢII UTILAJE
trine militare cu caracter pun însă în prezent de lizate. zastruoase pentru ţările H U N E D O A R A
strict defensiv. mult mai multe meca Potrivit studiului, creş in curs de dezvoltare.
Potrivit previziunilor nisme decît în timpul terea reală a investiţiilor în ţările capitaliste nu str. Peştişu Mare, nr. 1
Institutului de Politică şi crahului de pe pieţele de capital în acest grup se întrezăreşte o îmbună
Economie Mondială al valutare din octombrie tăţire relativă sau o sta
R.D.G.. factorii persis 1929 pentru a preîntîmpi- de state a scăzut de la bilizare a relaţiilor eco ÎNCADREAZĂ
tenţi de criză, precum şi 4,1 la sută. în medie, în nomice internaţionale —
şomajul de masă. deze na degenerarea unei 198C, la 2,2 la sută anul se apreciază în studiu — • un analist programator în speciali
chilibrele comerciale şi prăbuşiri bruşte a cursu trecut, iar consumul par. atât timp' cit .Statele Uni
perturbările do pe pie lui la bursă într-un de ticular de la 8,7 la 2,5 te nu vor renunţa la tatea informatică.
ţele monetare şi valutare zastru financiar care să la sută. .înarmarea excesivă şi nu Relaţii suplimentare la compartimentul
occidentale se vor agrava afecteze întreaga lume Evoluţiile negative de îşi vor .reduce substan
şi mai mult în 1988. capitalistă, relevă studiul. pe piaţa mondială capi ţial . deficitul bugetar. personal S. U, G. C, Hunedoara, telefoin
Instabilitatea conti Totuşi, sentimentul de talistă au fost declanşate (Agenţia ADN) 11287.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Islrate (redactor şef). Lucia Elena Ucîu, Gheorghe Pawel (redactor şei adjunct), Nicolae Tîrcob
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr.Petru Groza. nr. 35. Telefoane! 11279, 12157, 11585. Telexi 72288, TIPARUBi Tipografia Deva, str. 23 August, nr,275,-