Page 18 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMU
Omagiu
Năl
Cu şaptezeci de imnuri de iubire Cu şaptezeci de imnuri de iubire torc
rev
iţi iese ţara in întîmpinare îţi iese ţara în întîmpinare. neş
don
De ziua ta şi-a noastră sărbătoare
HIIIIEDOREiiE Ce înfloreşte-n cuget şi simţire. Cu conştiinţa ta clarvăzătoare Naţ
org
Ne desluşeşti căi noi spre împlinire,
De-aceea te cîntăm cu-nflăcărare oră
ciut
Recunoştinţă, slavă şi cinstire De ziua tu, în semn de preţuire, Mai
maţ
„Să apreciezi ce e valoare în îţi împletim, din inimi. în urare : Cu şaptezeci de imnuri de iubire. lui
ni a
VICTOR RUSU
MK‘
scrisul tău şi al altora“ nou
fac
rose
Aici
Cenaclul literar „Lucian care erau apoi discutate, dio" iar manifestările, la acti*
gări
Blaga" al Casei de cultură la dezbateri pârtieipînd şi care participă public din cronica plastică 0 nouă şi remarcabilă eroii
din Hunedoara este deschis publicul pentru a vedea întregul oraş, le dedicăm tîmji
tinerilor creatori — munci cum sînt ele receptate; evenimentelor deosebite din tare,
lăcă
tori. funcţionari, elevi dor „Muza se... amuză" — con- viaţa partidului şi poporu prezenţă artistică COOj)
nici de a-şi pune în valoa stînd dintr-un schimb de lui nostru. E33
re talentul, calităţile de epigrame al membrilor — Vorbind despre cali Bl !!
mînuitori ai condeiului. cenaclului, în fond un tatea creaţiei membrilor leii, la Galeriile de artă nacitate, drumul spre gă roşu aflaţi la poli opuşi, a co s
este
Pentru cei mai înzestraţi, joc de inteligenţă ; „Eseu" cenaclului... alo Fondului plastic Deva, sirea unor soluţii proprii, tate
cenaclul a devenit o punte prezentai de criticul Mir- — Călin Hera publică B-dul Victoriei 1, a avut dar care dau forţă şi dina nuni
E d
spre lumea atât de invi cea Moţ. în revistele „Familia" şi loc vernisajul expoziţiei capabile să-i definească mism compoziţiilor sale. n u m
diată a cuvântului tipărit, — Ne-a făcut impresia „Luceafărul", Eugen Bo- personale de pictură în personalitatea, evitînd afir Atît în peisaje cît şi în hali
a revistelor literare. Acest că vorbiţi despre această bar, de asemenea. Alexan ulei a Angelei Bedea— marea pripită, aşa expli- compoziţii, artista se evi denţ
catalizator al strădaniilor dru Podea deţine un pre Faina. Artista (inginer cîndu-se această primă per denţiază prin claritatea sti ra <
Hun
literare a fost înfiinţat şi miu al revistei „Astra". sonală. listică, a desenului decis,
este condus de poetul la l.I.R.U.C. Bucureşti — Expoziţia, unitară în con a degradeurilor cromatice ani
Eugen Evu, membru al Cenaclul — un Mulţi alţii sînt premianţii filiala Deva) prezintă în cepţie, are două tematici de perspectivă aeriană (în »Coi
nun
Uniunii Scriitorilor. exigent dar necesar unor concursuri interjude- această personală rodul distincte : peisagistica şi Vi s
— Există un „secret" laborator de creaţie ţene de creaţie literară : muncii a trei ani de zile, compoziţia. Fire emotivă peisaje) sau de idee (în
EA
pentru a rămîne mereu Virgiliu Vera, Dumitru cu tendinţa clară de a-şi compoziţii), strunite cu NIL«
în faţa frumuseţii naturii
tînăr. Eugen Evu ? Burduja, Gabriela Catrina. întregi personalitatea prin („Cîmpia natală", „Plai fermitate, prin acurateţea «gri
— Secretul se dezvăluie manifestare la timpul tre Dovedesc certe calităţi ele artă, ca o expresie a ne atît a execuţiei picturale din
desf
în măsura în care sînt în cut, e adevărat ? vii Daniela Rădos, Anişoa- cesităţii do a se comunica mioritic", „Soare apune", în sine cît şi a prezentă ţiun
conjurat mereu de tineri. — Da. Revenind ia ra Călin, Nela Foca, mun pe sine şi de a ne „Luminiş" etc.) dar şi în rii pedante a lucrărilor, păşi
Privit prin această prismă, ....existenţa urnii secret ai citorii Lucian Mărăraşu, aduce unele mărturii in faţa formelor industriale dominantă ce face din ex acei!
part
cred că cenaclul „Lucian Ovidiu Băjan ş.a. Pentru terioare, emoţii pe ca svelte ale realizărilor so poziţia personală de pic brlg
Blaga" este cel mai fru laboratorului de creaţie", toţi însă, cenaclul rămîne re le-a transfigurat ar cialiste contemporane (pei — 4
te,
mos... cenaclu literar hu- aş vrea să menţionez că o certă modalitate educa tistic în culori pe pînză sajele industriale „Deveni tură a Angelei Bedea — '¿ci
nedorean.' modalităţile de manifesta ţională. Cenaclul nu face sau pe sticlă. La o primă re" sau „Hunedoara"), ar Faina un act cultural re la
— în condiţiile în care re trebuie mereu înnoite scriitori. Acesta îi ajută pe analiză, personala Angelei tista încearcă să obţină marcabil şi un pas hotărît. ioan
Aur
unele asemenea laboratoa ca să trezească interesul tineri să se cunoască pe Dedea — Faina se distinge prin mijloace minime de înainte în afirmarea sa. alţii
re de creaţie se reunesc şi de o parte şi de alta. ei înşişi, îi ajută să apre prin străduinţa spre pro desen şi culoare viziunea în semn de respect pen
doar sporadic, ce credeţi Acum organizăm „Amfi cieze, să selecteze şi să fesionalism, ale cărui baze tru public şi pentru reu
că trebuie făcut pentru a teatrul artelor". Numele judece ce e valoare în le-a asimilat prin Şcoala ei personală vizavi de mo şita primei personale, au
le asigura permanenţa ac spune cam acelaşi lucru, populară de artă din Satu tivul ales.
tivităţii ? dar modalitatea de organi scrisul altora şi al lor, le Mare, avîndu-1 ca profe Fascinată de miracolul toarea oferă un catalog j D:
stimulează creaţia.
— încerc să tălmăcesc zare este alta La casa de sor pe pictorul Ion Popdan, vieţii şi al devenirii uma tipărit în condiţii grafice O’a
(Ar
in felul meu această între cultură avem în momen Convorbire realizată de continuîndu-şi apoi, cu tc- ne, Angela Bedea — Faina excepţionale, cuprinzând li! Om
bare : există un laborator tul de faţă o sală ,,Slu- MINEL BODEA reuşeşte, prin cele cinci reproduceri color. den
îl secretului sau un se compoziţii vizînd „Geneza", Expoziţia se a Hă descin ci rc
(Mo
cret al laboratorului de să ne transmită viziunea ei să pînă la sfirului lunii bont
.•reaţie ? ! Răspunsul este personală prin desen, com-r februarie şi prilejuieşte (Fl2
foarte simplu. Pentru ca poziţie şi cromatism dife iubitorilor de artă plasti Eva
ring
un cenaclu literar să exis- rit de gamele de griuri şi că clipe de reală satis (7 Í
• <\ să dea continuitate în ocruri ale peisajelor, aso oast
timp muncii sale trebuie ciind cu îndrăzneală prin facţie estetică. PE*
(Cu
găsită modalitatea adec juxtapunere albastrul cu ION CARJOI Om
vată de a fi puşi în evi- cea
lenţă membrii săi şi erea- ner
ia lor. Şi. mai ales, să rad;
se organizeze cu regulari resc
bist
tate întîinirile sale săptă- teza
nînale unde oamenii să CRONICA FILMULUI Cafe iiberâ a sci
âtească, să primească spri
jinul şi judecata de valoa Măreţia gestului plin de Regizorul Nieu Stan, ale
re asupra creaţiei lor în nobleţe al celor ce edifică cărui filme .sînt. fără ex BA
■e ne priveşte, noi am — la propriu şi la figurat cepţie, dedicate actualităţii, de
găsit o formulă utilă de societatea socialistă este ştie că una din condiţiile Prii
(Da
■ontact cu publicul practi definitorii ale eficienţei în
cată o bună perioadă de surprinsă şi redată filmic
de regizorul Nicu Stan în- artistice este autenticita seri
timp. Este vorba de „Clu tea, aşa cum demonstrează n.i/
bul artelor". Cele 33 de edi tr-o peliculă care are forţa şi în noua sa creaţie. naş.
ţii ale sale s-au desfăşurat unui autentic document de
in întreprinderile şi insti epocă. Metroul bucureştean „Cale liberă" beneficia
tuţiile municipiului. devine „erou" principal, ză, de asemenea, de calită
— în ce a constat a- magistrala subterană a Ca ţile reportericeşti alo au
eeastă modalitate ? pitalei fiind ea însăşi una torului scenariului — scrii rc
torul Romulus Lai, recu
o secven|â din „Amfiteatrul artelor- (Casa de cultură Hunedoara), tn prim-plan,
— Cuprindea cîteva ru membrii cenaclului literar „Lu cian lîlaga“ din ctitoriile noastre de ri c
ndei fixe: „Sertar între- referinţă. noscut pentru acuitatea mul
căile
leschis" — un microinter- observaţiei şi cursivitatea foni
yiu spontan din care re frazei. va
cu
uşeau preocupările litera Interpreţii principali Eni- 45—i
re, ale unui creator, pro cronica literara Gabriela Negreanu: „PARTEA OMULUI“ ko Szilagyi-Dumitrescu, vest
iectele. urmate de prezen Mircea Albulescu. Iurie rlle
prin
tarea cîtorva creaţii ine A1 patrulea volum de reia vieţuim şi ne deschi o Lapidară : „Că te-ai năs- (11, III, IV) căutarea sine Darie, Dorel Vi.şan, Ruxan- p] U 5
dite, adică noi ; „Pasărea poezie al Gabrielei Ne- dem spre cosmos : „trebuie cut aici,/ nu ai nici un lui îşi restringe sfera la dra Bucescu creează per ina:s
cu trei aripi" — trei crea greanu, Partea Omului să-ţi amintesc despre/ pa merit. Dar/ gîndeşte-te/ stricta individualitate, care sonaje veridice, iar filmul grad
Ea
tori nou veniţi în cenaclu (Editura Cartea Româ trie :// doar atît : gena că ai avea într-adevăr/ ii apare poetei mînată de emoţionează. Eroul prin fi ii
citeau din creaţiilor lor nească, .1937), impune cu ascunsă;// doar atît: le dreptul/ să ţi se spună :/ tendinţe contrarii. Apa- cipal, inginerul Alexandru cort
putere profilul unui crea gea tatălui,/ din adine în Tu,/ urmaş al celor mai renţă-esenţă, trup-suflet-in- s cădi
tor deosebit de înzestrai adine;// doar atît:// irisul nobili/ şi mai viteji/ şi telect, eu-altui, viaţă-moar- Truică (interpretat „ , forn
soni
Emil Hossu) Întruchipează
care îşi identifică discursul viu,/ care se opune risi mai cinstiţi// d i n t r e te, fiinţă-nefiinţă etc. — mod
ÎNTÎLNIRE liric cu o permanentă, ne pirii" (Discurs despre prin thraci !" iată doar cîteva dintre trăsăturile fundamentale de
Istoria patriei se odih
antinomiile între polii că
vest
înduplecată căutare a si cipiul de coeziune aici şi neşte într-c) geografie a rora fiinţa se zbate, no- alo bărbatului încercat pe pun»
în cadrul „Lunii cărţii nelui. Poezie de cunoaşte acum). spiritualităţii româneşti ale izbutind să le reconcilie şantierele ţârii: sobrietate, Pr
re, de scrutare a tuturor Figurile devenite mitice temeinicie, neînduplecare zile
la sale", la Sîntămăria- ale istoriei neamului (De- cărei „sacre semne" sînt: ze. Dramatismul confrun la î
posibilităţilor eului, de şi pasiune profesională. Cen
Orlca a avut loc o izbu cebal, Mihai Viteazul, Vlad GînditorUl, Sanctuarul, Ca tării eului liric cu propriul
ridicare în plan . spiritual Prospeţimea expresivă a ros.
tită în Uluire a publicului al trăirilor şi stărilor afec Ţepeş, Horea, Cloşca, Cri- dranul solar, Coloana in sine dobindeşfe intensităţi clpii
acute în ciclul al doilea,
cu Dumitru Hurubă, orga tive. întru cunoaşterea de şan, Bălcescu) sînt evoca finitului („şi a Recunoş în interiorul căruia inte peliculei se datoreşte şi ploa
slab
te în poeme a căz'or ţintă
tinţei fără sfîr.şit" — spUne
nizată de Biblioteca jude sine se procedează meto directă sîntem noi, con poeta atît de sugestiv), rogaţia devine predominan operatorului Mihai Truică, tens
dic, pornindu-se de la un autor al unei,.,imagini pline ÎW I
ţeană. Cu acest prilej, pro temporanii, adesea indo Sărutul, Cuminţenia din tă. Neistovită, întrebarea nori
registru mai general (iden veac a pămîntului, Masa despre fiinţă şi rostul ei de nerv şi dteurateţe. va i
zatorul a purtat un rod lenţi la chemarea adîncă, zi a
tificarea fiinţei poetei cu venită pe vămile sîngelui, Tăcerii, Măiastră. Semnele în lume, despre adevăra Film portret al Unei mîn-
meii
nic dialog cu cititorii, a aceea a neamului), care pe care străbunii au lă acestea circumscriu mai tul ei chip, se continuă pe drii naţionale, inspirat din tre
citit din creaţia sa. In ulterior îşi restringe aria sat-o în noi. Pentru afo mult decît un spaţiu ro tot parcursul cărţii şl nu activitatea constructorilor, grad
încheiere, membri ai ce pentru ca privirea să cîş- rismul încărcat de uitate mânesc al fiinţei, ele îi al încetează nici în momen „Cale liberă" este cel mai < şl
log
naclului literar „Tinere tige în planul de adîncime. energii trebuind a fi din cătuiesc configuraţia e- tul intersectării iubirii (ci frumos omagiu pe care Pro
condeie" de la şcoala ge Rostirea despre patrie nou eliberate şi pentru pu ternâ a spiritului şi îi o- clul IV), deşi cunoaşte, cinematografia îl aduce a-
este întemeietoare de fiin terea cu care poezia Ga feră o matrice ideală prin vremelnic, o domolire a
nerală din localitate au cestei ctitorii nepieritoare.
ţă, deoarece în perimetrul brielei Negreanu îşi „con care să se înscrie în uni intensităţii.
prezentat un apreciat re ei ni so relevă „legea” fiscă" lectorul şi-i impune versalitate.
cital de poezie patriotică. adîncă sub oblăduirea oă- o elevată morală transcriem în ciclurile următoare Prot. MARIANA LAZAR VERONICA PALADE
