Page 2 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM*
J
CHEMAREA LA ÎNTRECERE Gospodarii harnici se
A cunosc după numărul
adresată de întreprinderea minieră Lonea animalelor ce le cresc
maa
bit«
către toate unităţile de extracţie în gospodărie de
slin
I)cv
ploi
(Urmare din pag, 1) vîndut statului, pe bază ţeai
a cărbunelui din subteran şi mai are încheiat con de contract, peste 280 to şoii
ai
ne carne, lapte şi alto pro
tract pentru un viţel şi un duse. Pentru a dezvolta teri
din
Acţionînd neabătut, cu înaltă responsabilitate co 9. Depăşirea beneficiilor planificate la activitatea de porc. Animalele le între sectorul zootehnic, pe lin Ie .
munistă pentru înfăptuirea exemplară a istoricelor ho- bază cu cel puţin 3 milioane lei. ţine împreună cu soţia, gă preţurile stimulative va
tărîri ale Congresului al XlII-lea al partidului, a orien în vederea realizării angajamentelor asumate, vom Aurelia şi cu socrul său, oferite *de stat, primim a- la
iest
tărilor şi indicaţiilor de o inestimabilă valoare teoretică acorda o atenţie prioritară folosirii integrale a capaci Gheorghe Haţeg, care la sistenţă zoovelerinară, sîn- cat;
şi practică ale secretarului general al partidului, tova tăţilor de producţie, creşterii indicilor intensivi de utili cei 88 de ani ai săi nu se tem sprijiniţi cu îngrăşă 55 ■
răşul Nicolae Ceauşescu, colectivul de oameni ai muncii zare a instalaţiilor şi utilajelor, perfecţionării organizării lasă de agricultură. minte să sporim produc tivi
pati
de la întreprinderea minieră Lonea realizat în anul producţiei şi a muncii, folosirii raţionale a forţei de Un bun crescător de a- ţia pe pajişti, avem repro 70-a
a
1987 suplimentar sarcinilor de plan, o producţie netă muncă, creşterii gradului de securitate a muncii, întă nimale este şi deputatul nas
industrială în valoare de peste 50 milioane lei. ririi ordinii şi disciplinei, în care scop vom acţiona Ion Stoica, muncitor la ducători de rasă, iar pe Ni Ci
lingă consiliul popular a-
spn
Prin mai. buna organizare a muncii, prin aplicarea pentru : A.C.M.R. Deva. El are în vem o microfermă cu 15 pra
unor tehnologii de vîrf, prin folosirea mai raţională a — punerea în funcţiune a două noi abataje frontale gospodărie 5 bovine, 3 scroafe, de la care oferim tor
ne
tehnicii din dotare şi a forţei de muncă, volumul pla cu tavan de rezistenţă ; porci şi 20 păsări. A con purcei contractanţilor. Val
nificat al lucrărilor de pregătiri miniere a fost depăşit — sporirea vitezelor medii de avansare la abatajele tractat pentru acest an un Recunoştinţa fierbinte a suri
cu 6 000 mc, iar volumul lucrărilor de deschideri cu frontale cu 10 la sută, iar la lucrările de deschideri şi tăuraş, un porc şi 800 1 locuitorilor comunei noas deţ«
peste 8 000 mc. lapte.
pregătiri cu 5 la sută, faţă de anul 1987 ; — Avem mulţi aseme tre faţă dc grija pe care
Rezultatele bune pe care colectivul nostru le-a ob — aplicarea cu o lună în devans a măsur-ilcfr pre secretarul general al parti
ţinut în anul 1987 le datorăm sprijinului permanent, văzute pentru etapa a Il-a din programul de perfec nea oameni, ce fac cinste dului, tovarăşul Nicolae
grijii statornice pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ţionare a organizării şi modernizarea producţiei ; comunei — ne-a declarat Ceauşescu, o poartă ridi
minerul de onoare al ţării, o acordă modernizării indus primarul, loan Suciu, Ale cării calităţii muncii şi
D
triei extractive prin promovarea largă a progresului teh — ridicarea nivelului de' pregătire profesională a xandru Almăşan, Vasilo vieţii ţărănimii şi întregu furi
nic, introducerea şi extinderea metodelor moderne de personalului muncitor prin cuprinderea în cursurile de Mariş, Zona Munceloan, lui popor o reprezintă an mei
exploatare, prin mecanizarea lucrărilor în subteran. perfecţionare a unui număr de 800 de oameni ai muncii Dragostin Struţ (care în gajamentul nostim ferm de HU
şi însuşirea celei de a doua meserii de. către 210 mun anul trecut a vîndut sta 1 .a r
Puternic mobilizaţi de sarcinile reieşite din documen citori ; tului peste 2,8 tone car a valorifica tot mai bine A cc
tele Conferinţei Naţionale a partidului, din vibranta ne),' Roman Struţ şi alţii potenţialul zootehnic al ton-
chemare pe care secretarul general al partidului a adre 10. Vom acorda o atenţie deosebită îmbunătăţirii au fiecare ci te 4—11 bo comunei, creşterea contri
sat-o întregii naţiuni, de a face din anul 1988 anul celor condiţiilor dc muncă şi viaţă ale minerilor prin : vine şi sînt buni contrac buţiei la fondul de stat şi Evp
mai înalte realizări în toate domeniile de activitate, oa — extinderea dotării tuturor locurilor de muncă cu tanţi cu statul. Ca urma la fondul de autocondu- rlnj
(7
menii muncii de la întreprinderea minieră Lonea în aparatură modernă şi materiale de protecţie, îmbunătă re, în anul trecut ţăranii cere . şi autoaprovizionare Nia
frunte cu comuniştii adresează tuturor colectivelor de ţirea aerajului, respectarea strictă a normelor de pro din comuna noastră au teritorială. PE!
muncă din unităţile de extracţie a cărbunelui din sub tecţie a muncii, folosirea în cele mai bune condiţiuni a zbo
teran o însufleţitoare chemare la întrecere socialistă pe reţelelor de degazare şi telegrizumetrie, întreţinerea în CA
spe
anul 1988, angajîndu-se să realizeze următoarele : condiţiuni optime a căilor de acces ; NE
1. Depăşirea planului la producţia de cărbune cu — trimiterea unui număr de peste 600 mineri în net
cel puţin 15 000 tone ; staţiunile balneo-climaterice şi in staţiunile de odihnă ; Pin
UP
2. Realizarea peste plan- a 500 mc la lucrările de — repartizarea în acest an personalului muncitor sez
deschideri miniere şi 2 500 mc la lucrările dc pregătiri; Se*
ua
din unitate a unui număr de 100 apartamente.
3. Depăşirea planului la producţia marfă vînclută şi Cin
încasată cu 0 milioane lei prin livrarea ritmică a canti 11. Organele şi organizaţiile de partid, organizaţiile i au
tăţilor de cărbune contractate cu beneficiarii noştri ; de sindicat şi U.T.C., consiliul oamenilor muncii vor 13 A
acorda o atenţie deosebită intensificării muncii politico-
4. Sporirea productivităţii muncii calculată pe baza ideologice şi cultural-educative pentru ridicarea continuă de
tur
producţiei marfă peste sarcina planificată cu 3 la sută ; (l>;
a conştiinţei socialiste a întregului personal muncitor,
5. îmbunătăţirea calităţii cărbunelui prin reducerea pentru întărirea autoconducerii muncitoreşti şi impri tio
Mi
cu 1 la sută a conţinutului de cenuşă stabilit ; marea unui puternic spirit de ordine şi disciplină, de ni?
6. Aplicînd cu fermitate noul mecanism economico-fi- răspundere comunistă la fiecare loc de muncă. De ase IUI
nanciar, încadrîndu-nc cu stricteţe în normativele sta menea, întregul colectiv de muncă va fi antrenat în pis
bilite, vom reduce cheltuielile totale planificate la acţiuni educative de creaţie tehnico-ştiinţifică de- masă,
1 000 lei producţie-marfă cu 50 lei şi cu 20 lei cheltuie la acţiunile cultural-artistice organizate în cadrul Festi
lile materiale. Prin aplicarea generalizată a iniţiativei valului naţional „Cîntarea României“. 0
„Contul de economii al grupei sindicale“ vom obţine o Realizarea exemplară a planului şi angajamentelor
economie de cel puţin 2 000 lei pe fiecare om al muncii;
pe care ni le-am asumat în întrecerea socialistă pe anul N
7. Reducerea consumurilor specifice normate la ma trai
terialele de bază şi la energia electrică cu 4 la sută, 1988 va fi răspunsul nostru mineresc la înflăcărată 31
prin perfecţionarea tehnologiilor de exploatare printre chemare pe care nc-a adresat-o secretarul general al I.
care înlocuirea a 4 abataje cameră cu abataje frontale partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a da. ţării 34.
cu tavan de rezistenţă ; ¡nai mult cărbune, de a ne aduce o contribuţie sporită e
5,
8. Depăşirea planulul.de recuperare n resurselor ma la dezvoltarea bazei energetice şi de materii prime, la 1
teriale refolosibile cu 15 la sută (aluminiu, bronz, cupru, progresul şi prosperitatea scumpei noastre patrii Repu 13.
fontă, armături metalice etc.) ; blica Socialistă România. I
• ' ii i 24.
Ţosătorla de mătase Deva. Controlorul Lia ÎJşvut veri li K
CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID că interfazic calitatea ţesăturii la sortimentul Coif destinat ■10.
exportului. !■
Foto NICOLAE GHEORGHIU
COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. 33.
* în mod obişnuit coman cesar să existe o ierarhi
damentul săptămînal de c.s. „victoria" călan Mobilizare maximă, acţiuni tiotărlte pentru zare a acestora, o listă
■ investiţii are loc în ziua foarte reală, obiectivă de
de marţi. Este o bună o- priorităţi * Prin diriginţii
cazie (pe care n-am pier realizarea planului, pentru întărirea ordinii şi disciplinei dc şantier, prin efectivul p
dut-o 1) de a afla care este mare de cadre tehnico- cor
stadiul execuţiilor la nu inginereşti din serviciul clri
rar
meroase obiective şi capa 13. Comandamentul de investiţii investiţii, prin factorii res «o,
cităţi de producţie ce se ponsabili din cadrai sec a
construiesc în incinta ţiilor şi uzinelor benefi Vii
mo
G. S. V. • Călan. Tova dialog scurt şi... revelator. tului. Unul dintre • con damentul de investiţii la •chiderea sălii maşinilor ciare etc., trebuie să se de
răşul Viorel Monda, ingi Constructorul: „N-avem şi structori (ing. Novac An care am participat nu ■ am ia C.E.T. nr. 2. Deci, la urmărească permanent şi put
nerul şef al C.3.V Călan. nă 1" Beneficiarul: „A- gliei, şeful brigăzii nr. 62) auzit nici un- cuvînt des două probleme teoretice, să se cunoască stadiul do a pi
p r e z i n t ă „Nota de vem noi şină !". De unde arată foarte amănunţit şi pre acele obiective de mare nu practice. De fapt, „Nota execuţie a lucrărilor, res tur
prii
sarcini cu probleme pentru rezultă că pînă acum, la clar ce părţi din utilaje importanţă pentru planul do sarcini" stabilită pen pectarea graficelor, exis mi i
analiza investiţiilor". Se analiză, cei doi parteneri trebuie să i se mai pună de investiţii din acest an: tru comandamentul de tenţa materialelor necesa ma.
discută asupra fiecărui n-au reuşit să se consulte la dispoziţie pentru fina bateria de , cocsificare nr. investiţii următor repre re la toate punctele de cea
punct în parte. Toţi cei asupra materialelor nece lizarea unor. lucrări, iai 3, staţia de tratare a apei zintă o... copie fidelă a lucru • Constructorului îi I.
nominalizaţi să răspundă sare. Dar, ce-i cu pro beneficiarul (ing. Erwin de la C.E.T. nr. 2 ş.a. celei analizate. Ceea ce revine sarcina' de a-.şi lăr fi i
de aplicarea vreunei mă- iectantul ? Ca să nu-1 ui Schmidt, şeful serviciului Un constructor ne-a se înseamnă că problemele de gi aria de cooperare cu rul
ge.
■ suri (cele mai multe dintre tăm (este vorba de investiţii) îi solicită... o sizat că faţă de coman investiţii sînt „împinse" beneficiarul, inclusiv pen de)'
ele fiind scadente) arată IPROMET Bucureşti), vom listă cu aceste subansam- damentul anterior a „dis- de la un comandament la tru stabilirea lucrărilor 60-
ce au făcut şi, foarte des, spune că la punctul ime altul şi se rezolvă cînd se de investiţii prioritare • rul
da.
ce... nu au făcut. Notăm, diat următor, nr. 6 (unde nimereşte. Rezultatul di Pentru proiectant este nai
de pildă, că la turnătoria se prevede obligaţia de a REPORTER ÎN POST FIX rect al unui astfel de mod cesară o mai mare vi dc
de lingotiere nr. 2 dispozi preda beneficiarului do de a munci îl constituie teză de... recepţie şi, bine zile r
tivul de aşezare a oalelor cumentaţia necesară pen îndeplinirea planului de înţeles, de rezolvare a înt
tru modificarea coşurilor ble. 1 Se răspunde, pe părut" din discuţii şi pro investiţii pe ianuarie doar sarcinilor pe care le are zln
şi-a găsit locul. Mai tre do la podurile rulante) bună dreptate, că există blema unei conducte de în proporţie do circa 60 în cadrul programului de
roa
buie făcută însă o probă proiectantul 'dă... din grafice întocmite ce tre oxigen (din care mai tre la sută. investiţii la C.S.V. Călan. dea
cu o oală plină cu fontă. umeri ! buie urmărite şi cunoscu buie, se spune, Toarte puţin Din analiza desfăşurată (Multe dintre lucrări stag mă
Mai trebuie făcute şi unele Tot la capitolul „nc- te de beneficiar, că exis de construit) necesară pen- la comandamentul de in nează, incredibil, din cau va
viţ*
modificări. Deci, nu-i gata. rezolvate" trebuie trecute tă diriginţi de şantier tru furnale şi alte sectoa vestiţii sc impun cîteva za... proiectantului !). suf
Măsurile prevăzute la şi cele două măsuri sta (oameni ai beneficiarului) re importante de produc concluzii, pe care încer Desigur, nici nu se poate si fi
punctele 2 şi 3 nu sînt rea bilite pentru lucrările ce care au, efectiv, această ţie. Aşa se explică si căm să le sintetizăm în pune în discuţie calitatea k m
lizate deloc. Este vorba de trebuie să mai fie execu îndatorire de serviciu. lipsa de eficienţă a co continuare. • Beneficiarul bună ce trebuie imprimată pei
mii
repararea şi repunerea în tate ia turnătoria de ci Atitudinea aceasta de mandamentului de inves trebuie să-şi întocmească fiecărei lucrări. Prin efor iar
mii
funcţiune a benzii T16, lindri. Iţi vine să te şi necunoaştere şi de ncim- tiţii. Dintr-un număr de o listă cu obiectivele de turi colective planul de Cel
precum şi de finalizarea miri cum a fost posibil plicare în problemele de 24 de măsuri stabilite investiţii' din acest an, în investiţii pe 1988 şi pe lei,
lucrărilor de canalizări să nu se rezolve cel pu investiţii — spus mai pe pentru analiză prin „Nota corelaţie strictă cu pla întregul cincinal poate fi vie
menajere şi drum. La fnă- ţin una dintre aceste mă şleau, atitudinea de........ la- de sarcini" nu au fost în nul aprobat pentru con realizat ! Es1e obiectivul
sura cu nr. 5 — referitoa suri care consta doar în să-mă să te las” 1 — este deplinite decît două! Şi structor (T.A.C.R.S. Hune de la care trebuie să se
re la începerea lucrărilor solicitarea unei documen deosebit de dăunătoare. acestea se refereau doar doara) • Deoarece lucră pornească şi la care tre I
de RK la calea de rulare taţii de la G.G.P. Hune Pentru a demonstra acest Ia însuşirea unei docu rile necesare sînt cu mult buie să se... ajungă !
din depozitul de materii doara. Dar, Iată un alt lucru nu este nevoie decît mentaţii ş.i la finalizarea .peste, posibilităţile practi-
primo — consemnăm un moment al comandamen să arătăm că în coman observaţiilor privind- în- (. ce de realizare, esţe ne MARIN NEGOIŢĂ