Page 22 - Drumul_socialismului_1988_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

C U V I N T A R E A T O V A R A Ş U

(Urmare din pag. 1) exportului nu este numai tărîtc ca întreprinderile de lor conducerii şi organiză­ toţi oamenii muncii, tre­ acestor perspective minu­ prinderilor, dai
o problemă de a face schim­ comerţ exterior, toţi cei ce rii activităţii economico- buie să se discute 'din timp nate. Avem o puternică pot. înlo.'Ti. A
buri economice, ci este o se ocupă direct de aceste sociale a întreprinderilor. aceasta şi să se ia măsuri bază materială, tehnică, la existtn ‘a pl
le aa în acest sector im­ problemă esenţială pentru' lucruri să-şi. îndeplinească Inginerii, specialiştii din de redistribuire şi de asi­ dar, aşa cum am menţio­ minister; plan
portant al activităţii noas­ buna activitate şi înfăptui­ în mai bune condiţii rolul toate domeniile trebuie, gurare a folosirii raţionale nat, rolul liotărîtor îl au pe centrală,
tre economice I rea programelor de dezvol­ pe care îl au, atît în ce din facultate — unii chiar a forţei de muncă. Pe an­ oamenii. Aş dori ca şi la dispune de pk
Aşa cum am spus, sînt tare economică.' priveşte exportul, cît şi din licee — să-şi însuşeas­ samblu, nu avem excedent plenara Consiliului Naţio­ lelor pentru ai
bine cunoscute programe­ Nu se poate asigura dez­ importul! că o serie de cunoştinţe şi de forţă de muncă; avem nal al Oamenilor Muncii şi evidenţă, dai
le şi prevederile planului voltarea fără colaborarea în domeniul activităţii e- să ştie ce înseamnă orga­ chiar deficit de forţă de să afirm că întreaga noas­ titular de plai
pentru toate sectoarele de cu alte ţări, fără export, conomico-financiare se im­ nizarea unei secţii, a unui muncă. Dar în unele sec­ tră clasă muncitoare, toţi tul titular di
activitate. De aceea nu am pune aplicarea cu mai mul­ sector, a unei întreprin­ toare se menţin oameni în oamenii muncii, ţărănimea, centrala, eşti
iricii dat cifre. Dar sînt ne­ fără import — şi acest lu­ tă fermitate a programu­ deri, în toată complexita­ plus, cu totul nejustificat. intelectualitatea, toţi con­ dei-ea ! Ele si
cesare — şi insist — mă­ ciu trebuie să fie bine în­ lui financiar-economic, de tea lor. La aceasta trebuie Şi aceasta, fără nici o în­ structorii societăţii socia­ de bază care
suri liotărîte în toate sec­ ţeles de toate cadrele noas­ autogestiune şi autofinan­ ' să adăugăm problemele- e- doială că are repercusiuni liste din patria noastră îşi pe autogestiui
toarele, în toate unităţile, tre din economie, de toţi ţare. în acesta privinţă s-au conomice, mai cu seamă negative şi asupra venitu­ îndeplinesc cu cinste rolul ducere. Aeeasti
centralele, organele centra­ oamenii, muncii, dc între­ făcut ceva paşi, dar nesa­ problemele de comerţ ex­ rilor întregului colectiv, a- pe care îl au — şi aceasta conducerii p<
gul nostru popor 1 (Aplau­
le. în vederea înfăptuirii ze puternice, prelungite). tisfăcători. Subliniez din terior, avînd în vedere că, supra productivităţii mun­ reprezintă garanţia supre­ noi în econoi
ne; bătute a tuturor preve­ nou că organele-noastre fi­ într-o formă sau alta, fie­ cii. mă că, avînd asemenea oa­ şi trebuie să le
de; ilor planului, pornind Mi-e greu să înţeleg pe nanciare — începînd cu care specialist este, la un Planul nostru asigură meni, asemenea construc­ toată fermitate
— repet — de la realiza­ directorul de întreprindere Ministerul de Finanţe, cu moment dat, angajat în ac­ dezvoltarea în aşa fel a tori ai socialismului care puternice, piei
rea producţiei fizice în toa­ care a făcut 102 la sută băncile, cu organele jude­ tivitatea do comerţ exte­ forţelor do producţie pe acţionează în spirit revo­ Vreau însă
te domeniile ! planul pe ianuarie şi ex­ ţene, din ministere, centra­ rior şi, desigur, în' proble­ teritoriu, îneît să asigure luţionai’, vom învinge orice înţeles. Creşte
O atenţie deosebită tre­ pertul 5 la sută, încălcînd le şi întreprinderi — nu mele financiare. Mă refer condiţii de muncă pentru greutăţi şi vom ajunge în­ derii centralei
buie să se acorde realizării legea. Cum mai poate a- îşi îndeplinesc în mod co­ la învăţământul din toate toţi oamenii muncii. între­ tr-o peiâoadă nu prea în­ prinderilor r
producţiei de export şi ex­ cesta şă stea în fruntea respunzător rolul impor­ sectoarele, - inclusiv în po­ gul nostru tineret — ab­ delungată la piscurile lu­ anarhie, nu in
portului, a activităţii de întreprinderii'? Trebuie să tant pe care. îl au în des­ litehnici, deşi, desigur, este solvenţii şcolilor, facultă­ minoase ale societăţii co­ călcarea princ
cooperare .şi specializare în dezbatem aceasta în consi­ făşurarea activităţii econo- necesar ca în' învăţământul ţilor — au fost repartizaţi muniste ! (Aplauze şi urale bază ale plani
producţie ! liul oamenilor muncii, pen­ mico-sociale, în realizarea -economic să îmbunătăţim în toamnă în muncă. Ni­ puternice; se scandează în­ unio de des
Sînt cunoscute prográme­ tru că pune în pericol e- autogestiunii şi autofinan­ predarea ştiinţelor econo­ meni nu a rămas fără delung „Ceauşescu şi po­ principiilor fir
lo de cooperare în cadrul xistenţa colectivului între­ ţării. mice, a activităţii econo- muncă — si vom asigura porul !"). tuturor celorli
C.A.E.R., cu ţările socialis­ prinderii, condiţiile de Trebuie să se înţeleagă mico-financiare reale nu permanent acest lucru ! Este necesar să acţionăm deri ale sist
te, cu ţările în curs de dez­ muncă pentru muncitorii bine că întocmirea la timp teoretice, pentru ca absol­ Dar trebuie să facem acest cu toată hotărîrea pentru conducere i
voltare, precum şi progra­ din întreprinderea respec­ şi cu multă exigenţă a. bu­ venţii institutelor economi­ lucru în mod raţional şi desfăşurarea întregii acti­ nanciară, ah
mele de dezvoltare a re­ tivă. Şi nu e numai o în­ getelor dc venituri şi chel­ ce să cunoască bine pro­ nu în detrimentul dezvol­ vităţi pe baza principiilor ţiei noastre r
laţiilor economice cu ţări­ treprindere ! Spun aceasta tuieli constituie o necesi­ blemele activităţii de fi­ tării; acesta să constituie autoconducerii, autoges- Pornind di
le capitaliste dezvoltate : cu toată seriozitatea, subli­ tate, acestea constituind nanţare economico-socială, un stimulent pentru buna tiunii si autofinanţării. Să înţelegeţi bine
de aceea, nu insist în mod niind că este necesar să se principii* de bază pentru ale autofinanţării şi tot dezvoltare, pentru creşte­ asigurăm buna gospodărire portant au ci
deosebit asupra acestora. înţeleagă bine acest lucru autogestiune şi autofinan­ ceea ce impune aceasta. rea mai puternică a pro­ şi dezvoltare continuă a a- conducere din
Kste, însă, necesar să se de către toate cadrele noas­ ţare, pentru creşterea efi­ Dar şi cadrele din toate ductivităţii, a veniturilor, vuţiei naţionale, a mijloa­ întreprin ’ V
-
acţioneze cu toată hotărî- tre, de consiliile de con­ cienţei şi a rentabilităţii sectoarele, fiecare specia­ a bunăstării generale a celor încredinţate fiecărui care sin
rea în vederea realizării ducere, să se dezbată cu întregii .activităţi economi- list trebuie să aibă un mi­ poporului nostru ! (Aplau­ colectiv de oameni ai mun­ rilor executiv
lor ! toţi oamenii muncii în ca­ co-sociale. Nu e suficient nimum de cunoştinţe eco­ ze puternice). cii. Să perfecţionăm, în trale — coi
Aici, unii tovarăşi au litatea lor de proprietari, numai să vorbim de auto- nomice şi financiare pem După cum am hotărît la continuare, conducerea şi nilor muncii
vorbit despre unele pro­ de producătoiâ, pentru a se gestiunc, de autoconduce- tru a putea să îndeplineas­ Conferinţa Naţională a planificarea întregii acti­ ca organ,
cente foarte mari în ex­ asigura înfăptuirea neabă­ re, de autofinanţare şi, de că o muncă, începînd chiar partidului, în a doua par­ vităţi cconomico-sociale, revine organe
port. Vreau să arăt în fa­ tută a exportului, aşa cum fapt, să continuăm să fa­ eu conducerea secţiei, a te a acestui an vom trece pornind de la principiile din toate aces
ţa Consiliului Naţional al este prevăzut 1 Desigur cem risipă, să înţelegem a- grupei chiar, fiindcă răs­ la majorarea retribuţiilor de bază pe care le-am a- concordanţă
Oamenilor Muncii care este pentru export trebuie ca­ ceasta — cum fac unii — punderea .cconomico-finan- cu circa 10 la sută pentru doptat în decursul dezvol­ este necesar
realitatea în ce priveşte litate, trebuie exigenţă — în sensul de a cheltui fără ciară începe din secţie, din toate categoriile de oameni tării socialiste a patriei încă o dată
volumul exportului Româ­ şi nu se mai pot rezolva a mai da socoteală nimă­ grupă, de la maistru. In ai muncii. Aceasta impune noastre şi confii'mate de nătăţim între
niei. în anul pe care l-am problemele prin plimbarea nui. Or, întreprinderea nu acest sens, sînt necesare însă măsuri hotărâte pen­ viaţă. Avem un sistem de­ te de !*■ “iun:
-
încheiat, exportul a repre­ producţiei dinti -un loc în e proprietatea personală a măsuri pentru a aduce îm- tru înfăptuirea planului de mocratic larg. Să acţionăm ducere în tor
zentat circa 17—18 la . sută altul sau prin discutarea nimănui; ca o proprieta­ bunătăţiri .şi a ridica nive­ dezvoltare eeonomico-so- pentru îmbinarea cit mai de activitate.
din volumul întregii pro­ la telefon cu partenerii in­ tea întregului popor, e da­ lul general do pregătire a cială, creşterea productivi­ bună a activităţii organis- Ţinînd seai
ducţii industriale, dar la a- terni să primească produc­ tă în administrarea între­ cadrelor noastre, o dată cu tăţii muncii, menţinerea mclor statului cu organis­ acestea, voi r
ceasta adăugăm şi pi-oduc- ţia, chiar dacă nu cores- gului colectiv, iar cei care pregătirea tehnico-profcsio- sub control a preţurilor — mele democraţiei muncito" blema ridicai
i ia agricolă. De fapt, în ce punde calităţii, cum s-a sînt puşi să o administre­ nală, în raport cu dezvol­ ceea ce se realizează în reşti-revoluţionare, asigu- de pregătire
priveşte industi'ia, aceasta întîmplat nu o dată ! Le­ ze poartă răspunderea ma­ tarea continuă a tehnicii, bune condiţii pînă acum în i’înd toate condiţiile ca or­ noastre în d
nu reprezintă mai mult de gile sînt foarte clare şi terială, şi din toate punc­ a ştiinţei, astfel ca fieca­ acest cincinal. Avem con­ ganismele statului şi ale ducerii. M-ar
15—lt3 la sută. Desigur, în vom lua măsuri ferme pen­ tele de vedere, pentru felul re să-şi poată îndeplini în vingerea că, pe întregul democraţiei muncitoreşti- înainte, la ini
cadrul specializării sînt în­ tru a se acţiona în toate cum îşi fac datoria. cele mai bune condiţii mi- cincinal, vom asigura pre­ revoluţionare să-şi îndepli­ trebuie să
treprinderi care au o pon­ întreprinderile în confor­ în această privinţă, tre­ .siu’nea ce-i va reveni în vederile din plan şi în a- nească în cele mai bune penti’U a asi
dere importantă, dar, pe mitate cu legile ţării, cu buie ca, în acest an, să se producţie. cest domeniu, astfel îneît condiţii rolul pe care-1 au conformitate,
total economie, exportul interesele dezvoltării eco­ acţioneze cu toată hotărî- Sînt necesare măsuri fer­ majorarea să ducă la o în toate domeniile. hotărîrile Goi
nostru este foarte mic. Am nomiei naţionale, ale ridi­ rca în vederea desfăşură­ me de reciclare, pregătire, creştere reală a retribuţiei, în mod deosebit doresc ¡XlII-lea, ci
mai atras atenţia asupra cării gradului de civiliza­ rii în cele mai bune con­ de îmbunătăţire continuă a veniturilor oamenilor să subliniez necesitatea partidului —,
acestei probleme. Chiar ţă­ ţie al poporului nostru! diţii' a activităţii financia­ a pregătirii, a cunoştinţe­ muncii. creşterii rolului centralelor, velului d
rile socialiste din C.A.E.R. în fond, aşa au proce­ re. a întocmirii bugetelor lor tuturor oamenilor mun­ Trebuie să luăm măsuri ca unităţi de bază în des­ tui’or cad. j
au un export do 30, 40, u- dat cei de la „Steagul Ro­ de venituri şi cheltuieli, cii, a cadrelor noastre din hotărîte de realizare a tu­ făşurarea şi conducerea ac­ eepînd cu mi
nele chiar 50 la sută. O şu“ din Braşov. N-au fă­ pentru creşterea şi mai pu­ toate domeniile. turor programelor privind tivităţii economico-sociale. rectorii de <
serie de ţări capitaliste din cut producţia, au încălcat ternică a răspunderii şi a celelalte sectoare de acti­ Centrala, consiliul de toate cadrek
Euiopa merg Ja export prevederile legale privind- rolului organelor financia­ în înfăptuirea autocon- vitate — în domeniul să­ conducere — vorbind de cere de sus
chiar cu mai mult de 50 sistemul de retribuţie şi re în buna desfăşurare a ducerii, autogestiunii, o nătăţii, al construcţiilor centrală, includ toate u- buie să or;
la sută din activitatea lor — pornind de ia interesul întregii activităţi. importanţă deosebită revi­ de locuinţe — acestea con­ nităţile din cadrul acesteia cadrul forme
ne sistemului de retribu­
economică. Deci un expórt­ de a-şi asigura lor o re­ Avem prevederi bune, a- ţie, pentru a asigura ca stituind un tot unitar al ■— şi însăşi centrala ca u- le avem, u;
ele 15 la sută sau de 18 la tribuţie mai mare — au vem organisme bune ! Este veniturile oamenilor mun­ dezvoltării patriei noastre, nitate organizatorică tre- de pregătire
sută din totalul economiei nedreptăţit pix oamenii necesar, acum, să acţionăm cii, din toate sectoarele, să al ridicării României la btiie să poarte răspunderea drelor. încă
naţionale este cu totul ne­ muncii dintr-o secţie care cu toată hotărîrea pentru un nou stadiu de dezvolta­ directă de întocmirea pla­ trebuie ca t
satisfăcător. Desigur, expor­ îşi îndepliniseră planul în ca ele să-şi îndeplinească fie determinate de realiza­ re, de creştere continuă a nului şi de realizarea lui. de centrale
tul nu este un scop în si­ întregime şi le-au redus — şi trebuie să realizeze rea producţiei, de munca nivelului de trai material De altfel, încă în acest an ceste cursuiâ
ne ; nu facem export de retribuţia, încălcînd legile în acest an — răspunderea pe care o desfăşoară fie­ şi spiritual al poporului, am trecut la întocmirea a- numim direc
care, îiitr-un sector sau al­
dragul exportului I Noi tre­ ţării. Desigur, aceasta nu pe care o au în faţa ţării, tul. Avem legi bune ! Tre­ esenţa politicii partidului ccstor planuri pe centrale. trală care nt
buie să facem un import justifică cu nimic felul cum a poporului! nostru, ţelul suprem al so­ Trebuie să se pornească de puţin această
mare de materii prime şi au acţionat unii oameni ai Stimaţi tovarăşi, buie să aplicăm ferm prin­ cietăţii socialiste multila­ la folosirea integi'ală a ca­ celaşi lucru
global!
acordului
cipiile
materiale. Importăm circa muncii din secţia respecti­ teral dezvoltate pe care o pacităţilor de producţie, de veşte conduc
70 la sută, chiar ceva mai vă, pentru că nu se pot Realizarea planurilor şi Să aplicăm ferm principii­ edificăm cu succes în Ro­ la necesităţile economiei ceea ce cupr
mult, din necesarul de pe­ admite nimănui acţiuni a- programelor în toate sec­ le socialiste de retribuţie, mânia ! (Urale şi aplauze naţionale. Nici o centrală cru. Nu vre
trol cai’c se prelucrează în narhice. Avem forme de­ toarele impune creşterea astfel încât nimeni să nu puternice; se scandează în­ — subliniez — nu poate acum, dar, ai
ţară. Importăm peste 90 ia mocratice şi am şi acţionat şi mai puternică a rolului poată obţine venituri fără delung „Ceauşescu şi po­ să rărnînă în afara activi­ valabil — i
sută din minereul de fier, în mod corespunzător, prin cercetării ştiinţifice şi al muncă şi să se asigure re­ porul !"). tăţii de întocmire şi de tru cadrele
'irca 00 la sută din cărbu­ adunarea generală, care o învăţămîntului în toate do­ tribuirea corespunzătoare Stimaţi tovarăşi, realizare a planului, a- re, pentru m
nele cocsificabil. De ase­ luat măsuri pentru a pu­ meniile. Noua revoluţie cu activitatea pe care o cesta fiind atributul prin­ cadrele din g
menea, importăm în între­ ne ordine în această între­ tehnico-ştiinţifică şi noua desfăşoară fiecare în sec­ Avem planuri şi progra­ cipal şi una din proble­ şi pentru cad
gime bumbacul, 50 la sută prindere. revoluţie agrară constituie torul său. Vreau să atrag, me clare, de mare per­ mele de bază ale condu­ Problemele :
din necesarul de piei de Iată de ce atrag atenţia factori hotărîtori pentru însă, serios atenţia că toa­ spectivă pentru dezvolta­ cerii democratice a eco­ pun cer o i
bovine ; importăm în între­ cu toată seriozitatea şi in­ înfăptuirea programelor de te conducerile întreprinde­ rea economico-socială a nomiei, a autoconducerii, re a acestor
gime nichelul, molibdenul ; sist asupra necesităţii ca, dezvoltare economico-socia- rilor, ale ministerelor au patriei noastre în acest an, autogestiunii. de activitate
importăm încă cupru şi al­ încă din această lună, să lă. Nu se poate concepe răspunderea de a lua toa­ în cincinalul 1986—1990 şi Legat de aceasta, sînt să ti - asum;
lí şi alto materiale. Şi nu se realizeze în întregime înfăptuirea socialismului te măsurile pentru a se în perspectivă pînă în anii problemele economico-fi- rea şi să <
o vorba de o pondere mică producţia de export, care, şi comunismului fără a a- asigura contractele necesa­ 2 000. Aceasta asigură tre­ eanciare, întocmirea bu­ tru a pregăti
- ia unele, aşa cum aţi pe ansamblu, nu reprezin­ şeza la baza întregii acti­ re şi condiţiile de reali­ cerea patriei noastre, încă getelor pe centrale şi în­ punzător eac
văzut. importăm sută la tă decît circa 18 la sută vităţi cele mai noi cuce­ zare a producţiei, astfel la începutul deceniului ur­ treprinderi. Fiecare cen- domeniile. A
sută. Toate acestea trebuie din întreaga producţie in- riri ale ştiinţei şi tehnicii ca, realmente, oamenii să mător, în rîndul ţărilor tivii ă — funcţionînd pe tuie o ceri
să le plătim. Aceasta este. dusti-ială.' Să facem totul în toate domeniile, ale cu­ poată să-şi realizeze prin mediu dezvoltate, iar spre principiile autoconducei’ii de importan'
una din problemele de ba­ ca, lună de lună, zi de zi, noaşterii umane în gene­ munca lor veniturile care sfîrşitul deceniului, deci în şi autogestiunii — tre­ care nu vom
ză pentru asigurarea des­ să realizăm cu prioritate ral ! Ne aflăm într-un a- sînt prevăzute. preajma anilor 2000, Ro­ buie să aibă bugetul pro­ ra buna d’esi
-
făşurării normale a activi­ exportul, în condiţii de seinenea stadiu de dezvol­ Consider că sindicatele mânia va fi o ţară multi­ priu de venituri şi chel- tregii noast
tăţii economice. calitate stabilite şi tot tare cînd ştiinţa şi tehnica trebuie să se implice mai lateral dezvoltată, în care tuieli, de finanţare a în­ Se impune
Aici. la Plenara Consi­ ceea ce este prevăzut devin factori hotărîtori serios în întreaga activita­ se vor realiza pe deplin tregii activităţi. în ca­ de o mai m;
liului Naţional al Oameni­ în contracte! Aşa cum pentru progresul general te în ce priveşte retribu­ principiile socialiste de drul centralei, fiecare în­ ganizării şi <
lor Muncii, sînt prezente şi noi trebuie să fim al omenirii, cu atît mai ţia, în buna organizare şi muncă şi de viaţă şi se vor treprindere dispune şi tre­ dunărilor ge
cadrele de bază din econo- exigenţi faţă de ce impor­ mult penti’U construcţia cu desfăşurare a activităţii în­ crea condiţii pentru tre­ buie să aibă planul său menilor mur
m ie, conducătorii ministe­ tăm, pentru că s-au re­ succes a socialismului şi treprinderii. Dar aceasta cerea la înfăptuirea obiec­ de producţie, bugetul pro­ prietarilor ş
relor, ai organelor centra­ cepţionat, s-au primit mul­ comunismului! (Aplauze nu diminuează cu nimic tivelor strategice ale pro­ priu şi să funcţioneze pe loi*. Considej
le, centralelor, întreprinde­ te maşini, multe utilaje puternice, prelungite). răspunderea fiecărui con­ gramului partidului nos­ bază de autoconducere şi că multe de
rilor, sînt prezenţi munci­ care nu răspund condiţii­ Este necesar să înfăptuim siliu de conducere din în­ tru — a visului de aur — autofinanţare. domeniu, pei
tori, toţi cei caro au răs­ lor şi, criteriilor — pentru neabătut programele de treprindere, a centralelor, comunismul! (Aplauze şi Ministerele trebuie să ca toţi oame
punderea în organizarea şi care s-a plătit — şi care pregătire a cadrelor, ‘de a ministerelor. Desigur, aşa urale puternice; se scan­ poarte răspunderea asu­ calitatea lo
desfăşurarea corespunzătoa­ nu răspund contractelor şi perfecţionare a învăţămîn­ cum am mai discutat, dacă dează îndelung „Ceauşescu pra felului cum îşi or­ tari, de răsj
re a activităţii economico- criteriilor prevăzute în con­ tului. Se impune să acor­ într-o întreprindere sau şi poporul!"). ganizează activitatea, să tru întreaga
sociale.-Şi trebuie să se în­ tracte. dăm, îji învăţămînt, o a- alta nu sînt asigurate co­ Dispunem de tot ce este ajute şi să îndrume mun­ acţioneze cu
ţeleagă bine că problema Sînt necesare măsuri ho- tenţie mai mare probleme­ menzile necesare pentru necesar pentru realizarea ca centralelor şi între- dorea. Trebu