Page 33 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 33
1*» *»
*. i
în întâmpinarea Conferinţei pe ţară
a preşedinţilor consiliilor populare
Munca susţinută, concretă cu oamenii -
„secretul“ realizării sarcinilor
In preocupările Consi sută mai multă producţie celui dc al treilea an al
liului popular municipal destinată exportului. Eco actualului cincinal — car»
Deva pentru conducerea nomia locală s-a afirmat reprezintă creşteri sub
L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N activităţii în profil terito şi ea convingător prin de stanţiale faţă de realiză
rial, economia ocupă, cum păşirea cu 6,4 milioane lei rile din 1987 la toţi indi
este şi firesc, un ioc de a producţiei marfă din catorii — vor fi realizate.
primă importanţă. Sub în mica industrie, exportind Cum a procedat, cum
Anul XL, nr. 9 403 JOI, 11 FEBRUARIE 1988 4 pagini - 50 bani drumarea atentă şi perma în acelaşi timp, peste plan. procedează consiliul popu
nentă a comitetului muni produse în valoare de a- lar al municipiului, comi
cipal de partid, consiliul proapc 4 milioane lei. Da- tetul său executiv pentru
popular a reuşit să exer a asigura conducerea uni
Hotărîrîte Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă cite asupra economiei în tară a activităţii economi
profil teritorial o condu Consiliul popular ce, pentru a mobiliza crea
şi ds luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii cere unitară. Ca urmare, — temeinic implicat tor energia. întregul po
tenţial al colectivelor mun
în anul trecut ca şi în
prima lună din acest an în conducerea citoreşti la realizarea in
s-au obţinut o serie de re activităţii economice dicatorilor de plan ? Dis
în profil
„Sarcinilor mobilizatoare le răspundem zultate bune. în 1987 s-au teritorial cutăm cu tovarăşul 11ie
Lavu, primarul municipiu
realizat suplimentar 7 123
tone pirită. 3 425 tone metale lui.
— Dacă există vreun
prin angajare exemplară în muncă“ neferoase în concentrate. că mai adăugăm şi faptul „secret". — ne spune in
15 300 tone var. 5 800 mc
panouri mari prefabricate că veniturile proprii la bu terlocutorul — atunci ace
şi alte produse. Centrala get au fost depăşite cu la trebuie să se numească
In magistralul Raport 7, a cuptoarelor nr. 1 şi 7 — Dar trebuie să spu termoelectrică de Ia Min tenacitate. perseverenţă,
prezentat la Conferinţa de la O.S.M. II, a lamino nem că sintem bine orga tia a sporit, faţă de anul 1,4 la sută, avem tabloul mobilizare maximă a tu
Naţională a partidului, to rului de 800 mm, lami nizaţi, angajaţi cu toate anterior, cu aproape 280 unei activităţi economice turor forţelor, reflectate
varăşul Nicolae Ceauşescu norul de bile şi profite forţele pentru a ie înde milioane kVVh producţia bune. în modul de a urmări cu
Anul 1988 a început, dc
sublinia : „Ţinînd seama din scurtături (în cadrul plini — a intervenit tova de energie electrică pe ba asemenea, încurajator pen noaşterea şi rezolvarea
de ncrcalizările înregistra acţiunii c e l o r „3 R"), răşul Li viu lenăşoni, pre ză d : cărbune. In total, 13 tru economia municipiu problemelor. Secretarul
te piuă acum în domeniul — ca să amintesc pe şedintele comitetului sin din cele 16 unităţi econo lui în ianuarie, 12 din 16 general al partidului, to
investiţiilor este necesar dicatului din întreprinde mice aparţinătoare muni unităţi au depăşit substan varăşul Nicolae Ceauşescu,
să luăm toate măsurile ca, cele mai importante. re. La C.S. Călăraşi, deci cipiului au depăşit plănui a afirmat nu o dată nece
în anul 1088, să asigurăm Tot la Hunedoara ridi la mare depărtare, con la indicatorul producţie ţial sarcinile la producţia sitatea de a urmări cu te
punerea în producţie a tu- căm in continuare blocuri structorii şi montorii noştri marfă industrială. între marfă, iar planul la inves meinicie înfăptuirea mă-
" ror obiectivelor planifi moderne pentru oamenii dau bătălia pentru urgen tiţii a fost realizat in to ION CIOCLEI
ce, realizarea parametri muncii şi familiile lor, în tarea lucrărilor ta furna prinderea de lianţi şi talitate. Este în acost în
ceput bun garanţia că sar
lul nr. 1. La C.S. „Victo IJM.C.C.F. au realizat cu
ria" Călan — la bateria 3 30 şi, respectiv, cu 16 la cinile mobilizatoare ale (Continuare in pog o 3 a)
Ritm şi calitate în realizarea de cocsificare, la alte lu
crări la Aiud şi Baru. Du
INVESTIŢIILOR pă o lună din an lucrările
sînt în grafice. Este cunos Dezvoltarea economico-socială
cut că în decursul anilor,
lor proiectaţi, funcţionarea
'a întreaga capacitafe a oamenii întreprinderii şi-au
t I.A.C.R.S. făcut cu prisosinţă datoria a României în anul 1987
'•.uturor instalaţiilor şi uti
lajelor". HUNEDOARA la toate lucrările caro le-au
Vă rugăm, tovarăşe Toan fost încredinţate. Se des
Scurtu. secretarul comite făşoară o întrecere socia
tului de partid dc la ansamblurile de locuinţe listă însufleţitoare între
f.A.C.R.S. Hunedoara, să „Ciocârliei" şi „Republicii". brigăzi, formaţii dc lucru,
spuneţi cum se acţionează, — Alte obiective, alte chiar între oamenii . din
în spiritul acestor cerinţe puncte de lucru ? echipe. Aşa a fost cu pu
tinţă să ne îndeplinim toţi
pe şantierele întreprinde — La Valea Şermdgului. indicatorii de plan pc a-
rii, Ia obiectivele aflate în
„Refractara" Baru, I. M.
construcţie ? Aiud, C.S. „Victoria" C'ă- nul trecut, să creştem pro
ductivitatea muncii, să- ne
— Mai înlîi aş vrea să
precizez că anul acesta lan, C.S. Călăraşi. Dacă încadrăm în consumurile
ne revin sarcini deosebit anul trecui am finalizat şi stabilite, să economisim
predai beneficiarilor 57 de
unele materiale, combusti
de mobilizatoare. Muncim lucrări importante, iar alte bili, energie electrică.
Ia C.S. Hunedoara, la o- 85 cu recepţie prelimina
bicctive ca: furnalul nr. 4. ră, în acest an hotăritor La locurile lor de mun
'e 1000 metri cubi, lami- pentru îndeplinirea obiec că i-am găsit pe maistrul
orul de semifabricate nr. Tudor Polifronie, secreta
2, instalaţiile de recupe tivelor stabilite do Con rul organizaţiei de partid.
rare a resurselor energeti gresul al XlII-lea al parti
co secundare de la cocse- dului, pentru întreg cin GH. I. NEGREA
rie, aglomeratoare, furna cinalul actual, sarcinile
le, oţelării. laminoare, mo noastre sînt mult .mai
dernizarea furnalului nr. mari. (Continuare în pag a 3-o)
ÎN PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ
Mereu la înălţimea cerinţelor
Ritmuri susţinute, mobilizare amplă ia
De 25 de arii, Mircea prezent, înseamnă ca b'o-
administrarea îngrăşămintelor chimice şi naturale Tudor intră in fiecare di cui de marmură de 10 !o
mineaţă pe poa'ta Între ne să He transformat ' in
prinderii „Marmura" Sime produse cu caldăti propri
Fertilizarea cu îngrăşă unităţilor agricole, specia cru. Astfel, în aceste zite re au acţionat cu bune
minte chimice şi naturale liştii, toţi ceilalţi, lucră se fertilizează cu azolaî rezultate. Astfel, mecani ria. Sînt anii dăruiţi în une opere de artă. De
a ogoarelor se află în cen- tori ai ogoarelor, mobili de amoniu terenurile ocu zatorii losif Lorinez, Au treprinderii şi, totodată altlel, acesta este dez'dp
1
Irul atenţiei conducerilor zaţi de organele şi orga pate cu păioase la C.A P. rel Oprea, Eugen Toma, proprie' deveniri profesio- ratu major al tuturo' ce
r
1
de unităţi, mecanizatorilor nizaţiile de partid, hotă- Sîntandrei, Simeria şi Bo- Valentin Cherecheş, Du nate. Ne vorbeşte cu o rea- lor cine o g anizaţr de
şi cooperatorilor din rîţi să traducă neabătut bîlna. La Cooperativa a- mitru Căleală. îoan Faze- bază, strădaniile şi efo'tu-
C.U.A.S.C: Rapoltu Mare. în viaţă sarcinile ce Ic re gricolă din Rapolt s-au a- kaş, Rovin Vulturar ş.a. rile celor peste 200 de co
„După ce spre finele anu vin din Raportul prezen plicat pînă acum îngrăşă asigură transportul gunoiu PERMANENŢA munişti din întreprindere
lui trecut a fost încheiată tat do tovarăşul Nicolae minte complexe pe 60 ha lui, iar Teofil Budelcşan. ale inlregulu‘ colectiv, ca-
administrarea îngrăşămin Dumitru Gaiu, Nicoiae' CONŞTIINŢEI nalizindu-se in acest an
telor pe toate cele 382 ha Gheaţă. Tiberiu Pantiş şi spre o înaltă calitate a în
în-.. vnînţate cu orz şi pe ■ C.U.A.S.C. RAPOLTU MARE Nicolae Lingurar lucrea REVOLUŢIONARE tregi' p'oductii, valorifica
980 ha, din cele 1 230 ha, ză cu maşinile de împrăş rea superioară a materiilo'
ocupate cu grîu — preciza tiat. Ei. au fertilizat orga prime, creşterea eficiente*
Cristea Răcaru, organiza Ceauşescu la Conferinţa destinate cartofilor, iar la nic 30 ha pentru cartofi Io mJndrie despre elortu econom'ce, a rodnicie
torul de partid, preşedin Naţională a partidului, din cea din Bobîlna pe 30 ha la C.A.P. Sîntandrei. 15 ha rile care s-au tăcut pen munci' fiecărui luc'ăto'
tele consiliului unic agro chemările şi îndemnurile prevăzute a fi însămînţa- la Băcia, 12 ha la Timpa tru ca unitatea să-şi ciş- Dar noua bătălie pe ca~e
industrial — în această pe adresate ţărănimii, acţio te cu sfeclă de zahăr. A- şi 16 ha destinate sfeclei tige in tară şi dincolo de întregul colectiv o dă acum
rioadă, în fiecare unitate nează la executarea tutu ceeaşi lucrare a fost exe furajere Ia A.E.l. Bobîlna. graniţele ei un nume de este aceea a modernizări
se acţionează la' aplicarea ror lucrărilor de sezon. cutată la C.A.P. Băcia pe Şi la C.A.P. Rapoltu Ma prestigiu. Trecem insă re maşinilor şi utilajelo' din
îngrăşămintelor complexe — în unităţile consiliu 90 ha, iar la Timpa pe re sînt transportate în pede peste ani şl etape, dotare.
pe terenurile destinate car lui — preciza Ioan Igna, 70 ha. cîmp 750 tone de gunoi toate avînd, de fapt, un Atelierul de dale moza■
tofilor şi sfeclei, precum inginerul şef al consiliului în ceea ce priveşte trans ce urmează să. se aplice numitor comun: muncă a- cate. In jurul une’ maşini
şi a celor pe bază de azo unic — sînt asigurate în- portul şi administrarea pe suprafeţele destinate siduă, abnegaţie şi dărui ciţiva oameni lucrează cu
taţi, pe suprafeţele ocupa grăşămintele chimice nece îngrăşămintelor naturale, cartofilor. re, luptă pentru mai mult multă atenţie. „Se montea
te cu păioase. în acelaşi sare fertilizării integrale a interlocutorii noştri arătau ză noul dispozitiv de do
timp, se transportă în suprafeţelor semănate cu că în C.U.A.S.C. Rapoltu Există, tnir-adevăr în şi mai bine. Astăzi, mais zare automată a stratulu'
cîmp şi so administrează păioase, precum şi pentru Mare au fost transportate C.U.A.S.C. Rapoltu Mare, trul Mircea Tudor este se de uzură al dalelor mozai-
îngrăşăminte naturala, la celelalte culturi. Deşi încă în cîmp 7 960 tone de gu condiţiile tehnice şi holă- cretarul organizaţiei dc cate" - ne spune cu min-
această lucrare, pe iîngă nu sînt condiţii prea bu noi de grajd, din această vîrea tuturor să încheie bază nr. 3. împreună cu drie lanoş Benţe, şeful sec
formaţiile de mecaniza ne pentru realizarea unor cantitate peste 6 000 tone în timp cît mai scurt fer ce' 39 de comunişti ai or ţiei şl secretarul adjunct
tori, sînt antrenaţi şi mem ritmuri înalte la fertili fiind deja aplicate. tilizarea chimică şi cu în ganizaţiei, duce ma de
!
brii cooperatori, care trans zări, solul fiind în gene Au fost organizate trei grăşăminte naturale pe parte, ta un. nivel supe VALENTIN NEAGU
portă gunoiul cu atelajele ral moale, totuşi lucrarea formaţii de mecanizatori toate suprafeţele planifi rior, tradiţia unei munc
1
şi îl împrăştie manual. se desfăşoară pe suprafe la transport şi împrăştie- cate.
Conducerile colective ale ţele care permit acest lii- rea gunoiului pe cîmp, ca MIRCEA LEPADATU detoc uşoare şi care, in (Continuare în pag. a 3-a)
