Page 34 - Drumul_socialismului_1988_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISJ

in spiritul sarcinilor subliniate de secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE GEAUŞESCU

Măsuri energice, angajare unanimă pentru îndeplinirea

ri.i:\
«fu-şi
pianului pe acest an. pe întregul cincinal 1987,
«ca s
a oai
Ia A.
preria
Preocupare sporită' pentru perfecţionarea Permanenta dorinţă de autodepăşire a un
sînt /
ría P
întregii activităţi planul de export a fost unitate economică frunta­ diversificarea şi asimilarea rea,
REALIZĂRI în 1987:
in fabricaţie a noi repere,
Mirón
şă, un loc însemnat l-a o-
îndeplinit în proporţie cupat relevarea unor noi care să sporească în mod Socar
REALIZĂRI ÎN 1987: deplin mulţumiţi faţă do nologice, de plan şi de dc 116 Ia sută; produc­ modalităţi de acţiune prin considerabil eficienţa eco­ şi alf
obţinerea peste plan a succesele obţinute în 1987, producţie. „Sîntem hotăriţi ţia marfă pe baza pro­ care consiliul oamenilor nomică a activităţii de pro­ acord
unei producţii marfă dimpotrivă şi-au exprimat să aplicăm o serie de mă­ ducţiei fizice — 100,8 muncii din întreprindere ducţie". ne ş
de <10,5 milioane Iei şi regretul de a nu fi putut suri de optimizare a flu­ Ia sută; producţia netă să conducă întregul colec­ Ion Groza, Costică Hel- riale.
a unei producţii neie depăşi uncie neajunsuri xurilor tehnologice, să re­ — 103,8 Ia sută; pro­ tiv spre succese şi mai în­ joni, Tovi Cazan, Iosif A- m
de 10,8 milioane Iei; de organizare şi discipli­ ducem diluţia minereuri­ ducţia marfă vîndută semnate, în conformitate vram, Eduard Navradi, CATA
depăşirea productivită- nă a muncii — rămînînd lor şi să creştem gradul şi încasată — 100 Ia su­ cu dorinţa fierbinte a tu­ Ioan Cordoş, Ion Rus, cei­ perioi
ţii muncii valorice cu restanţicri la producţia do de recuperare a metalelor tă; beneficiile — 112,3 turor celor ce muncesc în lalţi participanţi la dezba­ ril de
28-133 Jei/pcrsoană; rea­ minereu complex extras din minereu şi chemăm la la sulă; cheltuielile lo­ I.P.I.C.C.F. Deva do a teri au relevat în adunare re ah
lizarea suplimentară a din subteran şi din carie­ întrecere toate celelalte co­ iale şi materiale la transpune întocmai în via­ aspecte concrete legate do carde
■105 180 tone descoper- ră, do a nu fi acţionat cu lective din cadrul minei", 1000 lei producţie mar­ ţă sarcinile şi orientările necesitatea perfecţionării din 11
iă, 511 tone plumb, 142 toată fermitatea şi răspun­ a subliniat Ioan Zaharia, fă au fost reduse cu formulate de secretarul pregătirii profesionale a n oftici
tone zinc, 0 tone cu­ derea pentru încadrarea adjunctul şefului brigăzii 12 Iei. general al partidului, to­ personalului muncitor, a- netele
pru şi 4 350 tone sulf în consumuri şi economi­ de preparare nr. 2. „Răs­ A NG A JAMENTE PE varăşul Nicolae Ceauşoscu, coperirii cu comenzi pe lor.
in concentrate, dimi­ sirea în mai maro-măsură pundem la chemare şi ne 1088 : realizarea peste în magistralul Raport la întreaga structură a planu­ cru «
nuarea cheltuielilor to­ a materiilor prime, tnale- angajăm să realizăm supli­ plan a unei producţii Conferinţa Naţională, în lui producţiei fizice, redu­ î
tale Ia 1000 lei pro­ mentar un volum de des­ marfă în valoare dc un cerii stocurilor supranor- nlie,
ducţie marfă cu 14 Ici. copertă dc 300 000 tone, să milion lei ; depăşirea malive ş.a. Propunerile plinii
ANGAJAMENTE PE Ml N A livrăm uzinei dc prepara­ prevederilor Ia produc­ formulate vor constitui un ril or.
1088 : depăşirea preve­ re minereu complex cu un ţia netă cu 500 000 lei I.P.I.C.C.F. DEVA sprijin real pentru viitoa­
derilor de plan la pro­ CORANDA-CERTEJ conţinut în metale cit mai şi a productivităţii rele acţiuni coordonate de HUN/
ducţia marfă cu 20 mi­ bun", a relevat Ioan la- muncii cu 600 lei/per- consiliul oamenilor mun­ turist
lioane lei şi u produc­ năşi, adjunctul şefului bri­ soană; reducerea cu 1,6 cii, faţă de a cărui acti­ IlaţGf
ţiei nete cu 000 000 Iei, Halelor şi energiei — no- găzii mixte Coranda. Iei a cheltuielilor mate­ importanta cuvintare ros­ vitate desfăşurată în anul tru li
a lucrărilor de deschi­ realizîndu-şi planul la be­ Alţi vorbitori — Floa­ riale la 1000 Iei pro­ tită la încheierea plenarei trecut s-au exprimat în viro,
deri şi pregătiri în sub­ neficii. rea Dumbravă, Eugen Spi- ducţie marfă; obţinerea Consiliului Naţional al Oa­ adunare unanime apre­ mobil
teran cu 20 ml şi a vo­ Sub îndrumarea comite­ neanu, Alexandru Făeran, unui beneficiu supli­ menilor Muncii. cieri. Vorbitorii au relie­ <ă .
lumului de descopertă tului do partid — arătau Constantin Pipoş — au in­ mentar de 500 000 Iei. „Putem mai mult" —
cu 300 000 tone; creşte­ in cuvîntul lor Petru Pă­ sistat asupra creşterii pro­ iată exprimată, sintetic, în fat stilul de muncă dina­ a lat
mic, caracterizat prin spi­
rea productivităţii mun­ curar, Ion Ciocan, Fe- ductivităţii muncii fizice, cuvintele tuturor partici­ rit de exigenţă şi fermita­ cut |
cii valorice cu 7 500 Iei/ renez Marton, Simion pregătirii mai temeinice a Succesele obţinute în a- panţilor la dezbateri, am­ te, care a permis organu­ cu ni
persoană faţă de cea Moiso —, consiliul oame­ lucrătorilor şi respectării nul 1987, relevate în darea biţia colectivelor din uni­ lui colectiv de conducere ne 1
planificată; reducerea nilor muncii s-a implicat tăţile întreprinderii dc a din unitate să se implice ianut
cheltuielilor Ia 1000 lei responsabil în desfăşurarea AUT0C0NDUCEREA se autodepăşi. „îmbunătă­ iiolărîtor în adoptarea şi rătou
producţie marfă cu 3 producţiei şi rezolvarea ţirea colaborării cu bene­ plani
lei; depăşirea cu 2 Ia problemelor apărute, a fo­ ficiarii pentru realizarea materializarea măsurilor şi Ci
sută a sarcinilor la ac­ losit cu bune rezultate co­ MUNCITOREASCA ÎN ACŢIUNE privind îmbunătăţirea ac­ '-iţi.
ţiunea de recuperare a misiile pe domenii, însă la termenele stabilite a tivităţii în toate domeniile
materialelor refolosibi­ nu a reuşit să determine severe a normelor do pro­ de seamă prezentată în a- producţiei, evacuarea ope­ producţiei, cu accent deo­
le; obţinerea unei eco­ o angajare mai puternică, iecţie a muncii, iar alţii dunarea generală a oame­ rativă a sterilului din ca­ sebit pe folosirea raţio­
nomii de 1 800 lei pe îndeosebi în cariera Oo- — Ioan Filipaş, Víchente nilor muncii din întreprin­ rieră şi dotarea cu foreze nală a capacităţilor de
om al muncii, prin a- randa, în unele abataje şi Voica şi Aurel Moldovan, derea de producţie indus­ de mare productivitate re­ producţie, creşterea pro­
plicarea iniţiativei „Con­ în atelierul de reparaţii, ca şi directorul, minei, trială pentru construcţii prezintă comandamente ductivităţii muncii şi a efi­
tul colector de econo­ înrcgistrîndu-se un indice Ioan Bîrsan — au consi­ căi ferate Deva, departe majore în munca noastră cienţei economice. DK
mii al grupei sindicale". de folosire foarte scăzut, derat necesar să existe de a crea un cadru de în primul trimestru al a- Oamenii muncii do la serltl
şcală
do numai G1 la sută, a ma­ mai multă preocupare, la manifestare a satisfacţiei cestui an — aprecia- Tra- I.P.I.C.C.F. Deva pot .şi do­ NKDt
întocmită po coordona­ şinilor de încărcat, nere­ toate nivelurile, pentru ian Josan, de la secţia ca­ resc să facă mai mult pen­ iubii-
Salul
tele ferme ale autocon du­ guli în activitatea de re­ folosirea şi gospodărirea . . do altfel justificată — riere Deva. Creşterea pro­ tru creşterea cantitativă si K);
cerii şi autogestiunii eco- paraţii şi întreţinere a a- a colectivului unităţii faţă calitativă a producţiei. O I-II
nomico-financiare, darea grcgatelor, utilajelor şi in­ materiilor prime şi mate­ de reuşitele înregistrate ductivităţii muncii faţă de dovadă în acest sens o
pe
prevederile
planului
do seamă prezentată în a- stalaţiilor din dotarea rialelor, încadrarea severă în producţie, în 1987, au 1987 cu 22 000 lci/om al constituie bogatul program rai nit
dunarea generală a repre­ minei. Vorbitorii şi-au fă­ în consumurile normate constituit baza unei ana­ de măsuri politico-organi- .Şcoal
zentanţilor oamenilor mun­ cut autocritica pentru par­ de energie şi combustibil lize responsabile, aprofun­ muncii nu constituie cifra zatorice şi tehnico-econo- • iţi
cii de ia Mina Coranda- tea de vină pe care au a- şi reducerea stocurilor de date asupra a ceea ce mai absolută a posibilităţilor micc adoptat în unanimi­ Ui o
(Culi
Certoj a făcut analiza ac­ vut-o fiecare în aceste do­ materii prime şi concen­ trebuie făcut pentru ca ni­ po care le avem". „Şi noi, tate de adunarea generală, ’ >i
tivităţii desfăşurate de co­ menii şi s-au angajat ea trate în minereu, pentru velul realizărilor să se si­ cei ce ne desfăşurăm acti­ reflectare a hotărîrii între­ v-UllC
lectivul unităţii în anul în anul curent să acţione­ introducerea în subteran a tueze şi mai aproape de vitatea în secţia mase gului colectiv de a munci I,A:
1987, a evidenţiat rezulta­ ze mai energic la locurile unor tehnologii de exploa­ plastice, putem depăşi ni­ mai bine, dc a se mobiliza do j;
tele bune obţinute, supe­ lor de muncă pentru per­ tare înaintate şi îmbună­ realul potenţial uman şi velul realizărilor din anul exemplar pentru îndepli­ HIC.Y
rioare faţă de anul ante­ fecţionarea si moderniza­ tăţirea radicală a activi­ tehnic existent în între­ trecut, eînd am obţinut nirea măreţelor obiective ski -
7.at):
rior, şi, în acelaşi timp, rea proceselor de produc­ prindere. în acelaşi timp, peste plan 48 tone produ­ stabilite de Congresul al '— S'
a subliniat neajunsurile ţie, pregătirea şi policali­ tăţii personalului electro­ în ansamblul lucrărilor se de bună calitate — ară­ XJII-lca şi Conferinţa Na­ roşie
caro au mai existat. ficarea personalului mun­ mecanic. ţională alo partidului. Colo;
rul);
Nici participanţii la dez­ citor, întărirea sub toate forumului autoconducerii ta Dumitru Jurcă. In pre­ sorul
bateri nu s-au declarat aspectele a disciplinei teh­ DUMITRU GHEONEA muncitoreşti din această zent sîntem preocupaţi de MIRCEA DIACONU (Fntr
Ali
boţi
de t
REALIZĂRI în 1987: fermităţii pe linia folosirii Cine
depăşirea planului cu Şi rezultatele foarte bune pot fi... îmbunătăţite mijloacelor do transport (Dac
11,6 Ia sută Ia venituri şi a forţei de muncă, îm­ porţi
S1MI
brute, din care cu 16,9 Participanţii la dezba­ lei de resort un sprijin mai bunătăţirii activităţii de mul
Ia sută la marfă, cu 2,4 Cu exact un an în urmă, cil în ceilalţi ani şi s-au susţinut în aprovizionarea revizii, întreţinere şi repa­ u.iA
Ia sută Ia călători şi participanţii la dezbateri­ depăşit prevederile la ma­ teri nu s-au mulţumit la timp cu cantităţile ne­ raţii şi perfecţionării pre­ (l.u»
cu 76,3 Ia sută la acti­ le din cadrul adunării ge­ joritatea indicatorilor. O să-şi expună realizările. cesare de carburanţi şi lu- gătirii şi educaţiei perso­
vitatea industrială; cu nerale a oamenilor muncii undă de regret totuşi în­ Ei au pus în discuţie şi brifianţi, de anvelope şi nalului muncitor, a facto­
11,4 la sută la tone do la I.T.A. Deva aduceau cercăm. Şi anume, pentru neajunsurile ce se mai ma­ piese de schimb. „Trebuie rilor cu funcţii de răspun­
transportate şi cu 2,5 în discuţie o serie do greu­ că nu am reuşit puţin mai nifestă în unele ateliere, să veghem mai atent la dere, intervenţia la orga­
la sută la călători/kilo- tăţi şi neajunsuri care le mult, ceea ce ne-ar fi si­ secţii, autobaze, s-au an­ respectarea disciplinei de nele cu responsabilităţi în
metri; realizarea supli­ umbriseră activitatea şi tuat pe unul din primele gajat să acţioneze mai ho- muncă şi de plan, unde repararea şi întreţinerea X’Cl
mentară a unei produc­ realizările din anul ante­ trei locuri în întrecerea tărît pentru eliminarea lor, mai avem destule proble­ drumurilor judeţene, im­ ii si
să facă din 1988 — aşa
ţii nete dc peste 24 mi­ rior. în acelaşi timp, se socialistă pe ţară. Poate în cum a recomandat secre­ plicarea mai hotărîtă în va fi
lioane Iei şi a unui be­ angajau la îndeplinirea acest an... tarul general al partidu- me", releva Marcel Pără- diminuarea cheltuielilor si aloci
ianu, „ca şi la organizarea
neficiu dc aproape 7 sarcinilor mari ce le re­ De altfel, toţi cei caro folosirea raţională a tutu­ pitaiţ
milioane lei; obţinerea veneau în 1987. Pe par­ mai temeinică a muncii şi ror valorilor material“, ţţ form
unui spor de producti­ cursul anului, întregul co­ D E V A creşterea răspunderii fie­ pentru continua creştere a va
cărui lucrător faţă de pro­
vitate la venitul brut lectiv s-a mobilizat exem­ I. T. A. pria activitate" — după eficienţei economice. mod«
pe persoană dc 40 Ici; plar, sub conducerea or­ Adunarea a apreciat că ■rem;
reducerea cheltuielilor iui, la Gonferinţa Naţiona­ cum sublinia Ioan Manea, sarcinile mobilizatoare de li CV
totale la 1000 lei veni­ ganelor şi organizaţiilor de au luat cuvîntul la aduna­ lă din decembrie 1987 şi „la pregătirea profesiona­ plan din acest an sînt po­ 3 şi
turi brute cu 10 Iei şi partid, a înlăturat operativ rea generală a oamenilor la recenta plenară a Con­ lă corespunzătoare a per­ sibil do înfăptuit şi depă­ maxi
Ia cele materiale cu 28,3 „penele" care au mai apă­ muncii, ţinută zilele tre­ siliului Naţional al Oame­ sonalului şi îmbunătăţirea şit — aşa cum s-a reuşit grad'
lei. rut pe traseele complexei cute, au vorbit cu mai nilor Muncii, anul decisiv condiţiilor dc lucru" — în prima liţnă a anului—, mine
cum spunea Sever Ungu-
ANGAJAMENTE PE sale activităţi şi a înche­ multă plăcere decît la a- în îndeplinirea prevederi­ reanu. a aprobat în unanimitate La
dunarea din februarie 1987
1988: realizarea supli­ iat anul cu rezultate de lor actualului plan cinci­ în spiritul democraţiei toate documentele supuse schit
mentară a 350 000 tone excepţie. despre modul în caro au nal. noastre socialiste, al dezbaterii şi a adoptat un rar i
transportate; obţinerea — Lucrez de 30 de ani muncit şi despre rezulta­ Putem lucra mai bine, principiilor autoconducerii cuprinzător plan de mă­ dea
tele obţinute, net superi­
peste plan a unor ve­ în această întreprindere şi oare la toţi indicatorii — mai economic, cu mai muncitoreşti şi autogestiu­ suri, Ia materializarea că- Vinti
nituri brute în sumă de mărturisesc cu toată satis­ multă eficienţă, arătau, în nii economico-financiare, ruia s-a trecut cu liotărî- cu
din
un milion lei şi a unui facţia că, deşi în 1987 am dovadă a înţelegerii ple­ cuvîntul lor, Gheorghe participanţii la dezbateri, re şi optimism, cu convin­ {core
beneficiu de 400 000 Iei; avut cel mai mobilizator nare din partea tuturor Damian, Petrlşor Valean, între caro Cristian Vlasiei, gerea că destoinicul colec­ nâmi
depăşirea producţiei ne­ plan, am obţinut şi cele oamenilor muncii a nece­ Remus Giocan, Silviu Mun- tiv al I.T.A. Deva este ca­
te cu 450 000 Ici şi a mai bune realizări, arăta sităţii de a-şi îndeplini teanu, dar solicităm din Nicolae lacob, Sandu Julu pabil de rezultate supe­
productivităţii muncii contabilul şef al I.T.A. planul, deplin încrezători partea .consiliului oameni­ şi Mircea Bodean, au su­ rioare.
cu 0,5 Ia sută; reduce­ în posibilităţile lor de a pus atenţiei consiliului oa­ G. DINU,
rea costurilor de pro­ Deva, Marcel Dina. S-a lucra mai bine, mai eco­ lor muncii al întreprinde­ menilor muncii necesita­ RITA TURC,
ducţie cu 350 000 lei. muncit mult mai bine do­ nomic. rii şi a conducerii centra­ tea creşterii exigenţei şi corespondent