Page 36 - Drumul_socialismului_1988_02

IPog. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 403 • JOI, 11 FEPRUARIE 1988

INSPECTORATUL GENERAL AL MILIŢIEI
Pj
DIRECŢIA CIRCULAŢIE
începînd cu data de 11 judeţele ţării.
ACŢIUNI PENTRU februarie 1988 se reia cir­ Duminică, 14 februarie
din R.S.A, Suspendarea să restabilească relaţiile culaţia autoturismelor pro­ 1988, circulă autoturismele
¡PACE Şl DEZARMARE contactelor economice cu diplomatice, informează a- prietate personală, în muni­ cu număr de înmatriculare
autorităţile rasiste de la genţia MENA, citind un co­ cipiul Bucureşti şi în toate fără soţ.
BONN 10 (Agerpres). — Pretoria reprezintă o con­ municat oficial dat publi­
'Cel de-al doilea congres tribuţie efectivă la elimi­ cităţii la Cairo.
internaţional pentru ■ pace narea pe cale paşnică a 1
al pedagogilor se va des­ ® PARIS. - La Paris a apartheidului din Africa g LUANDA. - Rasiştii
făşura în această primă­ avut loc plenara C. C. al de Sud — a opinat şeful sud-africani recurg tot mai
vară la Bonn, a informat P. C. Francez, care a dez­ statului zimbabwean. des la avioane nepilotate
comitetul pregătitor al bătut probleme legate de pentru a bombarda pozi­
reuniunii. Cei 250 de par­ campania electorală pen­ ÎHJ BOGOTA. - Declara­ ţiile forţelor armate de
ticipanţi vor aborda pro­ tru alegerile prezidenţiale ţia comună semnată la eliberare ale Angolei,
bleme privind eliminarea ce se vor desfăşura, în încheierea convorbirilor ofi­ relatează ziarul „Jornal do ROBOT SUBACVATIC celei mai virstnice locuitoa- )
pericolului nuclear şi asi­ Franţa, in primăvara acestui ciale de la Bogota dintre Angola". R.S.A. continuă re a Nigeriei, Nvele Chik- {
gurarea păcii pe planetă, an. preşedinţii Columbiei, Vir- războiul nodăclarat împo­ Specialiştii ¡aponezi de wuyeie, in virstă de 140 de
precum şi aspecte ale răs­ gilio Barco, şi Braziliei, triva Angolei, aruncind in la centrul de cercetări o- ani. Nvele s-a născut Ina- 1
punderii ce revine peda­ 33 ATENA. - In cadrul u- Jose Sarney, dă expresie luptă bande de contrare­ ceanologico au reuşit să intea ocupării teritoriului ţ
gogilor în educarea tine­ nei întilniri cu parlamentari profundei ingrijorâri a ce­ voluţionari înarmaţi şi gru­ pună la punct un robot ce alrican respectiv de către i-
rei generaţii în spiritul ai partidului de guvernâ- lor doi şefi de stat faţă puri de comando în zone trupele coloniale britanice. <
acestor idealuri. mînt Mişcarea Socialistă de gravele dezechilibre din estul, nord-estul ş! poate acţiona sub apă, la Ea a trăit întreaga perioa- \
Panelenă (P.A.S.O.K.), pri- care persistă in economia centrul ţării pînă la o dis­ o adincime de pină la dă a dominaţiei coloniale. ţ
mul-ministru al Greciei, An- mondială şi fac să spo­ tanţă de 600 km de gra­ 3 300 m. Acest aparat, cu care a durat 100 de ani t
dreas Papandreu, s-a refe­ rească decalajele deja niţa angolezo-namibiană.
IIAGA 10 (Agerpres). — rit la semnificaţia recentei existente intre ţările dez­ Scopul lor, relevă ziarul, o lungime de 3 m şi o şi îşi aducea bine aminte .
de toate evenimentele care )
Parlamentul Olandei a întilniri de la Davos (Elve­ voltate şi cele in curs de este de a bloca principa­ înălţime de 2 m, denumit
adoptat o rezoluţie în ţia) cu primul-ministru al dezvoltare. Este reafirmată lele căi de comunicaţii şi „Delfin", este destinat ac­ au precedat dobindirea \
eare cere guvernului să Turciei, Turgut Ozal. Şeful preocuparea în ce priveşte de a izola, astfel, centrele tivităţilor de cercetare pe independentei. ţ
acţioneze în c a d r u l guvernului elen a calificat problema datoriei externe, administrative de capitală. lundul mării. Robotul este t
N.A.T.O. şi al Uniunii Eu­ noul curs din relaţiile gre- apreciindu-se că orice so­
ropei Occidentale ca la co-turce ca fiind calitativ luţie viabilă trebuie să g MADRID. - Mii de înzestrat cu manipulatoare, SE TOPESC GHEŢARII... \
negocierile de dezarmare superior. includă ca o condiţie ne­ muncitori-şi funcţionari au dirijate prin cablu, şi dis­
privind armele convenţio­ cesară creşterea economi­ participat în localitatea pune de două camere de In ultimii 20 de ani, vo­
nale să se discute şi pro­ 9 WASHINGTON. - Gu­ că susţinută a statelor de­ spaniolă Santiago de Com­ luat vederi de mare sensi­ lumul gheţarilor din nord- \
blema rachetelor nucleare vernul Statelor Unite a bitoare. In document este postela la un marş in fa­ vestul Chinei, principala
cu rază scurtă de acţiune respins cererea adresată reafirmată, totodată, do­ voarea asigurării dreptului bilitate, care permit efec­ sursă de apă a regiunii,
■*=• relatează agenţia DPA. de forţele de apărare rinţa celor doi preşedinţi Ia muncă şi pentru înce­ tuarea unor operaţiuni a scăzut cu 20 la sută,
panameze, conduse de ge­ de a continua eforturile tarea concedierilor în ma­
O serie de cercuri po­ neralul Manuel Antonio complexe la mari adin­ scrie revista „China En^
litice occidentale aprecia­ Noriega, ca trupele ame­ pentru instaurarea păcii şi să, mai ales in sectoarele ei mi. vironment Journal", citată ă\
ză că problema rachetelor ricane să părăsească zona stabilităţii în America metalurgiei şi construcţii­ de agenţia China Nouă.
nucleare cu rază scurtă Canalului Panama. Admi­ Centrală. lor navale. Prin închiderea Cauza acestui fenomen, re­
cîe acţiune ar trebui abor­ a sute de întreprinderi 140 ANI DE VIAŢĂ
dată numai după un suc­ nistraţia S.U.A. a invocat g ROMA. - Ministrul mici şi mijlocii din .Galicia, levă revista, rezidă in creş­ \
ces al negocierilor pri­ prevederile tratatului din de externe al R.F. Germa­ 200 000 de persoane au Ziarul nigerian „Daily terea relativă a tempera­
vind armele convenţio­ 1977 privind menţinerea nia, Hans-Dietrich Gen- îngroşat rîndurile şomeri­ Star" a anunţat decesul turii mediului. \
nale. prezenţei americane în scher, a efectuat o scurtă lor.
regiunea canalului pînă vizită la Roma, în cadrul g MAPUTO. - Potrivit
în 1999, după cum a de­ pregătirii reuniunii la ni­ unui raport al U.N.I.C.E.F.,
clarat Marlin Fitzwater, vel înalt a C.E.E., progra­ războiul nedeclarat al re­
BONN 10 (Agerpres). —
purtător de cuvint al Casei mată pentru 11-12 fe­ gimului rasist din Africa
Prezidiul conducerii P.G. Albe. bruarie a.c. In cursul con­ de Sud împotriva Mozam- GRUPUL ÎNTREPRINDERILOR
German a dat publicităţii
vorbirii avute cu premierul bicului şi Angolei, acţiu­ DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
@ declaraţie în care chea­ g HARARE. - Robert italian Giovanni Goria au nile barbare ale bandelor
mă toate forţele iubitoa­ Mugabe, preşedintele Re­ antiguvernamentale din Şl LOCATIVĂ
re de pace din ţară să par­ publicii Zimbabwe, pre­ fost abordate în special cele două ţări, au determi­
probleme financiare ale
ticipe activ la tradiţionale­ şedinte in exerciţiu al miş­ Pieţei comune, relevă a- nat ca 140 000 de copii HUNEDOARA — DEVA
le marşuri do primăvară cării de nealiniere, care a genţia APA. să-şi piardă viaţa in cursul
ale păcii, care anul acesta luat cuvîntul la Harare R.F.G., care prezidează anului 1987. cu sediul în DEVA, str. V. I. Lenin, nr. 6
Războiul nedeclarat a!
se vor desfăşura sub sem­ cu prilejul unei reuniuni a în primul semestru al aces­ R.S.A. împotriva Angolei
nul necesităţii continuării reprezentanţilor ţărilor tui an reuniunile C.E.E., şi Mozambicului face ca, Î N C A D R E A Z Ă
procesului de dezarmare, membre ale Conferinţei de încearcă să realizeze un la fiecare patru minute,
cu precădere de dezarmare coordonare pentru dezvol­ consens în diferite pro­ să moară un copil — re­ î n condiţiile Decretului 477/1983
nucleară. Documentul re­ tare în sudul Africii, cu bleme financiare, înaintea levă raportul U.N.I.C.E.F.
liefează importanţa unirii participare internaţională, reuniunii la nivel înalt de ® Paznici obiective speciale.
eforturilor în vederea în­ a subliniat necesitatea de la Bruxelles.
cetării aberantei curse a a se adopta măsuri eco­
înarmărilor şi pentru ma­ nomice pe plan mondial 0 CAIRO. - Egiptul şi
terializarea măsurilor de împotriva regimului rasist R.D.P. Yemen au hotărit
dezarmare. COOPERATIVA DE PRODUCŢIE,
ACHIZIŢII SI DESFACEREA MĂRFURILOR
NOUA ORDINE INFORMAŢIONALĂ realizarc majoră şi consti­ cu toate resursele uma­ ’ * Ş O I M U Ş
tuie un instrument im­ ne şi materiale de care
AFRICANĂ (N.O.I.A.) portant pentru noua or­ au nevoie pentru perfec­ ÎNCADREAZĂ IMEDIAT
dine informaţională a- ţionarea şi moderniza­
Există semne încura­ Conform unui raport fricană. De aceea se im­ rea activităţii. (Agenţia • lucrători pentru secţia deratizare
jatoare ca Noua Ordine prezentat acestei confe­ pune ca ele să fie dotate PANA).
Informaţională Africană rinţe de Organizaţia Uni­
(N.O.I.A.), despre care tăţii Africane (O.U.A.), 1988 - UN AN DIFICIL 9 lucrători pentru secţia reparat obiec­
s-a vorbit atît de mult, conceptul de N.O.I.A. a te de uz casnic
să fie pusă în aplicare în apărut odată cu prima Previziunile institutelor văzut-o guvernele ţărilor
: viitorul apropiat. Prin conferinţă O.U.A., în de conjunctură particula­ (vest-) europene în sep­ ® croitorese pentru femei.
acţiuni concrete şi în ca­ 1963, cînd a fost recu­ re şi ale organizaţiilor tembrie anul trecut, în
drai conferinţelor, miniş­ noscută necesitatea creă­ momentul analizării bu­
trii africani ai informa­ rii unui organism a- internaţionale anunţă un getelor lor pe 1988. încadrarea se face în condiţiile Legii nr.
ţiei s-au arătat hotărîţi decvat, care să consti­ an 1988 dificil pentru Pentru F.R.A.F.A. — 57/1974.
să atingă acest obiectiv tuie un nucleu în vede- ansamblul' ţărilor (vest-) dar şi pentru C.E.E. în
al redresării dezechili­ ansamblu — o sfidare Relaţii se primesc zilnic la sediul coo­
brului înregistrat în flu­ mai neîndurătoare decît perativei din Şoimuş.
xul informaţional. DIN PRESA STRĂINĂ concurenţa americană va
Preşedintele celei de-a veni din partea Japoniei.
IV-a sesiuni a Conferin­ In acest sens, apelăm din
ţei miniştrilor africani rea excluderii de pe con­ europene. Ele prevăd nou la previziuni : în
ai informaţiei, ministrul tinent a hegemoniei şi pentru Europa occidenta­ timp ce Japonia va înre­ ÎNTREPRINDEREA „ELECTROTIMiŞ"
informaţiilor din Nigeria, dominaţiei mass-mediei lă o creştere economică gistra o expansiune co­ T I M I Ş O A R A
Tony Momoh, a eviden­ occidentale şi anularea redusă (în medie de 1,75 mercială de 3,5 la sută
ţiat acest lucru la festivita­ monopolului său de pe la sută), în timp ce în în 1988, Statele Unite — ÎNCADREAZĂ
tea de închidere a Confe­ piaţa informaţională. Japonia creşterea va fi de 2,5 la sută. Europa
rinţei de la Addis Abeba: Declaraţia adoptată dc de două ori mai puter­ (occidentală) va cunoaşte Pentru compartimentele financiar-conta-
Conferinţa de Ia Addis nică — de 3,5 la sută.
„Nu este suficient să Abeba consideră că acest Principalele institute o creştere economică mai bilitate
luăm hotărâri politice, obiectiv deosebit de în­ internaţionale do con­ mică — de 1,75 la sută.
trebuie să dorim şi să fim fiinţare a N.O.I.A. nu junctură vest-europeană Ea va avea o rată â şo­ ® economişti cu studii superioare şi sta­
gata să le traducem în ponte fi atins decît prin- şi-au permis să sublinie­ majului aproape de două giul încheiat, cu domiciliul stabil în
viaţă. Convingerea mea Ir-o atentă planificare 'şi ze că 1988 va fi marcat, ori superioară celei din Timişoara şi o vechime în muncă de
fermă este. aceea că e- o muncă serioasă, care în mod esenţial, do trei S.U.A. şi de trei ori ce­
chilibrul atît de necesar presupun un angajament fenomene : o creştere e- lei din Japonia. Dacă maximum 8 ani.
în cadrai fluxului infor­ de cooperare la toate ni­ conomică moderată, în­ declinul economic nu Preferabil să posede cunoştinţe şi în do­
velurile în domeniul in­ cercarea de a stabiliza
maţional mondial nu poa­ formaţiilor de pe conti­ inflaţia la un nivel infe­ este încă sigur, sarcina meniul informaticii.
te fi dobîndit doar prin de a-î preîntîmpina nu
nent il african. rior şi menţinerea unui Relaţii la sediul unităţii, Calea Buziaşu-
negocieri la mesele con­ Se subliniază faptul că deficit comercial impor­ va fi cu nimic mai u-
ferinţelor. ci prin acţiu­ organizaţiile şi instituţiile tant. Ele au anunţat o şoară pentru guvernele lui, nr. 11, biroul PIR sau la telefon 67584,
nile noastre. Individuale de informaţie şi comuni­ rată a inflaţiei superioa­ (vest-) europene. („De interior 105 şi 129, precum şi !a 67017, in­
şi colective*. caţii din Africa sînt o ră celei pe care au pre­ Figaro").
terior 33.
1
COLEGIU . DE REDACŢIE • Sobin Cerbu, Ion Cioclel, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA; 2 700 Deva. str. Dr. Petru Groza. nr. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585. Telexi 72283. TIPARUL), Tipografia Deva, str. 23 August, or. 275.