Page 38 - Drumul_socialismului_1988_02

"'tq. 2 DRUMUL SOCIALISMl

ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII

Hotărîre unanimă pentru obţinerea Participarea zilnică la muncă duce la

W <>
i.îitr.
de rezultate superioare sporirea recoltei! ric, se
pe Io«
ilelor
Deşi în anul trocul co­ creşterea animalelor. în cării în cîmp a dejecţii­ Cooperativa agricolă de tivităţii ■ conducerii colec­ lizarea tuturor cooperato­ plinele
VII— XI
lectivul de muncă al Aso­ acest context, s-a eviden­ lor semilichide. producţie din Veţel a în­ tive a unităţii, a tuturor rilor la muncă. Au fost şi sele VI
ciaţiei economice inter- ţiat însemnătatea ce o pre­ Şeful fermei din Zei- cheiat anul 1987 cu peste cooperatorilor. în acelaşi cazuri cînd chiar unii materni
cooperatiste Peşteana a ob­ zintă cunoaşterea de către cani, Florentina Mesian, a 700 000 lei beneficii pe an­ timp, pornind de la sar­ membri ai acestui organ XII), l
tel săpl
ţinut şi livrat peste 5 600 fiecare îngrijitor şi ifleca- făcut referiri concrete la samblul activităţii econo­ cinile ce revin în acest an nu şi-au făcut datoria. faza pe
hl lapte şi 102 tone carne, nizator a sarcinilor de acţiunile ce se întreprind mico-financiare, beneficii cooperativei din Veţel, cei Toţi vor trebui să tragă piadeloi
realizările nu reflectă pe producţie ce revin unită­ aici pentru a se realiza care se datorează în cea care au luat cuvîntul au învăţămintele necesare din materna
XII) şi
deplin potenţialul unităţii, ţii, cerîndu-se ca fiecare saltul calitativ cerut de mai mare măsură activi­ făcut o sei'ie de propuneri lipsurile ce s-au manifes­ VIII— XI
bilanţul activităţii închc- să-şi însuşească şi să acţio­ noua revoluţie agrară. Pe tăţii eficiente desfăşurate concrete menite să ducă tat şi să acţioneze încă
■ 1»
indu-se cu pierderi. Cau­ neze cu toată răspunderea lingă darea în funcţiune a de colectivul sectorului do la îmbunătăţirea muncii, din aceste zile cu răspun­ n i/ată i
zele diminuării rezultate­ pentru aplicarea riguroasă unei hale destinate creşte­ industrie mică şi prestări sporirea eficienţei ei şi a derea cuvenită la organi­ deţeană,
lor economico-financiare a principiilor acordului rii păsărilor ouăloare, se servicii, condus de Mihai recoltelor la toate cultu- zarea muncii şi antrenarea a avut
t c m a
au fost pe larg reflectate va asigura folosirea mai Gheorghe. „Este un fapt tuturor la lucru. ţională ;
şi în darea de seamă şi în bună a incubatoarelor, cît pozitiv, care ne bucură — Relevînd în cuvîntul lor ment ei
nificatii
cuvîntul participanţilor la şi a bazinelor de pescărie. se sublinia în darea de C.A.P. VEŢEL că în anul trecut sectorul partidul
adunarea generală a oa­ A.E.I. PEŞTEANA Din dezbateri s-a des­ seamă prezentată adună­ zootehnic a beneficiat de ţări“. Ii
menilor muncii. în esen­ prins hotărîrea unanimă a rii generale a membrilor un volum mare de inves­ t ărtl, ai
ţă, s-a reliefat că structu­ colectivului de muncă de G.A.P. ___ dar care este rile. Astfel, Petru Ursa, tiţii, prin care s-a pus la municăr
ra şi calitatea efectivului la această unitate de a rea­ umbrit de rezultatele ne- Ion Datcă, Octavian Bur- punct baza materială a nu, diri
Cabineti
de animale ce le deţine global, ale autoconducerii liza un însemnat salt ca­ satisfăcătoare înregistrate za, Ţinea Muntean şi Vio­ fermei, asigurîndu-se con­ tru act
complexul pot şi trebuie litativ în întreaga activi­ în celelalte sectoare ale că şi
şi autogestiunii. rica Bulea au arătat des­ diţii pentru desfăşurarea şi O lim
să fie mult îmbunătăţite, Pornind de la asemenea tate a complexului, căruia unităţii". în continuare, chis în adunare că, de unei activităţi din cele mai la Itlhli
punîndu-se în continuare deziderate, Traian Seruna îi revine sarcina ca în a- pornind do la producţiile bună seamă, producţiile bune şi realizarea indica­ M INA
accentul pe reproducţie şi a cerut consiliului oame­ cest an să producă şi să sub prevederi obţinute la slabe obţinute în anul torilor de plan, Petru Joja, FEE. Ic
selecţie. Eforturi deosebite nilor muncii să acorde mai livreze la fondul de stat cultura mare şi în zooteh­ trecut la sfecla de zahăr Leana Toader, Ioan Puiţ, a.c.. Ia
se cer şi în privinţa spo­ multă atenţie creşterii in­ cel puţin 7 700 hl lapte şi nie, în darea de seamă se şi cartofi nu şe da lor esc Maria Creţu şi Gheorghe inmînari
seta de
ririi cantitative şi calita­ dicelui de natalitate, ast­ 150 tone carne. în acest analiza, în spirit critic şi doar secetei prelungite. Gaşpar au subliniat faptul jului pi
tive a bazei furajere, fiind fel îneît să se obţină cel scop, s-a trecut cu toate autocritic, activitatea des­ Dacă mecanizatorii îşi fă­ că şi în actuala stabulaţie de tulni
posibil şi necesar ca în făşurată de cooperatori, unitatea a intrat cu un pionierii
puţin 85 de viţei la 100 forţele la înfăptuirea pre­ mecanizatori, lucrători din ceau datoria şi executau patriei,
acest an să se obţină cel vaci, să fie organizată mai vederilor programului de ferma zootehnică, specia­ lucrări de cea mai bună deficit de furaje, îndeo­ dlţia di
Iui. Ast;
puţin 6 000 unităţi nutri­ bine activitatea în tabere­ măsuri adoptat do aduna­ lişti şi membrii consiliu­ calitate, începînd cu se­ sebi la suculente, ceea ce înmînati
tive la hectar, faţă de rea generală, acţionîndu-se lui di; conducere colectivă. mănatul şi încheind cu a obligat conducerea coo­ „Termos
"> 500, cît s-a realizat în le de vară, deoarece mai la fertilizarea terenului recoltatul în perioada op­ perativei să recurgă la cucerit
anul precedent. sînt situaţii cînd animale­ cu 5 000 tone îngrăşămin­ Dezbaterile care au ur­ cumpărări. „Sargedt
le nu au asigurată apa în mat, desfăşurîndu-se în timă, producţiile la hectar c p.:
Subliniindu-se că impe­ te organice şi 100 tone în­ spiritul deplinei democra­ puteau fi mult mai mari. Din cuvîntul tuturor par­ tr
rativele noii revoluţii a- perioada de păşunat, iar grăşăminte chimice, se ur­ De asemenea, nici coope­ ticipanţilor la dezbateri, lor- (r
în jurul complexului să ţii cooperatiste şi avînd pajul
grare se înfăptuiesc cu măreşte îndeaproape gos­ mereu în atenţie sarcinile ratorii n-au ieşit la timp din documentele adoptate c.p.s.r.
oameni ce au o înaltă se amenajeze suprafeţe pe podărirea judicioasă a fu­ ce revin lucrătorilor din la efectuarea praşilelor, de adunare a reieşit ho­ trofeul
pregătire politică şi pro-, care să fie scoase anima­ rajelor şi întărirea răs­ agricultură din Raportul unii n-au prăşit chiar de­ tărîrea fermă a tuturor tai“, ce
lui „Ori
fesională, s-a insistat pe lele prin rotaţie. punderii fiecărui îngrijitor prezentat de tovarăşul loc. Or, se ştie ce impor­ cooperatorilor de a acţiona Şcoala
necesitatea ca organizaţia Pentru creşterea pro­ faţă do soarta producţiei, Nicolao Ceauşescu, secre­ tanţă are pentru dezvolta­ în acest an cu maximă Deva.
de partid şi consiliul oa­ ducţiei de furaje — arăta existînd realmente condi­ tarul general al partidu­ rea plantelor praşilele fă­ răspundere şi energie pen­
menilor muncii să acorde Marcel Stoicovici — este ţii pentru ca A.E.I. Peş­ lui la Conferinţa Naţio­ cute la vreme şi de cali­ tru a spori producţiile ve­
întreaga atenţie întăririi teana să se înscrie ca o nală, din celelalte docu­ tate ! O mare vină în a- getale şi animaliere, ridi-
necesar să fie folosite in­
ordinii şi disciplinei la fie­ tegral îngrăşămintele or­ unitate reprezentativă pen­ mente adoptate de foru­ ceastă privinţă, o poartă eîndu-le la nivelul preve­
care loc de muncă, apli­ ganice, impunîndu-se con­ tru zootehnia judeţului mul comunist, aii avut a- consiliul de conducere co­ derilor noii revoluţii a-
cării cu fermitate a teh­ nostru. ceeaşi ţinută combativă şi, lectivă care n-a acţionat grare. DEVA
nologiilor stabilite pentru struirea unor bazine în mai ales, autocritică, a- permanent cu hotărîre şi seriile I
producerea furajelor şi vederea colectării şi apli­ T. NICOLAE dîncind analiza asupra ac­ în spiritul legii la mobi­ MIRCEA LEPĂDATU scală fa
NEDOA
Iubirii
Sala mar
H): Fia
Mecanizatorii — o contribuţie SÂNI:
I-Il (Fi.
(Pariiig)
ramlc
mai înseninată la creşterea Şcoala
Hţl
(Ui
Rio Bra
(Culturi;
producţiei agricole I Primăvt
ccafăruI
ţi unea
11C'
(Urmare din pag. 1) tăţi mai mari de îngrăşă­ câ
ros.,
minte chimice pe care a- darmui
producţia agricolă înregis­ cum le aplicăm la cerea­ lezat);
trate în anul trecut — spu­ lele păioase. în acelaşi ţii — s
roşie);
nea Axente Guţia, directo­ timp, punem accent deose­ soiul d
rul S.M.A. Ilia. Din lip­ bit pe calitatea reparaţii­ (Patria)
surile ce s-au manifestat lor, astfel îneît toate utila­ Adio ar
(Casa <
am tras învăţămintele cu­ jele să funcţioneze fără TEC : I
venite şi ne preocupăm defecţiuni în campaniile bă N
să ne sporim contribuţia viitoare. BRAZI:
ia creşterea recoltelor. A-' — Secţia noastră de la •SIMERI
l eşul);
cum, paralel cu fertiliza­ Tote.şti — spunea Ioan La Peştisu Mic, o mare suprafaţă <ie teren destinată păşunilor pentru animale este redată acestui scop prin lu­ Bucuros
rea terenului, avem în a- Dolha — a înregistrat un crări efectuate cu multă hărnicie de către echipa condusă de Vasile Ciceo, de la întreprinderea do întreţinere şi ex­
tenţie calitatea reparaţii­ spor de 23 procente la ve­ ploatare a pajiştilor Deva.
lor la utilajele agricole, nituri, dar producţiile de
cît şi ridicarea pregătirii cartofi şi porumb au fost
politice şi profesionale a sub prevederi. Este bine Valorificarea la maximum a tuturor rezervelor de care dispunem
mecanizatorilor. că pentru acest an avem
— Am avut o serie de condiţii mai bune de rea­ în 1987 prestările de a tuturor rezervelor inter­ Viorica Poleac, Vasilo Flo- ţial contribuţia gospodării­ Pentru
deficienţe în folosirea uti­ lizare a planului, punîn- servicii către populaţie au ne de.care dispune coope­ ran, Ioan Paşca, Nicolae lor anexe la autoaprovi- fi schiir
mai mu
lajelor, ceea ce a determi­ du-ni-se la dispoziţie can­ fost realizate în proporţie rativa. Trepteş, Florin Mihoc au zionarea teritorială, extin­ dea p.
nat depăşirea cu mult a tităţi mai mari de îngră­ de 1-13,5 la sută, produc­ Referindu-se la realiză­ atras atenţia asupra nece­ derea, diversificarea şi mai ale
cheltuielilor prevăzute, a- şăminte. Noi, mecanizato­ ţia industriei mici 108,7 la rile obţinute în anul tre­ sităţii eliminării din mun­ creşterea calităţii activită­ ploaie,
sectorul
firma Nicolae Leonida, di­ rii, vom întări disciplina sută, exportul 185,3 la su­ cut, adunarea generală a ca de fiecare zi a unor a- ţii prestatoare de servicii, ralurile
rectorul S.M.A. Simeria. în muncă, vom face lu­ lă, achiziţiile 143,8 la su­ oamenilor muncii a stabi­ titudini şi comportamente inclusiv în domeniul tu­ cuprinse
Nu sîntem mulţumiţi nici crările la timp şi do ca­ tă, desfacerea mărfurilor lit, totodată, punctele de neconforme cu cerinţele şi ristic. în aceeaşi măsură, plus 3 g
xime în
cu producţiile înregistrate litate pe toate suprafeţele, 102,8 la sută. Raportate plecare penti'U ceea ce tre­ exigenţele unui comerţ ci­ în cadrul adunării au fost grade. I
in unităţile deservite. De pentru a ne spori contri­ la realizările de anul tre­ buie făcut în continuare. vilizai, de calitate. Lipsu­ stabilite direcţii dc îmbu- Ea mi
aceea acţionăm energic buţia la înfăptuirea cerin­ cui, in 1988 sarcinile spo­ Relevant în acest sens este rile înregistrate în unele nătăţire a stilului de mun­ H schir
pentru a ne organiza mai ţelor noii revoluţii agrare. resc cu 10,4 la sută la că dincolo de direcţiile gestiuni, degradarea unor că a consiliului de con- rul mal
bine activitatea în acest pi’oducţia industrială şi ducei-e, întărirea răspun­ cădea n
moderat
în acelaşi spirit de pu­
an, avînd în vedere să nu ternică angajare pentru o prestările de servicii, cu derii fiecărui membru al ceaţa c
mai îngăduim încălcarea activitate mai rodnică au 3,1 la, sută volumul cir­ C.P.A.D.M. O R Ă Ş T I E acestuia în rezolvarea pro­ chiciură
Pentn
normelor de disciplină a culaţiei mărfurilor şi cu blemelor de ordin practic zile : vr
abordat problemele speci­ 11,2 la sută indicatorul de cu care se confruntă co­ bătoare
muncii şi a tehnologiilor fice muncii mecanizatori­ stabilite de darea de sea­ mărfuri, abaterile de la lectivele. bil. Vor
stabilite la fiecare cultură. beneficiu. (ii local
lor tovarăşii Ioan Achim, Enunţînd aceste cifre, mă şi de cuprinzătorul codul eticii şi echităţii so­ în ansamblu, adunarea
— Deşi unitatea noastră şeful secţiei de mecaniza­ atît darea de seamă, cît şi program de măsuri, dez­ cialiste au impus şi ne­ oamenilor m u n c i i a ploaie 1
izolate ţ
a depăşit planul de veni­ re Hărău, Adrian Goza, participanţii la adunarea baterile au adus în aten­ cesită măsuri fenne de G.P.A.D.M. Orăştie s-a do­ soare,
şeful secţiei de mecaniza­ ţie o largă arie de dome­ îmbunătăţire a activităţii. vest. 1
turi, nu ne-am încadrat generală a oamenilor mun­ vedit un cadru propice nime vc
în cheltuielile prevăzute re Vaţa de Jos, Tiberius cii do la C.P.A.D.M. Orăş- nii cu privire la pci’fccţio- Deşi a fost intensificat manifestării largului de- tre mln
Loritzi, contabil şef la tic au reliefat experienţa narea întregii activităţi. controlul operativ curent, mocratism ce caracterizea- mai scă
si nici producţiile nu s-au bună dobîndită în asigu­ Iată cîteva priorităţi asu­ în unele unităţi nu se ma­ interval!
S.M.A. Călan, Viorel Fer- ză întreaga noastră acti­ cuprinse
situat la nivelul planului rarea unui volum sporit pra cărora s-a stăruit: nifestă încă răspunderea
deş, contabil şef la S.M.A. vitate economică şi socia­ zero gri
— releva îoan Medrea, di­ de marfă pentru aprovi­ înfiinţarea de noi secţii cuvenită faţă de gospodă- lă, angajamentele asumate xime vo
Geoagiu şi alţi vorbitori, rii’ea bunurilor încredin­ tre plus
rectorul S.M.A. Haţeg. Sîn­ care au subliniat faptul zionare corespunzătoare a iile industriei mici, achi­ ţate, pentru recepţia, păs­ argumentînd din plin ca­ început,
ziţionarea produselor agri­
locuitorilor oi-aşului, efec­
tem hotărîţi să acţionăm că toţi mecanizatorii sînt tuarea unor servicii la ni­ cole în funcţie de posibi­ trarea, pregătirea şi desfa­ pacitatea, potenţialul şi şi 5 gra i
izolat
(Meteori
mai bine pentru a realiza angajaţi să răspundă prin velul exigenţelor actuale, lităţile reale ale fiecărei cerea în bune condiţii a răspunderea cu care colec­ E. Pron
producţii sigure şi stabile fapte sarcinilor trasate de reducerea cheltuielilor de gospodării, utilizarea la fondului do maifă. Do a- tivul acţionează pentru
în .1988. în acest scop am secretarul general al parti­ cii-culaţie, realizarea indi­ capacitate a mijloacelor de semenea, adunarea gene­ realizai'ea sarcinilor ee-i
revin în prezent şi per­
rală a oamenilor muncii
transport ş.a-, Reliefînd a-
catorilor de eficienţă şi a
dus în cîmp peste 21000 dului, tovarăşul Nicolae angajamentelor asumate cesle probleme, Gheorghe a stabilit măsuri şi direc­ spectivă.
tone îngrăşăminte organi­ Ceauşescu, staţiunilor de în întrecerea socialistă, Slîrc, Aui'el Bora, Remus ţii prioritare de acţiune
ce şi dispunem de canti­ mecanizare a agriculturii. valorificarea la maximum Dara, Alexandru Haţegan, menite să crească substan- VALENTIN NEAGU