Page 41 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 41
L E C T U R A
y
PROLETARI DIN tOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ !
/# >e03 !í
ifCv | în întîmpinarea Conferinţei pe ţară ţ
^ __a preşedinţilor consiliilor populare \
11A \ t
Cu sprijinul
S O C I A L I S M U L deputaţilor
Unirea. Sătenii din Făr- altat in primele rînduri 1
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. cădin au participat re ale întrecerii pentru ţ
cent la curăţarea şanţu bună gospodărire, pentru i
1^1% Al C O N S 1 L I U L U I P O P U L A J U R D E Ţ E A N ■ rilor şi rigolelor, acţiu un aspect civilizat al. a- /
ne organizată cu sprijinul şezărilor în care tră- i
deputaţilor Irina Opruţ iese şi muncesc. ţ
şi Simion Costescu. O Turdaş. S-a trecut la ţ
Anul XL, nr. 9 405 SÎMBĂTĂ, 13 FEBRUARIE 1988 4 pagini - 50 bani acţiune asemănătoare a completarea livezii „Ha- /
fost întreprinsă şi în lingă" a G.A.F. Pricaz, \
Unirea, avînd ca exem planlîndu-se în acest i
plu de participare şi ini scop 400 de pruni. La /
Hotărlriie Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă ţiativă pe deputata Au- îndemnurile deputaţilor 1
rica Zepa. Tot aici, ce- Gheorghe Cîrdei, Paras- ţ
şi de luptă al comuniştilor, ai tuturor oamenilor muncii tăţenii au curăţat euraţat do phivn fihisniii Tcirto* R.n<î i
chiva Ghişoiu, Ispas Rus i
mărăcinişuri şi au ferti şi Constantin Aleman, la *
lizat păşunile „Dorna" acesto lucrări a part’ci- \
Producţia de fontă — pe măsura dorinţei şi „Dric". pat un număr însemnat i
de săteni.
Vaţa dc Jos. O ac
ţiune amplă, la care au Cîrjiţi. Timp de două ’
şi potenţialului furnaliştiior itunedoreni fost mobilizaţi peste 200 zile, la începutul' acestei ţ
do săteni, a fost aceea
de curăţare a 72 de hec săptămîni, în satele l
Ghergheş, Popeşti, Gozin
1
Acum un an, în iarna metodele de muncă, a<;or- care conţinutul de fier să tare de păşuni şi fineţe şi Alma.şu Sec s-au efec- J
lui 1907, colectivul Uzinei dînd o atenţie sporită afir fie cit mai mare — iată în brigăzile Brotuna şi luat lucrări de întreţi- 1
nr. 2 — furnale şi aglo- mării l-olului organizaţii o parte dintre acţiunile pe Ociu ale G.A.P. S-au neri şi reparaţii de dru- 1
meratoare din Combinatul lor de partid în conduce care le desfăşoară zi dc remarcat prin hărnicie muri pe o lungime do i
siderurgic Hunedoara s-a rea activităţii de produc zi cei ce muncesc în pime- Petru Bulz, Ionel Slana, 8 Icm .şi de curăţări de 1
confruntat cu greutăţi ţie. în mobilizarea oameni tui de în.ceput al fluxului Ioan Furdea, Liviu Gor- păşuni pe 52 de ha. De- |
deosebite în realizai'ea lor muncii la creşterea tehnologic din uzina noas nic, Ioan Grepcea, Fran- putaţii Ion Stoica din ţ
-sarcinilor de producţie. La cantităţii şi calităţii aglo tră. Iar dacă nu au fost eisc Voica şi alţii. 'Alrriaşu-Sec, Mircea Ţirei /
sfîrşitul primului trimes meratului şi fontei dc Hu semnalate staţionări ne Cu sprijinul deputaţilor din Cozia, Remus Zas- ’
tru, în contul nedorit al nedoara. justificate la descărcarea Nicolae Nistor, Iustin Bul- loţi din Ghergheş, Traian /
restanţelor se acumulase Dezideratul privind spo vagoanelor sau în livrarea zesc, Voicu Floîea şi Rotea şi Marioara Jude ?
o importantă cantitate dc rirea, în 1988, a producţiei omogenizatului, aceasta se Ioan Mihuţ au fost efec din Popeşti au fost si la )
fontă. pc măsura dorinţei şi po datorează hărniciei şi pri tuate întreţineri şi repa
aceste acţiuni, ca şi la \
— Vreau să subliniez tenţialului oamenilor mun ceperii cu care muncesc raţii de drumuri, pe o cele de încheiere a con- ţ
faptul că, pînă la finele cii din uzina nr. 2 a fost Aurel Drăgoi, Nicolae Tu- lungime de 12 ' km, în
anului trecut, oamenii subliniat de fiecare dintre dor, pregătitori şarjă, Ni- satele Brotuna, Târnava Iractelor pentru fondul i
muncii din cclc două sec interlocutorii cărora le-am chifor Lucaci, macaragiu, de Criş, Vaţa de Sus şi centralizat al statului, în i
ţii de furnale au ^reuşit, solicitat să nc prezinte as- electricienii- şi lăcătuşii din Basarabasa. Cetăţenii Sa primele rînduri, clbvedin- 1
prin eforturi demne de echipele conduse de Au- bin Voică, Octavinn Brai- du-se buni şi harnici ^
laudă, să recupereze res gustin Stanca şi Toan Mun- ca, Ioan Gurban s-au gospodari. ^
-
tanţele. îndeplinind inte U Z I N A teanu, mulţi alţii"..
gral sarcinile de produc Ing. Dumitru Bucur, şe Trente ale împlinirilor.
ţie pe 1987 — arăta tova NR. 2-C.S.H. ful fabricii de- aglomerare
răşul Anton „Filipescu, se nr. 1: „Am obţinut pro
cretarul comitetului de ducţii buhe în anul tre
partid al secţiei I furna pecie semnificative din cut, Avom şi acurii sute
le. Ca preşedinte al con activitatea curentă a colec do tone dc aglomerat pe Dezvoltarea economîco-socială
siliului oamenilor muncii tivelor din care fac parte. ste planul „la zi". Putem
din uzină nr.'2 trebuie să Ing. Mihai Ariciu, ingi face însă mai mult. Pen
• recunosc, din capul locu nerul şef al uzinei: „Avem, tru aceasta,^solicităm. cole a României în anul 1987
-
lui, că noi, comuniştii, la această dată, depozita gilor de la I.A.C.Pv.S. Hu
membrii organului colectiv te cantităţi de cocs şi mi nedoara, care pun în operă
dc conducere, am avut Li nereu de fier caro conferă banda transportoare - do
nele lipsuri în coordona siguranţă derulării fluente minereu dintre cele două
rea activităţii specifice fie a proceselor dc producţie. fabrici do aglomerare, să îşi DINAMICA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII PE O PERSOANA
cărei secţii, am dovedit o Acţionau- msecvent pen concentreze forţele astfel
preocupare insuficientă tru creşterea exigenţei fa îneît să pună mai devreme C O N S T R U C I I I - T R A T
pentru asigurarea necesa ţă de utilizarea raţională în funcţiune noul obiectiv I N D U S T R I E
rului de materii prime şi a materiilor prime şi ma de investiţii, ceea ce va M O N T A J _EJU
materiale,, am slăbit exi terialelor, întronarea unui duce la eliminarea inter
genţa faţă dc cei care mai accentuai spirit gospodă mitenţelor în aproviziona
incălcau disciplina dc pro resc la fiecare loc de rea cu materii prime". 1987 1 03, 1987 101,8%
ducţie. Experienţa şi în muncă". Maistrul Vasile Iane,
văţămintele desprinse din Ing. Slclian Ivănicu, şe secretarul comitetului de
anul dc producţie 1987 ne ful atelierului pregătire partid al secţiei a H-a
sînt astăzi de mare folos. materii prime: „Asigura furnale : „în cursul’ aces
Acţionînd în spiritul înal tui an, o dată cu intrarea
telor comandamente cu rea continuităţii descărcă în reparaţie capitală a fur
rii vagoanelor cu minereu
prinse în magistralul Ra do fier la culbutor, func-, nalului nr. 7 (în trimes
port prezentat la Confe trul al III-lea a.c.), colec
rinţa Naţională de secre ţionarea' ireproşabilă a tivul secţiei noastre va
tarul general al parti maşinilor de stivuit şi scos-
omogenizat, a tuturor uti
dului. tovarăşul Nicolae lajelor şi instalaţiilor din D. M1RCESCU 1 9 8 6 1 00%
Ceauşeseu, ne-am îmbună dotare, obţinerea şi expe
tăţit considerabil stilul si dierea unor amestecuri în (Conlinuare în pag. a 3-aJ
ÎN PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ
L - -:.i.
' - f . f Cooperatorii, mecanizatorii şi speciaiiştii-gata să iasă in cîmp
însufleţiţi do indicaţii asigurată în bună parte, ţionat si pentru sporirea tivitate imediat ce se va
le şi orientările tovarăşu rămînînd să se procure fertilităţii pămîntului — putea ieşi în cîmp — 14
lui Nicolae Ceauşeseu, se restul pînă Ia nivelul ne obiectiv de seamă al noii pluguri, G grape cu disc,
cretarul general al parti cesarului. Cartofii depozi revoluţii agrare. Astfel, au 4 cultivatoare,. G semănă
dului, cooperatorii, mecani taţi în beciuri sînt con fost împrăştiate îngrăşă- tori pentr.u prăsitoare. Re
zatorii şi specialiştii de trolaţi periodic de către minte naturale pe o. supra cepţia lucrărilor efectuate
la Cooperativa agricolă de specialişti " şi sc iau mă faţă de aproape 100 ha relevă hărnicia de ’ care
producţie din Deva fac suri operative de elimina ce se va cultiva cu car dau dovadă loţi lucrătorii
intensé pregătiri în vede re a focarelor de degra tofi şi sfeclă de zahăr, ac atelierului, precum şi gri
rea desfăşurării în cele dare. S-au făcut sortări tivi laie în care s-au evi ja deosebită acordată ca
mai bune condiţii a cam do cîtc ori a fost nevoie, denţiat mecanizatorii Ioan lităţii reparaţiilor şi. revi
paniei agricole de primă activitate la care iau par Borodi, Vasile Bob, Gheor ziilor — convinşi, fiind că
vară. te un mare număr de coo ghe Mititeanu, loari' No- de modul de funcţionare a
— în conformitate cu peratori, printre caro Oli- diş şi alţii. Acţiunea va parcului de maşini şi trac
-planul pe acest an — a- lia Ueţ, Maria Munteanu, continua pînă la epuizarea toare depinde în mod ho-
probat în adunarea gene Eugenia I-Iuli, Ana Mure- î ngrăşămintelor na turale lărîtor desfăşurarea cam
rală a cooperatorilor ce şan, Raveca Scuipici, Cor de care dispune ferma paniilor agricole ale celui
a avut loc recent — în nelia Igna şi mulţi alţii. zootehnică. de al III-lea ah ai actua
primăvară vom cultiva 45 în acest an unitatea a- Şi, fiindcă am vorbit de lului cincinal. Or, ei sînt.
ha cu cartofi, G0 ha cu gricolă din Deva va cul mecanizatori trebuie sub holărîţi să muncească in
sfeclă de zahăr, 128 ha cu tiva soiurile de porumb liniat că. şi. ei se pregă aşa fel îneît să obţină
porumb, precum şi însem „Podul ilioaei", „Turda tesc temeinic pentru cam producţii agricole în con
nate suprafeţe cu plante 2.15", şi „Fundulea 378", pania agricolă de primăva formitate cu imperativele
de nutreţ — arăta Marin soiuri cu productivitate ri ră. Vasile Călmăţui, .şeful noii revoluţii agrare. în
Aldea, şefa fermei vege dicată la hectar. Sămânţa secţiei de mecanizare, nc continuare trebuie inten
tale. întreaga suprafaţă a spunea că au fost verifi sificate eforturile pentru
fost ogorîlă în toamnă, aşa sc aduce în aceste zile în cate şi reparate toate cele procurarea cît mai grab
că vom efectua lucrări u- magazii şi se depozitează 19 tractoare ce se cereau nică a seminţei do sfeclă
şoare la pregătirea tere în condiţii care s-p fe supuse acestor lucrări, ca şi de furaje.
Un nou transport.. tlln atliueul paminlulul io lumina
zilei, nului. rească de deprecieri. şi toate maşinile şi agre
Sămtnţa de cartofi este La C.A.P. Deva s-a ac gatele ce vor intra în, ac IRAIAN BONDOX
