Page 42 - Drumul_socialismului_1988_02

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2

| Salonul de artă — expresie a uneij

elocvente capacităţi creatoare !
TILIZ
In
i Secţia de artă a Mu- „Meditaţie", elocventă cu tematică - istorică, ale i ‘E.U.A
zeului judeţean găzdu­ prin modul în care artis­ lui Iosif Matyas — > ItonOi
ieşte de cîtva timp Sa­ tul aşază pe' plnză per­ „Guerra rusticorum", cî- ţ cu r:
lonul de artă al membri­ sonajele, Iosif Matyas teva compoziţii aparţi- ( nllo !
Mobil
lor Filialei Deva-Petro- („Nori deasupra munţi­ nînd Elenei Bianu, lui ? organ
( şani a U.A.P. Intr-o aţ­ lor", „Compoziţie mito­ Iosif Tellmann, Marcel l şi COI
ii mosferâ cu adevărat sti- logică”), care, alături de Brăileanu şi Ovidiu Pet- ( tuţcnl
puta|!
1 mulatoare pentru recep- Iosif Tellmann („Dansul ca. i maro
nilor,
( tarea sensurilor şi fru- miresii"), impresionează Sculptura oferă volu- ? lalte
Cenaclul - un exigent, dar i museţilor pe care ie ofe- Gheorghe Pogan („Hime­ me mici, lucrări realiza- i asigui
prin volume şi culoare.
1 ră lucrarea de artă, în­
te în piatră şi lemn. Pe lj
do ni
soţit de acordurile unei ra", „Muntele geometru­ lîngă calitatea creaţiilor, i tn a<
muzici adecvate, oferite lui”, „Muntele lent“) se Ioan Şeu şi Simion Cris- J nu Io
KCta(i
necesar laborator de creaţie sionat de bogăţia lucră­ dovedeşte un perpetuu tea aduc la întîlnirea cu \ ş.a.
în surdină, rămîi impre­
şl au
publicul un număr apre- 1
creator care evită cu lu­
ingră
rilor expuse — pictură, ciditate „canoane", Elena ciabil de creaţii realiza- ) ha, I
Cenaclul literar „Ori­ medicului mai luau loc Ni- mele multor cicluri de grafică, sculptură, Filia­ Bianu este prezentă cu o te în marmură şi lemn. ) nniur
zont" din Vaţa de Jos a colae Cyepcea, Marina poezii reunite în cîteva la şi-a intensificat per­ compoziţie realizată în Interesante se dovedesc | bune
rogist
împlinit 10 ani de activi­ Vuzflugan, Teodor Voica, volume care aşteaptă gi­ manent activitatea prin culori calde („Vegeta­ „Nevoia de linişte", 1 colăţi
tate. O vîrstă care vorbeş­ Salvina Gyarmati, Petrişor rul editorilor. atragerea, alături de ar­ ţie"), ca şi Tiberiu Fa- „Meşterul", „îmbrăţişa- J nerlu
te de la sine despre stră­ Boloţ şi cu mine, reuniţi — Unii dintre niînuito- tiştii cu experienţa, mem­ zeka.ş, cu cele patru lu­ re" .(Ioan Şeu), „Semn \
danii în ale scrisului, a- aici prin glasul aceleiaşi rii condeiului din acest bri definitivi sau stagiari crări ale sale în maniera de hotar", „Relicva stră- \ SlLVl
parţinînd unor inimoşi şi vocaţii şi prin dorinţa ar­ cenaclu au înregistrat o ai U.A.P., creatori tineri op-art. O atmosferă apar­ bunilor" (Simion Cristea). i
ee ai
entuziaşti creatori, oameni dentă de a-şi pune la în­ prezenţă deosebită în Fes­ şi talentaţi. Diverse şi te degajă florile lui Ion Nicolae Adam, apreciat j amilu
ai muncii de profesii di­ cercare puterea lor asupra tivalul naţional „Cintarca interesante şînt modali­ Pârvan, Tiron Budiu, nate
ferite. Aspecte ale activi­ cuvîntului scris sau rostit, României". tăţile de creaţie aborda­ Ioan Ilerman, Valentin mai ales pentru proiec- 1 •tiicat-
tăţii acestui cenaclu din Au citit toţi cei prezenţi te, apropierea evidentă Lădar, compoziţiile sem­ tele sale de monumente, ţ nînd
mediul rural, oarecum sin­ la întrunirea inaugurală — Intr-adevăr. Dintre a- de realităţile vieţii coti-" nate dc Adrian Samson, nu se dezminte, expunînd i pilin'
gular la nivelul judeţului, pagini de proză, dramatur­ ceştia aş menţiona pe Ma­ diene. Liana Popeţi, Zoltan „Dăruire" — un omagiu 1 sută,
din i
am aflat purtînd o discu­ gie, cicluri poetice. rina Vuzdugan, laureată a Şi do această dată, pic­ Szabo, Doina Reghiş. adus mîinilor. Mai sînt ţ iul s
ţie cu prof. Sabin Sela- — Ca timp al creaţiei, festivalului, pentru piese­ tura ocupă cel mai mare Peisaje interesante oferă prezenţi Itobert Kele- ^ port«
gea, secretarul său. ce înseamnă zece 'ani în le sale de teatru dedicate spaţiu al expoziţiei. Se Adrian Mateescu, Eugen men („Cap de luptător", ţ mă
— Cu zece ani în urmă, lumii copiilor, jucate nu remarcă prin conţinutul Bencău, Cătălin Bălescu. „Alegorie") şi Ernest Ko- i cută
pe la începutul unui fe­ o dată pe scenele judeţu­ ideatic al compoziţiilor In sectorul de grafică vacs („Modulaţie I"). ) iei, 1.
bruarie ca acesta, regreta­ Zece ani de activitate lui, creaţii caracterizate de şi calitatea execuţiei lu­ pot fi întîlnite suita de Aşadar, o expoziţie vă- ţj silvii
port
tul învăţător Gheorghe Si- neastîmpărul surprinzătoa­ linogravuri aparţinînd dind o elocventă capac)- i zulta
reteanu cobora de la Gă- a Cenaclului literar rei sale intuiţii în regis­ crărilor semnate de Mir- Evei Siito, o artistă de tate de creaţie a plasti- > dcrU-
Bâtcă
(„Fintînă“,
cea
zăneşti (un sat al comu­ „ O r i z o n I " trul dramatic. Aş aminti, compoziţie de excepţie, mare sensibilitate, fapt cienilor hunedoreni care 1 totod
nei -*■ n.n.) şi intra în do asemenea, pentru acti­ „Cuib II", „Izvor I", „Sta­ atestat de lucrările „In­ se bucură de multă aton- ^ n,.,o
cabinetul dr. Traian Băn- din Vafa de Jos vitatea sa deosebită pe Ni­ lagmită"), Ion Ţengberu termezzo", „In atenţie — ţie din partea publicului, y
cilă, medicul de atunci al colae Crepcea, deţinătorul cu un atît de izbutit poluarea", „Grădină sus­
staţiunii. Parcă-1 văd şi Unui premiu 1« Concur­ „Portret", precum şi pendată", xilogravurile B. CĂTĂLIN ţ
acum. Şi-a scos tremurînd activitatea unui cenaclu Li­ sul. interjudeţean de poezie l
ochelarii fumurii, le-a şters terar ? „Ovid Densusianu“.
uşor lentilele cu colţul — Un răstimp de zece — Ce înseamnă cenaclul
moale al batistei, iar după ani înseamnă mult pentru pentru tinerii creatori ?
ce şi-a umplut pipa cu o retrospectivă literară, — Do-a lungul întregii * \
tutun şi a tras un fum în dar, în cazul particular de sale activităţi, ca şi în pre­ I La Galeriile de artă * CRONICA LITERARĂ m
piept, l-a spus prietenului aici, valoarea şi meritele zent, cenaclul îndeplineşte ! de pe bulevardul „De- I ^serli
ţfeah
său fn halat imaculat: cenaclului au fost date de rolul de laborator exigent ( cebal" din Deva au fost J ?
■MEC
„Iţi aduc o veste bună. consecvenţa şi pasiunea, cu şi necesar al creaţiei mem­ ' vernisate două expoziţii | GHEORGHE JURCĂ ,Amurg în 5 ubi:
Sala
Am obţinut toate garanţii­ care el a purtat prin sa­ brilor săi, locul unde ti­ 1 — de pictură şi acua- * B);
le pentru un cenaclu lite­ tele dimprejur făclia dra­ nerii dobîndesc încredere ? relă — semnate de » MI
rar la Vaţa. Am vorbit şi gostei pentru literatură, în forţele proprii, au po­ I Cristina Gloria Oprişa | pădurea de carpeni" ŞAN
cu ceilalţi oameni şi toţi pentru ideea şi darul ei sibilitatea să participe la * şi Mariq Olteanu, mem- î <rar
ram
s-au arătat a fi pe un modelator. în vîltorile lui întîlnirile cu publicul, să < bre ale Filiale} Satu | Scos
gînd cu mine. Duminică de ambiţii şi strădanii şi-a se lanseze spre publicaţiile I Mare a U.A.P. Două » Gheorghe iurcă debu­ Un alt personaj memo­ rlţi
este hotărîtă prima şedin­ plămădit Gheorghe Sire- de specialitate. Creatorilor ! nume în arta plastică I tează in proza cu volumul rabil este Rusa lina din nu­ Ilio
(Cui
ţă. Poate că pînă atunci teanu romanul „Comoara cu experienţă li s-au ală­ | românească ale căror J de povestiri „Amurg în pă­ vela cu acelaşi titlu, ce Prin
îmi sugerezi şi un nume“. Crăişorului", apărut pos­ turat alţii mai tineri, pre­ ■> lucrări, etalate în ex- j durea de corpeni" (Ed. E- aminteşte pînă la un punct ceai
— Ce a însemnat aceas­ tum la Editura „Albatros". cum Sonia Blescun, Lilia­ minescu, 1987), volum ce de Ancuţa lui Sadoveanu; ţi un
nert
tă primă duminică în care In flăcările iubirii pentru na Horga ce se remarcă vorbeşte cu deplină clari­ tinără hangiţă plină de capi
Ia Vaţa de Jos se puneau acest timp şi-a scris Tra­ prin adîncimea ideilor, in­ ! tate despre talentul matur, nerv, frumuseţea ei ispi- resc
bazele cenaclului „Orizont“, ian Băncilă volumul de solitul ■ imaginilor şi al I-------------- —~ viguros al autorului. Fără tltoa re răscoleşte nevoia dan
care avea să devină un poezii „Pămînt de primă­ construcţiilor poetice, prin ! Expoziţii j şovăieli ori stîngăcii, ine­ de afecţiune a muşterii­ teza
ţii -
îndrumător preţios în vară". Din jerba de impre­ tensiunea rar întîlnită a rente debutantului, Gh. lor care, din gelozie, îi vor -ost.
munca de creaţie locală ? sii culese în periplul său trăirii prin artă. Jurcă se dovedeşte a fi omorî iubitul. Scena fina­
— Patru zile mai tîrziu, sentimental prin sufletele stâpîn pe substanţa epică lă, tn care tatăl Işl apără Ac
în jurul biroului din ace­ ţăranilor de azi şi-a adu­ Convorbire realizată de I poziţia din municipiul t a povestirilor, alternînd cu cu propriul său trup fiul (f
eaşi încăpere luminoasă a nat Nicolae Crepcea aro- MINEL BODEA I centru de judeţ, se con- J virtuozitate registrul dialo­ mort (iubitul Rusallnei) de Tl
! stituie într-un remar- j gic, colocvial cu cel pur stolul ameninţător al clon- bă
DR/
canllor devoratori de stîr-
descriptiv (natura Munţi­
| cabil eveniment cultu- I lor Apuseni prilejuindu-i a- vuri, este de un patetism SIM
roşu
CRON1CA FILMULUI nică propulsare a trecutu­ * ral. Cristina Gloria O- î devârate „acuarele" afec­ ascuţit, zguduitor. întreaga Duc
lui eroic în prezentul so­ | prişa —■ distinsă poetă « tive în proză), monologul nuvelă, construită pe teh­
cialist. * în vers şi culoare — e- | Interior al personajelor cu nica alternării posojelor
„Cetatea ascunsă“ Simţul deosebit al pre­ | vocă prin lucrările de ! privirea analitică, „obiec­ rememorate cu cele pre­
zenţei filmice pe care-1 e- [ pictură stări sufleteşti | tivă" a naratorului. Ironia, zente se remarcă prin fio­
O naraţiune palpitantă, Petringenaru — regie şi lalează copilul-actor Răz- I de un lirism şl o ex- | umorul de bună calitate rul tainic al vieţii ce o
plină de evenimente şi scenariu, Constantin Chi- van Baciu (Tic), disponi­ constituio două compo­ străbate de la un capăt IU
tensiune, vine să comple­ riţă scenariu), cu aten­ bilităţile actoriceşti ale co­ I * presie aparte, cu pro- J nente valoroase ale scrii­ la altul, obllgînd persona­ 12 1
teze. seria de aventuri ale ţia de a citi istoria prin legilor săi (Alina Dumi- funde semnificaţii, vă- | turii sale, conferîndu-4 de­ jele să devină „semne" E?
cireşarilor cinematografici, ochii copilăriei, de a-i trescu, Horaţiu MedVeşan, j dind o remarcabilă ma- J zinvoltură, supleţe, vioi­ ale condiţiei umane. G2,
care s-au desprins demult păstra întreaga putere de Alina Croitoru, Runa Pe­ ' turitate de creaţie. ciune. Schlmbînd ' cu dexterita­
din paginile romanului, fascinaţie. Micii croi, por­ tringenaru, Andrei Guran, Cartea se impune cu pu­ te unghiul de percepere al Ei
trăindu-şi deja al treilea nind în căutarea unei bă­ Alexandru Rotaru şi Ro- Prin acuarelele sale, ' tere cititorului de la pri­ realului, dorind să epuize­ r>,
bert Enescu), peisajul în- « Maria Olteanu redă |
episod de viaţă indepen­ nuite cetăţi medievale, în- mele ei pagini, datorită ze în 15 nuvelei experienţe Fc
dentă pe marele ecran. fruntînd viscolul şi zăpa­ cîntător, dar neglijat une­ | poezia aspră şi frumoa- * vieţii autentice de care de viaţă acumulate de In­ 859 ]
„Cetatea ascunsă" îşi rea­ da, descoperă, după trece­ ori, muzica emoţionantă * să a Nordului Ţării, | este străbătută, desfăşura­ divizi in funcţie de virsta
lizează intenţiile educative rea unei avalanşe, una din­ şi anticipativă semnată de | peisajele purificatoare î tă în plină lumină, neex- lor, de la copii la bâtrinl,
Cornelia Tăutu, dar mai
— cultivarea interesului şi tre intrările sale tainice. ales aventura legînd visul î a acestui spaţiu fiind I cluzîndu-se latura ei mis­ de la adolescenţi la ma­ y
dragostei faţă de istoria Acţiunea prilejuieşte regi­ de realitate, dinamismul terioasă. Personaje memo­ turi, subliniind îndeosebi
patriei, a respectului faţă zorului o desfăşurare de acţiunii fac din „Cetatea I un admirabil periplu t rabile se desprind din ca­ fazele de tranziţie, năzuind
de muncă şi învăţătură. secvenţe dintre cele mai ascunsă" un film intere­ | prin lumina celor patru J navaua întîmplârilor râmî- şi izbutind să recreeze in Pi
imprimate
nînd
„pilule"
îndelung cîteva
narative
Ci î
Reconstituirea trecutului interesante, în care realis­ sant, plăcut şi educativ. * anotimpuri. pe retina minţii. Bâtrînul specificul vieţii rurale, di­ rul
Istoric se face cu grijă de mul şi imaginarul alter­ I ‘ losiv bunăoară, din nuve­ ferită de cea citadină, un Vor
către realizatori (Adrian nează, generînd o puter­ VERONICA PALADE la „Amurg în pădurea de accent mai apăsat şi o mai
ploi
carpeni", îşi presimte sfîr- nostalgie pentru cea din­ sud
şltul, toate „ gesturile sale ţii, patriarhală, rinduită silii
„Retorte" este revista e- diversitate, elevii liceului dentă Ic elevii Liceului de ing. Nicolae Andronoche, desfâşurîndu-se ca într-un după mersul cosmic al as- 40—
tu ii
levilor Liceului industrial fac cunoştinţă cu oaspe­ chimie din Deva". Prin in­ activitatea organizaţiei de fel de ritual sacru: scula­ trelor şi ritmul naturii, prir
nr. 3 Deva. In cuvintul in­ ţii lor de seamă Marin termediul revistei elevii au, tineret din ţara noastră. rea, bucuria deplină de a Gheorghe Jurcă oferă citi­ 5 gi
troductiv, tinerii işi mărtu­ La „Panoul de onoare" exista în mijlocul naturii torilor săi un volum Im­ într
risesc crezul despre pute­ sînt înfăţişate succesele e- dragi, îmbrăcatul, iniţierea presionant prin faptele de Ls
rea şi semnificaţiile cuvân­ Retorte“ — o interesantă levilor liceului in concur­ tînărulul nepot Dinu, dru­ viaţă autentice evocate fi i
tului scris, într-un fel apar­ surile pe discipline de în- mul pînă la pădurea de printr-o galerie de perso­ ceri
Tre
te, încărcat de puritate : vâţâmînt şi meserii, spor­ carpeni plantată de el în­ naje bine individualizate, tul
1
„Credem în cuvintul scris revistă şcolară tive, sesiuni de comuni­ suşi şi pierderea în adîn- prin problemele atinse de in te
din noi şi adunat între cări ştiinţifice şi în cadrul cul ei. Totul în această acut Interes, deoarece sînt pîn.
vi.SI
hotarele unor file de re­ Festivalului naţional „Cin- povestire se împărtăşeşte problemele dîntotdeauna se 1
vistă. Dar nu o revistă Sorescu, Nadia Comăneci, de asemenea, posibilitatea tarea României". Se abor­ de un discret aer sacral, şi de pretutindeni ale o- va
oarecare ci, mai degrabă, Lucian Raicu spune : „Am să cunoască dezvoltarea meritul autorului rezidind muluî — cele legate de I. (Mi
o corabie, pe care îmbar­ rămas foarte plăcut im­ invăţămintului hunedorean, dează aspecte de compor­ în arta sa de a lăsa sim­ sensul şi rostul dragostei,
căm tot ce avem mai cu­ presionat de atmosfera vie, în perioada deschisă de tament etc. O bună parte bolul să respire liber, sa al suferinţei şi fericirii o-
rat, tot ce iubim, ce spe­ cordială, de nivelul cultu­ Congresul al IX-lea al par­ din spaţiul publicaţiei este se integreze firesc în sub­ meneşti.
răm şi realizăm..." ral şl de receptivitatea tidului, prin intermediul in­ afectat creaţiei literore şi stanţa aparent banală a
Prin materiale de mare faţă de poezie, atît de evi- terviului cu conf. univ. dr. ştiinţifice. evenimentelor. Prof. MARIANA LAZĂR
t