Page 45 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 45
PROLETARI DIN TOATE TARI;
Dezvoltarea economico-socială
a României în anul 1987
[juOsTut mirtOO»»«
C H E L T U I E L I L O C U I N Ţ E
P E N T R U A C Ţ I U N I N O I
. S O C I A L - C U L T U R A L C O N S T R U I T E
1987 1 0 0 ,1 % 1987 102,1%
DRGflW fll COMITETULUI JtlPETtflM HUNEDOARA fll PC R
SI I ft L C O I U S I I I U t U I P O P U l f t R J U D E T E A N I VA
Anu! XL, nr. 9 406 DUMINICA, 14 FEBRUARIE 1988 4 pagini - 50 bani
20 DE ANI DE LA ADOPTAREA LEGII PRIVIND NOUA ORGANIZARE
ADMINISTRATIVĂ A TERITORIULUI PATRIE»
100 %^ 986
Dezvoltare puternică, echilibrată,
armonioasă a tuturor localităţilor Cerinţe fireşti
PIESE DE SCHIMB
IN CANTITĂŢI de la o unitate etalon...
„Parte componentă a ansamblu- xercita o influenţă pozitivă asupra SUPLIMENTARE
lui de măsuri pentru perfecţionarea dezvoltării multilaterale a patriei Colectivul secţiei de Nu stă în firea oameni tehnico-materiale la ni
conducerii vieţii economice şi so- noastre, asupra bunăstării şi feri- confecţii metaîice din lor muncii de la între velul prevederilor de plan
ciale, reorganizarea administrativ- cirii întregii naţiuni", cadrul Uzinei nr. 5 re prinderea mecanică- Orăş ale I.M. Orăştie, darea
teritorială constituie o acţiune de paraţii siderurgice a tie să nu-.şi realizeze pla de seamă — amplă şi la
obiect —, precum şi par
nul. Colectivul de aici era
importanţă deosebită, care va e- NICOLAE CEAUŞESCU C. S. Hunedoara a pus obişnuit, mai degrabă, să ticipanţii la dezbateri —
la dispoziţia formaţii
lor specializate în exe se prezinte an de an cu în calitatea lor de pro
cutarea lucrărilor de depăşiri de plan, să se ducători, proprietari şi be
Se împlinesc 20 de ani comuna —, creşterea atri muită de fapte şi împli reparaţii Ia agregatele înscrie între unităţile neficiari ai tuturor valori
de cînd Marea Adunare buţiilor şi răspunderilor niri în cea mai glorioasă siderurgice peste 35 to fruntaşe din judeţ şi din lor materiale ale societă
Naţională a adoptat Le acestora în dezvoltarea e- epocă pe care a cunos ne piese de schimb, cadrul centralei de resort. ţii — au subliniat eu
gea privind organizarea conomico-socială proprie, cut-o ţara noastră în mi cantitate realizată su Activitatea desfăşurată tcată obiectivitatea că în
administrativă a teritoriu o dimensionare teritorială lenara sa istorie, „Epoca plimentar prevederilor în anul 1987 şi rezulta balanţa n¿realizărilor' au
lui Republicii Socialiste şi ca populaţie mai echi Nicolae Ceauşescu". de plan aferente perioa tele obţinute i-au privat atîrnat greu propriile nea-
România, librată între judeţe, asi Pentru judeţul Hunedoa dei ce a trecut din a-
Inspirată şi condusă ne gurarea dezvoltării armo ra, pentru oamenii săi, ccst an. După cum re
mijlocit de gindirea clar nioase a tuturor zonelor şi cele două decenii care marca ing. Ioan Da- ÎNTREPRINDEREA
văzătoare, revoluţionară a localităţilor ţării prin va s-au scurs de la noua or mian, şeful secţiei, a- AUTOCONDUCEREA
secretarului general al lorificarea judicioasă a ganizare a teritoriului ţă ccst succes este cu MUNCITOREASCĂ MECANICĂ
p a r t i d u l u i , tovarăşul resurselor materiale şi u- rii în judeţe a însemnat, atît mai relevant cu
Nicolae Ceauşescu, acţiu mane ale fiecăreia, trans ca pentru toate judeţele cît a fost obţinut pe IN A C Ţ I U N E O R Ă Ş T I E
nea de interes naţional formarea comunelor în u- ţării, o dezvoltare fără fondul realizării unor
privind îmbunătăţirea or nităţi administrative pu precedent pe toate pla importante economii i
ganizării administrativ-te- ternice, folosirea mai bu nurile. Noul cadru admi gaz metan — 6 la sută, însă de aprecierile ce li junsuri. Au existat defi
ritoriale a patriei a exer nă în agricultură a con nistrativ creat a permis energic electrică 2,2 la s-ar fi cuvenit după efor cienţe în activitatea de
citat timp de două dece diţiilor pedoclimatice ale sută, electrozi de su turile depuse, aşa cum cu organizare şi conducere
nii şi continuă să exercite fiecărei zone geografice, ridicarea impetuoasă, eco dură — 50 kg. De a- justeţe au subliniat re a consiliului oamenilor
o influenţă binefăcătoare asigurarea dezvoltării în nomică şi socială, a tu semenea, consumul de prezentanţii organelor su muncii, a cadrelor cu func
asupra dezvoltării econo- toate judeţele a unei bo turor localităţilor judeţu metal a fost redus cu perioare care au partici ţii de răspundere şi a spe
mico-sociale a tuturor lo lui, municipiile Deva, Hu 1 Ia sută, în timp ce pat la adunarea generală cialiştilor din secţii şi a-
calităţilor ţării. gate activităţi culturale şi nedoara şi Petroşani, ora productivitatea muncii a oamenilor muncii din teliere, care nu au găsit
sociale.
Principiile care au di şele Călan, Orăştie, Brad, a crescut cu 2 la sută întreprindere. Pentru că. întotdeauna (aceasta şi
recţional acţiunea de re Doar două decenii au Simeria, Haţeg, Lupeni, faţă de prevederi. în se arăta în adunare, co pentru faptul că nu au
organizare administrativ- trecut de la fundamenta Vulcan, Petrila, Uricani, drcpful acestor fru lectivul întreprinderii me căutat îndeajuns, cu în
teritorială a ţării au avut rea juridică şi înfăptuirea moase realizări merită canice Orăştie s-a străduit treaga răspundere) cele
în vedere apropierea con acestui act revoluţionar, consemnate numele u- şi în 1987 să-şi îndepli mai potrivite căi şi mijr
ducerii centrale de uni două decenii care se în nor fruntaşi în între nească prevederile de loace de acţiune, de solu
tăţile de bază — oraşul, scriu cu o bogăţie nease- {Continuare în pag. a 2-a) cerea socialistă, între plan, a acţionat cu dărui ţionare a problemelor şi
care Pavel Furcă, A- re în producţie, a încer înlăturarea stărilor da
drian Marinei, Ioan cat şi în bună parte a lucruri negative.
Timpul favorabil a permis şl cooperatorilor clin Tempo, ca în cooperare cu L_._ Beler, Vasile Calistru reuşit să rezolve multe Mulţi dintre vorbitori
clerca de îmbunătăţire şl exploatarea pajiştilor Deva să efectueze lucrările de i ?.a. din problemele cu care .— Ioan Blaga, Ioan Co
noro şl fertilizare a păşunii C.A.I*.
s-a confruntat, a obţinut dea, lise Bunea, Ovidiu
chiar unele rezultate po Marian — analizînd si
zitive, dar, pe ansamblu, tuaţia, în lumina exigen
planul nu a t realizat, ţelor şi sarcinilor desprin
activitatea g ■ nu s-a se din Raportul'prezentat
încadrat în i _____ li de ■ de secretarul general al
,j prevăzuţi. . partidului, t o v a r ă ş u l
Deşi directorul gene Nicolae Ceauşescu, la Con
ral al centralei industriale ferinţa Naţională şi din
fifi de specialitate recunoştea importanta cuvîntare ros
în spirit principial în ca tită la recenta plenară a
drul forumului autocon- Consiliului Naţional al
ducerli muncitoreşti şi Oamenilor Muncii — S-au
autogestiunii economico- referit, în mod autocritic,
financiare că organul co
lectiv de conducere al DUMITRU GHEONEA
forului tutelar nu a reu
şit să asigure resursele (Continuare în pag. a 4-a)
Cele trei cercuri ale fil Cepălău, preşedinte- ţ
învăţământului agrozoo Cunoştinţele acumulate — folosite cu eficienţă le unităţii, ne-a spus : 1
tehnic de la cooperativa — Vom^ acorda maxi- i
agricolă de producţie mă atenţie aplicării în 1
din Bîrsău au dezbătut în activitatea practică practică a cunoştinţelor ţ
joi, 11 februarie a.c., cea acumulate de cursanţi l
de a 11-a temă înscrisă în cadrul învăţămîntului /
în programa pe acest puse, s-au folosit în pre lă a. azotatului de amo te intra în cîmp cu mij în 10 zile vom încheia agrozootehnic. De altfel. )
an. Astfel, cercul cu zentarea acestora de gra niu pe culturile de orz loacele mecanice, am ho- această acţiune de ma în cadrul adunării gene- l
profil vegetal a dezbătut fice şi panouri, de e- şi grîu. Activitatea a fost tărît să administrăm ma ximă însemnătate ac rale a cooperatorilor ce i
tema „Tehnologia cultu xemple concrete din * ac coordonată de brigadie nual îngrăşămintele chi tuală. a avut loc recent s-a ho- i
rilor duble", cel pentru tivitatea unităţii. La dez ra Lucia Hojda, iar prin- mice, mobilizând la a- Ne-am interesat în tărît să acţionăm cu mai ţ
zootehni.şti „îngrijirea şi bateri au luat parte mod deosebit de modul multă răspundere pentru 1
întreţinerea viţelelor pen mulţi cooperatori, prin cum se aplică cele însu mobilizarea tuturor lo- J
tru reproducţie", iar cel tre care — dovedindu-se ÎNVĂTĂMÎNTUL AGROZOOTEHNIC - şite la învăţămîntul a- cuitorilor satului ia ac- ţ
pentru cei ce lucrează activi la toate dezbate ŞCOALĂ A RECOLTELOR BOGATE grozootehnic de către tivitalca din agricultură, I
în sectorul de mică in rile ce au avut loc pînă cursanţi. Cei ce lucrează în aşa fel îneît toate 1
dustrie „Norme de pro acum — Aron Cernea, în zootehnie desfăşoară lucrările să se efectueze Î
tecţie a muncii". Pre Lucreţia Gavrilă, Vetuţa o activitate tot mai bu în epoca optimă, şi la 1
ceastă activitate un ma
zenţa la curs a fost bu Sulighetean, Petru Buf tre participanţi s-au nu re număr de cooperatori, nă. Ca urmare a respec cel mai înalt nivel ca
Petru
mărat
Oeolişan,
nă, lectorii — Pamfil Ce- tea, Gheorghe îlojda, Vetuţa Sulighetean, Mi- în acest mod- vom fer tării întocmai a raţiilor litativ — condiţie esen
pălău, preşedintele coo Bujor Hăncilă şi alţii. lidon Lugojan, Ionel tiliza întreaga suprafa furajere şi a programu ţială pentru obţinerea
Demn de remarcat lui de grajd stabilit, pro
perativei, Toma Lenghel, Păcurar, Lucreţia Păcu ţă cultivată cu cercate de producţii superioare
inginerul şef şi Ioan este faptul că, după dez rar şi alţii. Toma Len- păioase, adică 165 ha. ducţia de lapte marfă a la hectar — obiectiv de
baterea temei, cei în ajuns la 235 1 zilnic,
Corb, şeful fermei zoo scrişi la cprsul CU pro ghel, inginerul şef al co în prima zi de lucru am fiind aproape dublă fa esenţă al noii revoluţii
tehnice — şi-au pregă fil vegetal au luat part» operativei, subii nia: administrat azotat de a- ţă de cea din primele agrare.
tii din vreme temele ex- la administrarea manua — înlrucît nu se poa- moniu pe aproape 15 ha. zile ale acestui an. Pan- TRAI AN BONDOR
