Page 46 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 46
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU
20 de ani de la adoptarea Legii privind noua organizare administrativă a teritoriului patriei
TOGII
."¿aiul
~ org.
ncmati
(Urmare din pag. 1} prin folosirea condiţiilor tică a satelor ca urmare P R O D U C Ţ I A M A R F A „Ni col.
ctitoru
naturale oferite de bazi? a înfăptuirii politicii parti P R O D U C Ţ I A G L O B A L A trla n
comunele Baru, Bâiţa, llia, nul hidrografic Rîul Mare- dului de sistematizare a I N D U S T R I A L A AGRICOLA_________ _______ proiect
Dobra, Geoagiu, Vaţa de Retezat, unde au fost puse teritoriului, a localităţilor mental
plaiuri
Jos şi multe altele consti in funcţiune mai multe urbane şi rurale sînt, în cadrul
tuind argumente concrete, hidrocentrale, iar .pitele cea mai mare parte, ro prezen
profcsi
de necontestat ale justeţei sînt în construcţie. dul acţiunilor şl Investi madă,
politicii partidului de dez O consecinţă firească a ţiilor alocate în ultimele Simioi
voltare echilibrată, armo dezvoltării economice ar două decenii. Peste 90 la
nioasă a tuturor judeţe monioase a localităţilor sută din fondul de locuin „Profil
lor ţării. hunedorene este creşterea ţe proprietate de stat nai al
Folosirea mai bună a cu peste 50 la sută a nu construit in anii „Epocii tor de
gresub
rezervelor de care dispu mărului personalului mun Nicolae Ceauşescu" au tre so
nem a condus la trans citor, aceasta însemnînd fost date în folosinţă în ma ca
formarea judeţului Hune locuri de muncă noi, în ultimii 20 de ani. S-au dult i
doara într-un mare furni mod deosebit în ramuri conturat în această peri „Modei
ra. Ac
zor de materii prime şi e- industriale practic inexis oadă centrele civice ale pe mai
nergie pentru ţară. în a- tente înainte de 1968, cum tuturor oraşelor şi ale ciimcn
celaşi timp, vocaţia sa sînt industria construcţii multor comune, pentru cumstr
tradiţională de producă lor de maşini, a confec fiecare localitate existînd
tor de oţel, fontă, lami ţiilor, tricotajelor, a ţesă schiţe de sistematizare a- MENT.
nate a cunoscuţ o afir turilor din mătase, chimia probate, cu largi perspec RIALE
mare fără precedent, prin maselor plastice, toate tive de materializare pînă La ini
femei
construirea şi dezvoltarea create în urma măsurilor în anul 2 000. ratlvei
noilor capacităţi de la luate de secretarul gene Acum, cînd se împlinesc • în perioada X9G8 — Simeni
pozi|Ie
Hunedoara şi Călan. Des ral al partidului, tovarăşul 20 de ani de la noua or 1987, în municipiile, o- aportu
tinul unor oraşe cum sînt Nicolae Ceauşescu, cu pri ganizare administrativ-te- raşele şi comunele ju ţiilor
Lupeni, Vulcan şi Uricani lejul vizitelor de lucru e- ritorială a ţării, rememo- deţului au fost date şl ser
este nemijlocit legat de fectuate in judeţul nostru, rînd drumul parcurs, pu în folosinţa oamenilor prin i
fire ş
creşterea necontenită a a dialogului fructuos pe tem afirma, cu toată con muncii de la
producţiei de' cărbune în care il poartă de fiecare vingerea, că acest act re n 596 găţit i
bazinul Văii Jiului. Mare dată, cu minerii, siderur- voluţionar a contribuit, aşa APARTAMENTE, ton cu
verii.
producător de energie e- giştii, energeticienii, con cum arăta secretarul ge ceea ce reprezintă cir
structorii, cu ceilalţi oa neral al partidului, tova
lectrică pe bază de căr ca 70 la sută din nu TKAT.
bune, judeţul Hunedoara meni ai muncii hunedo- răşul Nicolae Ceauşescu, mărul total al aparta *" N a
s-a înscris în ultimii doi renl. la dezvoltarea multilatera mentelor construite din
ani şi în rîndul producă Transformarea din teme lă a patriei noastre, la fondurile statului în Amart
torilor de energie electri lii a înfăţişării oraşelor creşterea bunăstării şi fe anii socialismului. Nord,
că smulsă forţei apelor, noastre, înnoirea urbanis ricirii întregii naţiuni. Parte integrantă a Vaţa-
programului de siste al m.
econoi
matizare a teritoriului, piului
a localităţilor urbane odihni
1 650 (
Industrii şi ramuri şi rurale, construcţia • cil. Ii
rtoi, obiective de locuinţe s-a dezvol acest
tat puternic în această tratan:
industriale puse perioadă, asigurînd un ‘ '7 di
in. (V
în funcţie confort sporit oameni respoi
lor muncii şi o distinc
® Industria încălţămin tă personalitate arhi
tei tectonică municipiilor
• Industria confecţiilor şi oraşelor.
e Chimia maselor plas Construirea de edi-
DEV
tice Jjcii impunătoare cu seriile
destinaţia de locuinţe
e Industria cimentului şi combinarea lor cu •şealâ
NEDO
e Hidroenergetica variate dotări necesare iubirii
desfăşurării în condiţii salam
n>; 6
® întreprinderile mi de confort a vieţii so i-ii (i
niere Livezeni, Va ciale a făcut ca în cele ŞANI:
lea de Brazi, Cîmpu mai multe dintre ora (Pariu
lui Neag, Iscroni, Lo- şe, ca şi în unele co rănile
nca Pilier, Lupeni •Şcoala
Sud mune, să se contureze I .,
centre civice atrăgătoa (Cudu
— Deva este
• Furnalele de 11)00 mc re si funcţionale. noua organizare Primă
pentru fontă cenuşie ceafăr
şi bateriile de .cocsi ţlunet
ficare de la C. S. nerul)
bista -
„Victoria" Călan citores
In ailîncuri sau la supra faţă, (clinica mineritului în
e Laminorul de sîrmă cărbune a făcut paşi uriaşi înainte. Instalaţii moderne şi A sporit şi s-a modernizat baza ma In perioada 1968—1988 s-a dezvoltat capăti
rese);
şi oţelăria electrică do înaltă productivitate cum este şi turnul de extracţie terială a învăţămîntului, a crescut gra simţitor activitatea de ocrotire a sănă darnic
nr. 2 de la C.S. Hu cu sltlp de la I.M. Livezeni scot rapid cărbunele din a- dul de integrare a acestuia cu cerceta tăţii tuturor locuitorilor judeţului. lezat);
ţii -
nedoara dîncuri la zi. rea şi producţia. • NUMĂRUL DE PATURI pentru asi roşie)
• NUMĂRUL SĂLILOR DE CLASĂ gurarea asistentei medicale cu spi Paradi
• I.P.S.R.U.E.E.M. Pe în învătămîntul primar, gimnazial talizare A SPORIT CU 1 696; nerul)
troşani Sporirea continuă a veniturilor oamenilor muncii • I)e asistenţa medicală a populaţiei sorul
este ilustrată concludent şi de CREŞTEREA VOLU şi liceal A CRESCUT DE LA 1838 judeţului se ocupă în prezent 1 243 (Pairi.-
• I.P.S.R.U.M. Deva MULUI DESFACERILOR DE MĂRFURI PE UN LO în 1968 LA 2 531 în 1987 : MEDICI, revenind MAI PUŢIN DE Adio
(Casa
CUITOR: 5 830 I.EI IN 1968 şi aproape 14 000 LEI ÎN • De educaţia şi formarea prin şcoală 500 LOCUITORI LA UN MEDIC ŢEG:
• întreprinderea de li a tinerei generaţii se ocupau, la 31 bă
anţi Deva 1987. decembrie 1987, PESTE "2 500 DE CA faţă de 770 în 1968 ; B1ÎAZ
A crescut simţitor gradul de înzestrare a fami • S-au dat în folosinţă, în acest timp, SIMIOI
• întreprinderile de liilor cu bunuri de folosinţă îndelungată, astăzi re DRE DIDACTICE; EDIFICII DE SANA.TATE MODER reşul)
tricotaje Hunedoara venind LA 1 000 DE LOCUITORI : • NUMĂRUL ELEVILOR A CRESCUT NE la Petroşani, Haţeg, Deva, Brad. Bucur
şi Petroşani • 519 APARATE DE RADIO ŞI TV; în acest interval de Ia 71 853 LA Orăştie şi în numeroase alte locali
104 721. tăţi urbane şi rurale.
• Centralele hidroelec • 174 MAŞINI DE SPALAT
trice de pe Rîu Mare • 200 FRIGIDERE
Peni
Industrializarea so curs
Corul
cialistă a judeţului, dez noros.
voltarea urbanistică şi pitaţii
.de pl
edilitară a localităţilor ninso;
sale au fost susţinute . modei
locale
în ultimele două dece din
nord-'
nii de un generos pro rile n
gram de investiţii, rod prinse
plus 1
al politicii înţelepte a maxin
MHmhWI partidului de a aloca 7 grac
■pentru dezvoltare circa La î
fi în
30 la sută din venitul cerul
naţional. ninge.
moder
tempo
• VALOAREA TO oră di
TALĂ A INVESTIŢII zăpăci:
duce
LOR ALOCATE JUDE de eh
ŢULUI ÎN PERIOADA de se
Froiici
1968 — 1988:
Baza materială a activită ţii do sănătate s-a îmbogăţit
PESTE continuu în anii „Epocii Nicolae Ceauşescu“, în anii care
Deva, municipiul reşedinţa do judeţ, a curtoscul în ultimii 20 de ani o ase 115 MILIARDE LEI au trecut de Ia noua organizare administrativ-terltonală
menea dezvoltare urbanistică incit se poate vorbi do un oraş, practic, nou. a patriei. In fotografie, noul dispensar policlinic al ora
şului Br,ad.
