Page 49 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 49
á% K Dezvoltarea economico-socială
ípw a României în anul 1987
D E S F A C E R E A D E
VENITUL N A T I O N A L
M Ă R F U R I
987 1048% 102M \
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA ftl P C.
SI AL C O AIS III U LIII PO P U L A B J U P E
Anu! XL, nr. 9 407 MARŢI, 16 FEBRUARIE 1988 4 pagini - 50 bani
Hotăririle Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă
şi de luptă ai comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii 986 100%/
Prezenţă activă in fluxul de
0 puternică expresie a unităţii
producere a metalului DIN MUNCA
SI REALIZĂRILE
Detaşament reprezenta siliului oamenilor muncii oţelării din combinat, a- de acţiune a clasei muncitoare
tiv în cadrul colectivului din uzina nr. 3. în ca plicarea măsurilor în CEFERIŞTILOR
clin Combinatul siderur drul organului colectiv scrise în aceste progra
gic Hunedoara, oţelarii au de conducere, în organi me face obiectul unor ..Ziua ceferiştilor" este din România
obţinut în anul de pro zaţiile de bază coordona preocupări asidue ale co intîmpinatâ de oame
ducţie 1987 rezultate me te de cele patru comitete mitetelor de partid, prac nii muncii de la calea
ritorii în activitatea des de partid şi în grupele tic ale fiecărui colectiv ferată cu re7.ultate pozi După marea mişcare re doved^ndu-se la înălţimea
făşurată zi şi noapte pen sindicale au fost larg dez In parte. „Deşi am înche tive în producţie. Ac- voluţionară a proletaria misiunii sale istorice —
tru satisfacerea solicită bătute cifrele de plan pe iat anul trecut cu o de ţionind în spiritul sarci tului din octombrie 1920. de avangardă a clasei
rilor mereu sporite ale acest an, adoptîndu-se rnă- păşire a planului de 240 nilor şi exigenţelor sub luptele ceferiştilor şi pe muncitoare, în lupta pen
economiei naţionale şi liniate de secretarul ge troliştilor din ianuarie—fe tru apărarea intereselor
tone de oţel — sublinia bruarie 1933 au reprezen vitale ale poporului, pen
partenerilor de peste ho Grigore Popescu, secreta neral al partidului,
tare. Asimilarea în fa t o v a r ă ş u l Nicolae tat apogeul bătăliilor de tru libertate, democraţie,
bricaţie a nu mai puţin Uzinci rul comitetului de partid Ceauşescu, la Conferinţa clasă desfăşurate do mun independenţă şi suverani
de 38 noi mărci de oţe al O.S.M. nr. 1 —, consi Naţională din decembrie citori. ţărani, intelectuali tate naţională.
în ziua de 10 februarie,
luri, ritmicitatea înregis nr. 3 — oţelării derăm că dispunem încă 1987 şi la plenara Con şi alto categorii de oa peste 7 000 de muncitori
meni ai muncii, în anii
trată lună de lună, de a C.S. Hunedoara de însemnate resurse pri siliului Naţional al Oa de la Atelierele C.F.U.
către colectivele oţelă- vind creşterea ritmicităţii menilor Muncii din fe crizei economice din 1929—
a.c.,
lucrătorii
bruarie
riilor Şiemens-Martin nr. şi calităţii producţiei. Do ceferişti din judeţ se
1 şi electrică nr. 1 în vezi în acest sens aduc prezintă, după o lună şi 55 DE ANI DE LA LUPTELE
realizarea sarcinilor de suri concrete, cu respon comunişti ca Vulcan Şer- jumătate din an, cu CEFERIŞTILOR Şl PETROLIŞTILOR
plan dovedesc că există sabilităţi precise in apli ban, Octavian Furdui, Io realizări deosebite.
un climat de lucru an- carea lor, astfel incit in nel Pincă, Alexandru Su-
- gajant şi responsabil, ca 1988 să generalizăm expe ciu, Constantin Dinu, Depăşirea planului 1933, împotriva exploată „Griviţa" au declarat gre
pabil să gonc-rcze crederi rienţa oozilivă a anului Emil Şolea ş.a., care au rii capitaliste. Referindu-se vă ceriud ridicarea stării
accentuate, alît cantita trecut şi, în.acelaşi timp, Iniţiat şi aplică măsuri la încărcări - la această perioadă do a- dc asediu, eliberarea co
tive, cil şi calitative, ale să eliminăm acele lipsuri eficiente prin care se vi expedieri vînt revoluţionar, tovară lor arestaţi, libertate de
producţiei în anul trei al care s-au făcut simţite în zează reducerea consumu şul Nicolae Ceauşescu a- acţiune pentru comitetul
de fabrică şi celelalte or
cincinalului 1980—1990. .„mersul" sinuos al pro lui de feroaliaje din im — Lucrătorii noştri răta că ea s-a caracteri ganizaţii muncitoreşti,' ga
zai „prin puternice miş
— Documentele Cortgi e- ducţiei, in «pecial la sec au început anul 1988 cări de mase, demonstra rantarea satisfacerii re
ţiile O.S.M. nr. 2 şi O.E. port, creşterea gradului cu hotărîrea de a-şi în
sului a’. XHI-lea şi Con deplini şi depăşi, ca şi ţii, greve, care au cuprins vendicărilor promise la 2
nr. 2. de scoatere de metal, spo
ferinţei ' Naţionale alo în 1987, sarcinile de zeci de mii dc oameni ai februarie. Razîndu-so pe
Adoptarea unor pro rirea siguranţei şi durabi muncii si au atins nivelul tăria unităţii do acţiune
partidului , pun în faţa plan — ne spunea to
grame de acţiune nu în- lităţii în utilizarea oale varăşul loan Meşter, cel mai înalt în 1933 prin muncitoreşti, comuniştii
noastră, a comuniştilor a
’ seamnă, automat, rezol lor do turnare. Hotărî rea şeful coordonator al marile mişcări revoluţio din ateliere au desfăşurat
tuturor celor ce muncim varea , problematicii com comuniştilor, a tuturor o.t- staţiei Peşti? — Princi nare din Valea Prahovei, o intensă muncă de re
în oţelării. sarcini deo plexe pe care o implică pala poartă a marelui din Bucureşti — printre constituire şi activizare a
sebit de mobilizatoare — activitatea de producere a MIRCEA DIACONU care şi la Griviţa — şi în pichetelor de grevă şi a
alte centre importante ale
menţiona tovarăşul Ştefan oţelului. Ne-a bucurat ţ (Continuare in pag. a 2-a) (j României". celorlalte organe muncito
Ciorun. preşedintele con faptul că, în cele patru (Continuare in pag. a 2-a) ____ Cu o vigoare impresio reşti alese la 2 februarie
Organizaţia de partid ‘ a
nantă s-au afirmat, în a- Capitalei şi comisia toca
Stă în puterea colectivului să depăşească greutăţile, cei ani, uriaşul potenţial lă a sindicatelor au orga
al
revoluţionar
clasei
noastre muncitoare, dîrzo- nizat întruniri, mitinguri
nia, abnegaţia şi spiritul şi greve de solidaritate cu
să-şi realizeze planul la toţi indicatorii ei de sacrificiu. în condi luptătorii de la „Griviţa"
ţii economico şi politice Ca urmare, pînă spre sfîr-
întreprinderea de lianţi nile la producţia marfă, piese de schimb, a pa-a ie anumitor utilaje şi insta deosebit de grele. Parti
Deva se înscrie printre d e p ă ş i n d Considerabil şi instalaţii, s-au grevat laţii de bază — cu pier-y dul Comunist Român şi-a Prof. ION FRĂŢILÂ
cele mai importante uni cheltuielile materiale 1 şi multe deficienţe de na deri de producţie, au fus! demonstrat capacitatea po
tăţi industriale din muni totale la 1 000 lei produc tură internă, pe care con necesare remedieri — de litică şi organizatorică. (Continuare în pag. a 2-a)
cipiul reşedinţă de judeţ ţie ş- înregistrînd res siliul oamenilor muncii, asemenea cu pierderi de
şi printre cele mai mari tanţe la producţia netă, cadrele tehnice de con producţie şi cu consumuri
de profil din ţară. Colec la beneficii, la producti ducere nu au reuşit să le mari de materiale şi pie
tivul de aici s-a afirmai vitate, la producţia de înlăture operativ şi efi se de schimb, încărcînd
în ultima vreme prin rea var pen tru export. cient. Mai mult, chiar costurile de producţie ale
lizări în continuă creşte Adunarea generală a unele cadre tehnice de întreprinderii, arăta Mir-
re, prin calitatea cimen oamenilor muncii _ larg conducere au comis aba- cea Crişan. Ne vom re
tului livrat beneficiarilor vizui radical munca in
interni şi externi. De alt acest domeniu, încopînd
fel, în 1987, I.L. Deva şi-a AUTOCON.DUCEREA' chiar cu cuptorul nr. 1
îndeplinit şi depăşit pre MUNCITOREASCĂ \ L. D E V A de clincher, aflat în pre
vederile de plan la export zent în reparaţie capi
la produsul de bază 1 N A C T ! U N F • tală".
ciment —, (ără refuzuri La acelaşi capitol al
sau reclamaţii pentru cali reparaţiilor — cu reper
tate, a realizat uti spor de forum democratic al auto- teri dc la respectarea cusiuni directe, majore,
producţie de 2 200 tone var conducerii revoluţionare unor tehnologii şi de la asupra realizării prevede
şi de 990 tone piatră de şi aulogestiunii economt- disciplina de plan, care, rilor de plan fizice şi a
ghips, a recondiţionat cu co-financiare — a eviden coroborate cu alte carenţe indicatorilor de eficien
400 000 lei mai multe pie ţiat cu ‘principialitate, în dc organizare şi discipli ţă —, în strînsă corela ţ e
;
se de schimb decît avea spirit critic şi autocritic, nă a muncii, s-aii răsfrînt cu utilizarea raţională, la
planificat, a obţinut eco do temeinică analiză şi negativ asupra realizării parametri, a tuturor capa
nomii de 74 corpuri măci cu înaltă răspundere, cau indicatorilor fizici şi de cităţilor de producţie, s-aj
nare, 1 087 tone cărămizi zele care au condus la eficienţă economică. referit şi Va -île Deac
silico-aluminoase şi 611 nerealîzârile amintite. Ast „Ca urmare a conduce Toan Danciu, Ionel Bălaj,
tone cărămizi bazice, 127 fel — s-a arătat în darea rii defectuoase a activi Cornel Cârăbeţ. Constantin
tone blindaje metalice şi do seamă şi în cadrul tăţii de întreţinere, re Sireteanu. accentuînd a-
alte materiale. dezbaterilor — pc fondul vizii şi reparaţii — pregă supra necesităţii întăririi
Oamenii muncii din neasigurării unor materii tirea necorespunzătoare a ordinii disciplinei şi răs
această întreprindere nu prime şi materiale şi în reparaţiilor, prelungirea punderii în organizarea,
au însă motive de mulţu deosebi combustibil şi duratelor de staţionare a conducerea şi desfăşura
mire pentru modul în care energie electrică (motiv unor agregate în reparaţii rea acestor activităţi, in
şi-au desfăşurat activita pentru care s-au înregis capitale şi calitatea slabă tensificării acţiunilor dc
tea în anul trecut şi pen trat multe ore de staţio a acestora (îndeosebi la recuperare, recondiţionare
tru rezultatele obţinute. nare’ a cuptoarelor de cuptorul nr. 2 de clincher şi reintroducere în cir-
Şl aceasta, deoarece nu clinchcr şi a morilor de şi moara nr 4 de ci Uzina de preparare a minereurilor cuprifere Gurabnr-
şi-au realizat planul fizic făină şi de ciment, a al ment) s-au înregistrat DUMITRU GHEONEA zn. 'Electricianul Sorin Ilcnen efect ui nd reglajul corect ut
la producţia ' de ciment, tor agregate şi instalaţii multe opriri accidentale, instalaţiilor de automatizare Ia moara cu bile numărul 4.
iar ca urmare, nici sarci- de bază), al lipsei unor multe ore dc stagnare a (Continuare in pag o 3-a) Foto NICOLAE GHEORGHIU
