Page 50 - Drumul_socialismului_1988_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

IN PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE
Acţiuni pentru cunoaşterea documentelor Depăşirea ^
D E PJţI M f l V A R Ă
planului la j
Conferinţei Naţionale a partidului La fertilizarea păioaselor încărcări-expedieri )

•n (Urmare din pag. 1) r „.con
cultural-educative, cu sar­ şi ogoarelor—-ritmuri intense
Comitetul comunal de său decisiv în orientarea jelor politico-idcologice şi A V * N S.
meşteşugii:
partid, Consiliul de educa­ întregului efort naţional combinat siderurgic hu- rea“ din
ţie politică .şi cultură socia­ spre edificarea societăţii cinile cconomico-socialo ce nedorean. în prima lună a încheiat
listă al comunei Certeju socialiste multilateral dez­ revin comunei în anul în fiecare unitate! şi jumătate a anului im sccţiil
ne-ani depăşit planul
ţii, avînd
dm Sus consacră o bună voltate, operă grandioasă 4988 şi în întregul cin­ comenzi i
parte a activităţii politi- marcată de cele mai pro­ cinal. ratori au aplicat G00 to­ Ia încărcări şi expedieri întregul a
în C.U.A.S.C. Beriu coo­
co-ideologice şi cultural- funde transformări Re­ în această lună nc-am peratorii, mecanizatorii şi ne pe 15 ha. Şi la G.A.P. cu 11,2 la sută, rcducînd a fost po unit
tarea
cducative dezbaterii, în voluţionare din întregul propus să organizăm, în­ Săstău, fertilizarea păioa­ timpii de staţionare a ţie autom;
diverse forme, cu oame­ proces constructiv con­ tre altele, un simpozion specialiştii, mobilizaţi de selor o executa mecaniza­ vagoanelor Ia opera­ parare a
nii muncii, a documentelor dus de partid. S-a relevat, organele şi organizaţiile torul loan Ciorîţă, aju­ ţiile de încărcare — hctoanelor
Conferinţei Naţionale a totodată, meritul covîrşi- la căminul cultural din de partid din comune' şi tat do cooperatorii Gheor­ descărcare cu 0,50 ore diversifica
de constri
p a r t i d u l u i , în sco­ tor al secretarului gene­ Hondol, avînd ca temă unităţi sînt antrenaţi la ghe Măniuţ şi Gheorghe pe vagon şi îmbună­ hună tiiţire
pul cunoaşterii si apli­ ral al partidului, pre­ „Căi şi modalităţi de edu­ executarea lucrărilor me­ Petreuş. Inginerul şef al tăţind transportul brut presta (iiloi
cării lor. în acest ca­ şedintele Republicii Socia­ care materialist-.ştiinţifică nite să pregătească te­ cooperativei, loan Mano- pe trenul de marfă cu laţie şi
liste.
dru, un loc contrai îl o- liste România în jalonarea a oamenilor muncii", la meinic campania de pri­ lescu, caro supraveghea peste 310 tone. Un lu­
măvară, să asigure recol­
cupă popularizarea largă orientărilor, ob'ectivelor mina Ceiitej — un schimb te cit mai bogate în acest calitatea lucrului, sublinia cru deosebit de impor­ E3 1* RIN
tant este onorarea e-
a Raportului prezentat de şi sarcinilor ce revin po­ do experienţă cu tema an. „Din gama de lucrări că s-au fertilizat cu în­ xcmplară a sarcinilor l’KOV IZKJ
în
VÍK12.
secretarul general al parti­ porului nostru în dezvol­ „Munca politică de la om aflate în atenţia noastră' grăşăminte chimice 1G5 ha, de transport la activi­ uitatei i A
dului, tovarăşul Nicolae tarea economico-socială a la om — modalitate efi­ în această -perioadă — totodată fiind transpor­ tatea de export, expe­ iliin Ci ramp
„Cenţi ■al“
Ceau.şescu, în înaltul fo­ patriei în cincinalul 198C— cientă de mobilizare a preciza Laurean Lucoî, tate şi depozitate în plat­ diind beneficiarilor ex­ desfac ut
rum al comunişt'lor ro­ 1990 şi într-o perspectivă organizatorul de partid şi forme în cîmp 750 tone de terni un mare volum voturi, , fr
mâni, a tezelor, concep­ mai largă. întregului colectiv la în­ de produse ale harni­ etc. - - îi
peste
8,3
telor şi ideilor cuprinse Alţi participanţi la sim­ deplinirea sarcinilor de cilor siderurgişti hunc- cu 710 000
in acest Impel tunt do­ pozion au subliniat ma­ plan". Do asemenea, bri­ C . U . A . S . G B E R I U doreni. Contribuţii im­ decît pn
cument. rea personalitate a tova­ gada ştiinţifică se va de­ portante Ia succesele Anul 1988
•Suita do acţiuni a fost răşului Nicolae Ceau.şescu plasa în salul Vărmaga, noastre şi-au adus mulţi fel de hi
urătorii c.
inaugurată do o expune­ in viaţa internaţională unde, pe baza unor între­ preşedintele consiliului li­ gunoi de grajd. Este însă lucrători printre care Pianul i
re intitulată „Nicolae contemporană, acţiunile bări puse de cetăţeni, va nie — pe prim plan se necesar să se treacă nc- Simion Tîrnovcanu, Ra­ lunii lai
Ceauşoscu — cel mai iubit iniţiate de’Român ia, sub prezenta reahzări ale află fertilizarea chimică întîrziat la împrăşlierca vel Grigoroşcuţă, Fetru depăşit ■ eu
lei.
fiu al poporului român, conducerea sa înţeleaptă, ştiinţei şi tehnicii con­ a suprafeţelor cultivate cu lui pe ogoare. Merie, Alexandrina Ta-
strateg strălucit al fău­ pentru soluţionarea mari­ temporane cereale păioase, precum şi La C.A.P. Mărtineşti mirjan, toţi fruntaşi în
ririi societăţii socialiste lor şi grandioaselor pro­ administrarea îngrăşă­ s-au transportat în cîmp, muncă. (loan Jura, co­
multilateral dezvoltate. în bleme ale lumii de azi, Un important obiectiv mintelor organice şi chi­ pînă acum, peste 2 000 respondent).
tone de îngrăşăminte na­
mice pe terenurile desti­
România", ţinută la că­ între care dezarmarea, în al activităţilor ce le des­ nate cartofilor, sfeclei, le­ turale, dar trebuie aplicate
minul cultural din cen­ primul ■ rînd a celei nu­ făşurăm şi în această pe­ gumelor, inului şi porum­ pe ogoare. S-a acţionat Cu toţi indicatorii
Di:VA :
trul de comună. Pentru cleare, lichidarea decala­ rioadă îl reprezintă am­ bului. Acolo unde terenul mai bine la aplicarea în­ realizaţi stei» (IM
ncea seară, şcoala gene­ jelor economice, înlătura­ plificarea educaţiei pa­ permite, aplicarea îngră­ grăşămintelor chimice. Me­ ale trec
rală din localitate a pre­ rea subdezvoltării, cu triotice a oamenilor mun­ şămintelor chimice şi na­ canizatorii Gheorghe Go- Prin frumoasele suc­ UUNEDO.'
gătit un program artistic tpatc consecinţele acesto­ cii. în acest scop, la şcoa­ turale se execută meca­ man şi Gheorghe Goc\ cese obţinute în pro­ ia N f
A);
bogat, adecvat momentului ra. la generală din centrul de nizat, iar unde solul este coordonaţi îndeaproape de ducţie, colectivul Uzi- bunica
evocator. Acestor obiective im­ comună vom organiza un moale lucrarea se efec­ Dumitru Petre, inginerul nci nr. 7 — C.F.U. a Locuri în i
căra); V
într-o altă zi, la mina portante le-am subordonat, concurs gen „Cine ştie, tuează manual. Pînă la şef al cooperativei, au ocupat. în 1987, primul sarul ţ
Certpj a fost oi-ganizat de asemenea, o bună parte cîştigă", avînd ca temă această dată, fertilizarea încheiat fertilizarea pe Ioc în întrecerea so­ vara bol:
un reuşit simpozion la a acţiunilor organizate în chimică s-a executat pe 170 de hectare cultivate cialistă pe C. S. Ilune- fomhrie);
care au participat activul cadrul „Zilelor filmului ' „Mult o dulce şi frumoa­ mai mult de 600 ha ocu­ cu cereale păioase. doarii. dat (Unix
0 farsă
de partid, sindical şi al la sate" precum şi ac­ să limba ce-o vorbim". La pate cu păioase şi pe 580 Lucian Samoilcscu, in­ Şi în p e r i o a d a (Cultural)
!
U.T.G., cadre de condu­ tuala „Lună a cărţii la ciul) şi la căminele cul­ ha ce urmează să f e cul­ ginerul şef al C.A.P. Pri- care a trecut din acest Cortul rc
1-1: (laic
cere, mineri, muncitori sate". In cea mai mare turale vom iniţia ac­ tivate cu cartofi, legume, caz, arăta că în această au, ccferiştii-siderurgişti \ \ NEA :
electromecanici, alţi oa­ parte a acestor acţiuni, ţiuni do evocare a revo­ sfeclă ş.a. Au fost, de a- unitate s-a încheiat de şi-au realizat toţi indi­ (Minerul)
meni ai muncii. Manifes­ împreună cu întreprinde­ luţiei do la 1848, a lupte­ semenea, transportate în aplicat sulfatul do amo­ catorii de plan, după Lucia,
(Muncitoi
tarea a prilejuit evocarea rea cinematografică jude­ lor revoluţionare conduse cîmp 6 800 tone de gunoi niu şi superfosfatul pe cum urmează: tone Mingile
(Retezat):
strălucitei personalităţi a do partid ale ceferiştilor do grajd, din care a- întreaga suprafaţă desti­ transportate — 101,8 extra terci
secretarului general al ţeană şi Biblioteca jude­ şi petroliştilor din ianua­ proape jumătate a fost nată cartofilor, sfeclei de Ia sută, utilizarea par­ sie); OR.
partidului, t o v a r ă ş u l ţeană, ani reuşit o îmbi­ rie—februarie 1933. Vom administrat". zahăr, legumelor şi pe cului de vagoane — ţul fără
Nicolae Ceau.şescu, rolul nare armonioasă a mesa- La C.A.P. Beriu sînt 55 do ha pentru porumb, 103,2 Ia sută, activita­ (lunea
întări, în acelaşi timp, însămînţate cu grîu şi orz în total, fertilizarea o- tea de reparare a ma­ (Patria);
Căsătorie
activitatea de educaţie 235 ha. Din acestea — goarelor s-a executat pe terialului rulant — 101 de eultu:
juridică a cetăţenilor co­ arăta Nicolae Crăciun, in­ 220 ha, mecanizatorii Va- la sută, producţie marfă (iţi (Daci
Pînă cînt
sile Boţa‘, loan Mureşan
Prezentă activă în fluxul munei, organizînd mai ginerul şef aî unităţii — si loan Lăcătuş fiind cei expediată 100 la sută. 1 i (ia nea;
mecanizatorii loan Trosan
Se evidenţiază,
prin
Baba şi (
multe activităţi sub ge­
şi loan Murgoi au ferti­ care şi-au făcut cu răs­ hărnicie şi conştiincio­ seriile 1
nericul „Legile ţării, le­ lizat chimic pînă la zi pe­ pundere datoria. Dar şi zitate, între alţii, Y'asilc IU A: A
de producere a metalului gile noastre". ste 130 de hectare. în aici este necesar să spo­ Dumit raşca, Augustin
prezent se lucrează ritmic rească ritmurile la ferti­ Seleş, Teodor lîulgaru,
MARIA IONIŢÂ, la administrarea gunoiu­ lizarea chimică a păioase­ loan Drăguşan, Maria
secretar adjunct lor şi la împrăştierea ce­ Vărlan, Nicolae Hadiu,
(Urmare din pog. 1) Găină, oţelar specialist, pentru problemele lui pentru legume şi car­ lor 570 tone de gunoi (Vasile Grigoraş, co­
loan Tularu, Constantin tofi. Din cele 1.400 tone aflate în cîmp în platfor­
de propagandă
moliilor muncii din secţia Iloropciuc, Teodor Fiţiu, al Comitetului comunal do gunoi transportat în me. respondent). Pentri
noastră de a transpune în prim-topitori, ca de altfel de partid Certeju de Sus cîmp, echipele de coope­ MIRCEA LEPĂDATU fi în g
/ona de
viaţă sarcinile mobiliza­ pentru întregul colectiv al cerul va
toare reieşite din magis­ secţiei, depăşirea sarci­ ros şi i
tralul Raport prezentat nilor de pian „la zi“ pe moaşă îi
de t o v a r ă'ş u 1 Nicolae acest an reprezintă do­ unde cei
Ceauşoscu, secretarul ge­ vada grăitoare a modu­ (Urmare din pag. 1) tor al idealurilor pentru riul reduş, ameninţînd rănimii hunedorene de a bil. Cu
neral al partidului, do la lui în care cu toţii am caro a luptat clasa mun­ conducerea atelierelor cu se supune autorităţilor e- burniţa
înalta tribună a Conferin­ înţeles să răspundem î.n- citoare din România. declararea grevei. rau urmarea luptelor ce­ sufla sli
r
ţei Naţionale este ilus­ sufleţitoarelo chemări şi şitul zilei, în preajma A- Influenţa puternicelor Influenţa luptelor fero­ feriştilor şi petroliştilor din est.
minime
trată prin realizarea şi îndemnuri adresate de tclierelor G.F.R. „Griviţa" bătălii de clasă din iarna viarilor de la Griviţa a din ianuarie—februarie între mi
depăşirea zi do zi a sar­ t o v a r ă ş u l Nicolae s-au masat peste 12 000 de anului 1933, primele din pătruns şi în. rîndurile 1933. Semnificativ în acest grade, i;
cinilor do plan aferente Ceau.şescu în importanta muncitori, intelectuali, stu­ Europa după instaurarea minerilor din Valea Jiului, sens este un raport al între 1 ş
perioadei care a trecui cuvîntare rostită la înche­ denţi, funcţionari şi alţi fascismului în Germania, din zona Brad, ca şi la preturii „Avram Iancu", în se va i
din acest an". ierea lucrărilor plenarei oameni ai muncii din Ca­ caro aveau şi un pronun­ Uzinele de fier din Hu­ care se arăta prefectului car'- "a
— La noi, în oţelăria Consiliului Naţional al pitală. ţat caracter antifascist, nedoara. Situaţia grea a judeţului Hunedoara că! vi >:
Siemens-Mart.in nr. 2 — Oamenilor Muncii. în dimineaţa zilei de s-a resimţit la oraşe şi minerilor, faptul că în zi­ „în ultimul timp s-au ob­ /(•
vai.
preciza maistrul principal în timpul discuţiei pur­ 10 februarie 1933, după o sate, constituind un im­ lele lui februarie 1933, pe servat agitaţiuni la sale.
Victor Potroescu —, ac­ tate cu ing. Gheorghe somaţie formală prin care Ele ameninţă să se lăţeas­ I.a mu
ţiunile prioritare vizează Amititeloaie, directorul u- se cerea greviştilor să pă­ că tot mai mult în rîndul dominau
obţinerea unei ritmicităţi zinei nr. 3, am reţinut, răsească atelierele în 0 populaţiei“. în acest raport cor vâri
sufla cu
do metronom în elabora­ între altele, următoarea minute, forţele represive 0 puternică expresie a unităţii pretorul propunea să fie cale de
rea şarjelor. Este un as­ remarcă: „Oţelăria este au deschis focul. Numeroşi mărite efectivele posturilor viscolind
pect deosebit de impor­ un angrenaj complex, în muncitori au căzut sece­ do jandarmi la comune. T.ocal c<
tant, avînd în vedere că care, asemenea unui cea­ raţi de gloanţe, morţi sau de acţiune a clasei muncitoare Mişcarea de' solidaritate re de (
această secţie deţine pon­ sornic, fiecare rotiţă tre­ răniţi. Circa 2 000 de par­ * a maselor hunedorene cu l’cntru
derea cantitativă în pla­ buie să funcţioneze per­ ticipanţi la lupte au fost luptele din ianuarie—fe­ zile: 1
nul de oţel al uzinei. Am fect". într-adovăr, numai arestaţi. Atelierele C.F.R. din România bruarie 1933, ecoul pe ca­ schimbă
tras şi noi învăţăminte­ printr-o funcţionare ire­ „Griviţa" au fost închise. re l-a avut s-a datorat in­ fiabil, i
le ce se impuneau din proşabilă a tuturor sec­ Conducătorilor luptelor fluenţei politice si a for­ la sfîrşi
experienţa anului 1987 şi, ţiilor de oţelării se poate ceferiştilor şi petroliştilor ţei organizatorice a Parti­ cînd loo
în frunte cu comuniştii, vorbi despre prezenţa ac­ 11 s-au intentat un şir .de bold pentru desfăşurarea lîngă cele 2 500 de conce­ dului Comunist Român, Vintul v
am trecut cu forţe sporite tivă a uzinei nr. 3 în procese, cele mai impor­ luptelor revoluţionare din dieri, direcţia minelor a- care, deşi se afla în adîn- la încep
la eliminarea neajunsuri­ miezul fluxului de produ­ tante fiind judecate la anii următori. Ca rezultat meninţa cu lăsarea pe că ilegalitate, a pregătit şi din nor.
lor cu caro nc-am con­ cere a metalului hune- Bucureşti (iulie 1933) şi al muncii desfăşurate de drumuri a încă 2 000 de condus cu fermitate lupta turilc n
fruntat pînă acum. A dorean. Aceasta presupune Craiova (iunie 1934). Dez­ Partidul Comunist Român oameni, a produs mari pentru răsturnarea orîn- nus 6 ş
crescut mult calitatea lu­ o aprovizionare tehnico- baterile în aceste însce­ în rîndul ceferiştilor hu- nemulţumiri. întrunirile duirii capitaliste. Luptele mal ri<
crărilor de pregătire a materială corespunzătoare nări judiciare au fost fo­ nedoreni, aceştia au fost minerilor de la Petroşani, ceferiştilor şi petroliştilor sfîrşitul
trenurilor de turnare, sing. şi eliminarea în totalita­ losite de partidul comu­ antrenaţi în susţinerea Petrila, Vulcan, Lonea, din ianuarie — februarie cele ms
Ştefan Burian dovedin- te a neajunsurilor proprii. nist ca o tribună de de­ luptei muncitorilor de la Lupeni, Aninoasa au fost 1933 „au exprimat — du­ şl 0 gra
du-se un bun organizator Rezultatele bune obţinute mascare a politicii clase­ atelierele Griviţa. La 17 transformate în demon­ pă cum sublinia secreta­ dicate 1
al activităţii color ce în perioada ce a trecut lor dominante, ca un' mij­ februarie 1933, după cum straţii de protest împotri­ rul general al partidului, valului,
muncesc în' hala de pre­ din acest an sporesc în­ loc do propagare a scopu­ consemnează documentele va concedierilor în masă, nostru, tovarăşul Nicolae produce
gătire. Pe platforma o- crederea oţelurilor în va­ lui luptei clasei muncitoa­ vremii, situaţia la Simeria pentru eliberarea tuturor Geauşescu — în modul cel de eîmi
ţolăriei se dă permanent loarea lor intrinsecă, Ie re de apărare a interese­ era atît de încordată Incît revoluţionarilor arestaţi. mai grăitor spiritul com­ prima <
o adevărată bătălie pentru întăresc convingerea -■ că lor vitale ale oamenilor în orice moment putea Revendicări proprii de bativ al clasei noastre, tulul.
prelungirea „vieţii" cup­ vor reuşi ca în 1988 ;ă muncii, pentru democra­ izbucni greva. Alături de luptă au formulat în a- muncitoare, afirmarea ro­
toarelor. aplicîndu-se mă­ înregistreze succese pe ţie, pace şi progres. Gu a- cei din Piatra Olt, Piteşti, cele zile şi minerii din lului partidului comunist,
suri de toreretaro (trata­ măsura dorinţei lor fier­ Rîmnicu Vîlcea, Lugoj etc., Brad, Ghelari, precum şi
re a zidăriei exterioare) binţi de a da patriei mereu cest prilej, s-a remarcat muncitorii do la Ateliere­ muncitorii de la Uzinele a capacităţii salo do a or­
şi ajustare a cuptoarelor. mai mult metal, de tot lînărul Nicolae Ceauşescu, le G.F.R. din Simei'ia au de fier Hunedoara. ganiza şi conduce lupta
Pentru comuniştii Marin mai bună calitate. ca dîrz luptător şi apără­ refuzat să primească sala­ Desele refuzuri ale ţă­ oamenilor muncii".