Page 52 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 52
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 407 O MARŢI, 16 FEBRUARIE 1988
Pag. 4
JOCURILE OLIMPICE DE IARNĂ
Rz&1p:e IoIWJE IPJEIC ]|TjoB 1 CALGARY 15 (Ager La patinaj artistic, în
pres). — în ziua a doua proba de perechi, după
a Jocurilor Olimpice de executarea „programului
GENEVA. Negocierile iarnă de la Calgary, în scurt", conduce cuplul so
■ GENEVA. - La Ge gresului Naţional African lă, revista iugoslavă „Med- I cadrul concursului dc pa vietic Ekaterina Gor-
sovieto-americane neva au început luni lu (A.N.C.) — gruparea ce junarodna Politika" men- J tinaj viteză, proba mas deeva-Serghei Grinkov, po
cu privire la limitarea crările unei reuniuni a militează pentru drepturile ţionează că, în 1978, ţările | culină do 500 m a fost cîş- locurile următoare aflîn-
Consiliului Consultativ al politice ale populaţiei de în curs de dezvoltare au » tigată de Uwe-Jens Mey du-se p e r e c hi 1 e E-
şi încetarea Internaţionalei Socialiste culoare din R.S.A. —, a de primit credite în valoare I (R.D. Germană), care a lena Valova-Oleg Vasiliev
in problemele dezarmării. de 48,3 miliarde dolari şi î stabilit un nou. record (U.R.S.S.) şi Jill Watson-
experienţelor nucleare clarat că se impune ca în
La dezbateri participă de treaga comunitate inter au rambursat 11,6 miliar- | mondial cu timpul dc Peter Oppegard (S.U.A.)
subterane asemeneă reprezentanţi naţională să-şi intensifice de dolari pentru plata do- J 36”45/100. Pe locurile ur Turneul de hochei pe
ai U.R.S.S. şi S.U.A., pre*- eforturile pentru a se a- binzilor. Astfel, ciştigul » mătoare s-au situat olan gheaţă a continuat la pa
GENEVA 15 (Agerpres). cum şi experţi auO.N.U. junge la schimbări struc net la acest tip de capi- J dezul Jan Ykema — 30" tinoarul acoperit Saddle-
•— Luni, la Geneva a în in domeniul dezarmării. turale în regimul politic tal a fost de 36,7 miliar- ţ 70/100 şi japonezul Akira dome cu alte trei meciuri
ceput cea de-a doua run din Africa de Sud. El a de dolari. Ulterior însă, * Kuroiwa — 3G’’77/100. din grupele preliminare,
dă de negocieri de am ■ STOCKHOLM. - In condamnat din nou auto serviciul datoriei a înghi- I încheiate cu următoarele
ploare sovieto-americane Capitala Suediei au luat rităţile rasiste de la Pre ţit sume din ce în ce mai , Competiţia ele sărituri rezultate: Canada —- Po
cu privire la limitarea şi sfîrşit lucrările ..Parlamen toria, care au declanşai mari, astfel incit, în 1982, I cu schiurile a programat lonia 1—0 (1—0, 0—0, 0—0);
de la
probei
întrecerile
încetarea experienţelor nu tului popular pentru pa o adevărată campanie de plăţile depăşeau intrările. * trambulina de 70 m, în Suedia — Franţa 13—2
cleare subterane. Actua ce", la care au participat- lichidare a liderilor A.N.C. In 1984, aceste ţări au pri- > (1—1, 9—1, 3—0) ; Elveţia
la runcjă do tratative, re peste 500 de delegaţi din mit numai 37,5 miliarde I care victoria a revenit — Finlanda 2—1 (2—0,
latează agenţia TASS, are partea a 360 organizaţii ■ DAMASC. - Minis dolari şi au plătit 50,5 J c a m p i o n u l u i finlan 0—0, 0—1).
menirea de a elabora cît politice, obşteşti, de tine trul de externe al Austra miliarde dolari, adică au ] dez Malti Nykanen, cu un în proba individuală
mai urgent măsuri efi ret, religioase, pacifiste liei, William Hayden, a pierdut 13 miliarde dolari. ' total de 229,1 puncte (am masculină de sanie, după
ciente de control, care ar din Suedia. Au fost exa bele sărituri au măsurat disputarea primelor două
permite ratificarea acor minate numeroase aspec ■ ADDIS ABEBA. - Du 89,5 m). L-au urmat în manşe, conduce Jens Mul
durilor sovieto-americane te ale consolidării păcii pă cum relevă documente clasament sportivii ceho ler (R. D. Germană) —
de limitare a experienţe şi eliminării pericolului u- întocmite de experţi aî slovaci Pavel Ploc — 212,1 1’32”745/1000, urmat de
lor subterane cu arme nui război nuclear, în per Organizaţiei Unităţii Afri puncte şi Jir! Malec — Georg Hackl (R.F. Germa
nucleare din 1974 şi cu spectiva celei de-a III -a cane (O.U.A.), Africa este 211,8 puncte. nia) — 1’32”908/1000 şi
privire la experienţele nu sesiuni speciale consacra împovărată în prezent de Proba feminină de 10 Iuri Şarcenco (U.R.S.S.)
cleare subterane în sco te dezarmării a Adunării declarat la Damasc, cu o datorie externă de cir km din cadrul concursu — 1’32"99G/1000.
puri paşnice din 197G. generale a O.N.U., care prilejul vizitei sale in Si ca 200 miliarde dolari, ce lui de schi-foncî a revenit Proba masculină de co-
Baza pentru definitiva va avea loc în cursul a- ria, că ţara sa se pronun ar urma să atingă apro concurentei sovietice Vida borîre, ce urma să se des
rea unor asemenea mă cestuî an. ţă pentru iniţierea unei ximativ 500 miliarde dolari Ventene, cronometrată în făşoare pe pîrtia de pe
suri a constituit-o recen conferinţe internaţionale în anul 2000. In context, 30’08”03/100, urmată dc muntele Allan, -a fost a-
tul schimb de vizite ale ■ CAIRO. - Preşedin de pace în Orientul Mij revista „Revolution Afri- coechipiera sa Raisa Sme- mînată din cauza condi
delegaţiilor de experţi la tele Egiptului, Hosni Mu- lociu sub auspiciile O.N.U., caine" subliniază că a- tanina — 30’17’’ şi finlan ţiilor atmosferice nefavo
poligoanele de experienţe barak, l-a primit pe pri cu participarea tuturor ceastă uriaşă povară se deza Marjo Matikainen — rabile (vînt puternic şi
subterane de la Semipa- mul ministru al Turciei, părţilor implicate, precum repercutează negativ a- 30’20”05/100. furtună de zăpadă).
latinsk şi din Nevada, Turgut Ozal, aflat intr-o şi a membrilor permanenţi supra economiilor africa
menţionează sursa citată. ai Consiliului de Securi ne care, astăzi, se află
vizită în această ţară. In
cursul întrevederii s-a pro tate. El a declarat presei într-o situaţie critică, ele
ATENA. Tratativele cedat la un schimb de că reglementarea situaţiei neputînd să asigure un SPITALUL C.F.R. SIMERIA
greco-americane opinii privind mai multe din Orientul Mijlociu im ritm de creştere şi dezvol I cu sediul în oraşul Simeria,
aspecte ale actualităţii in pune o soluţie cuprinză tare. Un pericol ce poate
ATENA 15 (Agerpres). ternaţionale, în special si toare şi dreaptă care să duce la o pierdere disi str. 23 August, nr. 26
— La Atena' a început tuaţia din Orientul Mijlo includă retragerea Israe mulată sau evidentă a su
luni cea de-a treia rundă ciu, pacea în regiune, lului din teritoriile arabe veranităţii statelor africa ORGANIZEAZĂ
a negocierilor greco-ame problema palestiniană şi ocupate şi respectarea ne în opţiunile lor de vii
ricane cu privire la viito conflictul irakiano-iranian drepturilor legitime ale tor — apreciază publicaţia
rul bazelor militare ale — informează agenţia poporului palestinian, in citată. C O N C U R S
S.U.A. de pe teritoriul MENA. clusiv dreptul la autode
elen. Runda precedentă, terminare şi la un stat in H CIUDAD DE MEXI- pentru ocuparea postului de
desfăşurată în luna ia H DAMASC. — Preşedin dependent. CO. Mexicul plăteşte trei
nuarie. s-a încheiat — ca tele Siriei, Hafez Assad, l-a dolari pentru fiecare dolar ® medic primar şef secţie chirurgie.
şi prima de altfel — fără primit, la Damasc, pe pre H BELGRAD. — Referin- împrumutat, a declarat un I Concursul va avea loc la data de 1 a-
rezultate concrete. Potri mierul iordanian, Zaid Al du-se la mecanismele e- reprezentant al Ministeru *
vit actualului acord, care Rifai, care î-a înmînat un conomico-financiare prin lui de Finanţe mexican, prilie 1988, la Ministerul Sănătăţii.
I
expiră la sfîrşitul anului mesaj din partea regelui care statele dezvoltate a- El a arătat, totodată, că % La concurs pot participa medici pri
1988, în Grecia se află Hussein al Iordaniei. runcă pe umerii ţărilor în în ultimii cinci ani, ţara
patru mari baze militare curs de dezvoltare cea mai sa a rambursat, sub for I mari chirurgie generală, precum şi princi
americane, ca şi alte 12 ■ LAGOS. - Aflat în mare parte a dificultăţilor ma ratelor şi a serviciu pali de specialitate chirurgie .generală, cu
instalaţii şi obiective mi Nigeria, Alfred Nzo, se pe care le cunoaşte eco lui datoriei externe, 50
litare de importanţă mai cretarul general al Con nomia capitalistă mondia- miliarde dolari. minimum 5 ani vechime în gradul de me
mică.
dic principal. Media minimă generală de
promovare este 8.
mitările de fonduri desti borarea cocainei sintetice,
„Cocaina country“ nate organismelor însărci chemată să completeze In cazul cînd concutsul este promovat
nate cu combaterea trafi .„paleta" drogurilor natu de un medic principal de specialitate, a-
„Cocaina country" — a- Reţeaua „C.B.S.”,, una cului ilicit, precum şi de rale vîndută pe „piaţa
şa obişnuiesc, în ultima dintre cele trei mari com achiziţionarea celor mai neagră" a „morţii albe". cesta obţine gradul III de medic primar.
vreme, o serie de cunos panii de televiziune din sofisticate mijloace pentru Consumul de droguri a- Relaţii suplimentare se pot obţine la
cători americani ai feno Statele Unite, a trimis o a dejuca planurile puse re serioase, consecinţe atît
menului să-şi. denumească echipă de reporteri în di la cale de autorităţi. Aşa pentru Statele Unite, cît sediul unităţii, telefon 60681.
ţara. într-adevăr, în fie ferite oraşe ale ţării, pen se face că în Statele Uni şi pentru alte ţări ale lu
care an, populaţia S.U.A. tru a realiza un reportaj te s-a dezvoltat o întreagă mii. Este demonstrată, de
cheltuieşte pentru droguri asupra consumului şi tra producţie -tehnologică a- pildă, strinsa relaţie exis
175 miliarde dolari, fapt ficului cu droguri. -Şi, ast vînd drept ax drogurile. tentă între consumul de
de natură să aducă cele fel, telespectatorii au pu O industrie care produce droguri şi extraordinara ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ
brei Cosa Nostra (care ex tut vedea imagini reale mijloace de disimulare a intensificare pe care au
ploatează acest viciu) cîş- privind achiziţionarea şi traficului şi o alta meni cunoscut-o dclicvenţa şi H U N E D O A R A
tiguri fabuloase, superioa consumul de droguri : des tă să o contracareze pe violenţa în Statele Unite,
re, In multe cazuri, celor chis, în plină stradă. Şe prima. rata mare-a criminalităţii
ale unor mari companii ful echipei de reporteri de Rolului lor de mare im în ultimii ani. Str. Minei, nr. 42
monopoliste din ţară. Con Ia „C.B.S.” comenta, după portator de droguri, S.U.A.. Dar nu numai pe acest
fruntate cu realitatea a- încheierea activităţii. că îl adaugă acum şi pe cel plan se apreciază gravele LIVREAZĂ in orice cantitate
cestei grave probleme, au consecinţe ale creşterii şi
torităţile americane de re generalizării narcomaniei Talc măcinat.
sort şi-au exprimat, în re DIN PRESA STRĂINĂ în S.U.A. Acest fenomen
petate rînduri, îngrijorarea, are repercusiuni puternice Solicitanţii sînt rugaţi să înainteze ur
lansînd veritabile campa şi negative în productivi
nii pentru stăvilirea trafi tatea muncii Diverse stu gent comandă pentru obţinerea de repar
cului şi consumului de stu problema drogurilor este de mare producător. Cul dii autorizate estimează
pefiante Fără rezultate mult mai gravă dccît şi-ar tura de marijuana — gi- că pierderile înregistrate tiţie în vederea contractării şi livrării.
spectaculoase însă şi nu fi putut cineva imagina. gantică, de exemplu. în- pe planul economiei ame
fără motive întemeiate. Intr-o asemenea situaţie, tr-un stat ca Oregon — s-a
Importante publicaţii multe persoane din S.U.A., situat, prin valoarea pro ricane datorită consumului Informaţii, telefon 13029, telex 72413.
nord-americane au atras inclusiv membri ai unor ducţiei, pe locul al treilea de stupefiante se rid ieri la
atenţia asupra generaliză organisme specializate, în agricultura americană, peste 100 000 000 000 de
rii. în rîndul celor mai consideră că ţara a pierdut fiind depăşită doar de po dolari. Aceasta şi explică
ample sectoare sociale a războiul contra narcotice rumb şi sorg. în plus, ma faptul că, în pofida anu
consumului de droguri. Ele lor. rijuana este cultivată pî- mitor tergiversări interve
au subliniat, că — în vre Narcoticele intră masiv nă şi în grădini. nite în rezolvarea proble COOPERATIVA „STREIUL" CĂLAN
me ce, in trecut, fenome pe la toate frontierele Sta O. altă activitate ce a mei drogurilor, preocupa
nul se limita la grupurile telor Unite, inclusiv prin dobîndit un avînt fără rea sectoarelor responsa
aşa-numiţilor „tineri ina- cele mai importante por precedent in S.U.A o re bile devine tot mai mare. ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
daptaţi" — astăzi consumă turi ş> aeroporturi. Trafi prezintă producerea pastei Realitatea este evidentă:
stupefiante tineri de toate canţii se sprijină -pentru de coca, destinată transfor S.U.A. pot fi socotite, în
categoriile sociale, adoles aceasta pe un cumul de mării în cocaină. în toată egală măsură, şi principa ® responsabil secţie tîmplărie
cenţi şi adulţi, inclusiv factori, intre care — du ţara au apărut laboratoare lul responsabil pentru fla
oameni de afaceri. pă cum se admite în mod clandestine, distruse de gelul mondial al stupe ® muncitori calificaţi în meseria de
Şcolile primare şi secun unanim; — se află „tole autorităţi doar în propor fiantelor, dar şi principala
dare au devenit adevăra ranţa artificială". Aceasta ţie redusă. Aici se produ victimă a acestora. Este o tîmplar
te centre ale consumului are la bază corupţia, date ce drogul respectiv, por- problemă cu mii-de faţete
de droguri. în aceste insti fiind fabuloasele cîştiguri nindu-se de la materia pri şi implicaţii, îndreptăţind ® paznic
tuţii au fost aduşi cîini generate de o asemenea mă introdusă prin contra afirmaţia că Statele Unite
speciali antrenaţi pentru a activitate. bandă. De asemenea, este sînt un adevărat „sanc Informaţii suplimentare la telefon 957/
depista existenţa droguri Se profită, totodată, şi tot mai cunoscută pc teri tuar al drogurilor" 30031.
lor. nu în mică măsură, de li toriul nord-american ela („Granma" — Cuba)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclel, Dumitru Gheoneo, Tiberiu Istrate (redactor şef)- Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob I <<l!< s
* il
REDACŢIA 5! ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva. str. Dr. Petru Groza. nr. 33. Telefoane» 11275, 12157, 11585. Teîexi 72288. TIPARUL) Tipografia Deva, str. 23 August, or. 275.