Page 53 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 53
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNiŢI-VĂ !
EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU
Construcţia de maşini. 0 impresionantă
izbîndă a acestui timp eroic
O realitate cotidiană rilor economiei naţionale Despre ceea ce s-a împli
plină de semnificaţii este şi localităţilor patriei, în nit in această direcţie
aceea că Judeţul Hune Judeţul Hunedoara, alături vorbeşte de la sine fap
doara dispune astăzi de do minerit şi siderurgie, tul cd în prezent aici se
puternic
detaşament
ORGftlTfll COMITETULUI ÜMPtTtftl'l HUMEDOflHA Al P C. un constructori do maşini au fost puse bazele unei construiesc patru tipuri
industrii
complexe
do
constructoare
mecanizate,
de
de
n c o n s i l i u l u i p o p u m n j u d e ţ e a n care, alături de mineri, maşini moderne, de înaltă' combine de abataj, echi
siderurgişti şi energeti- tehnicitate. De fapt, toată pamente .de automatizare
cieni, de ceilalţi oameni această dezvoltare fără în subteran, instalaţii de
ai muncii, adaugă acestui precedent s-a realizat in foraj minier, maşini do
Anul XL, nr. 9 408 MIERCURI, 17 FEBRUARIE 1988 4 pagini - 50 bani timp eroic noi şi impre urma vizitelor de lucru ale extracţie, elemente de hi
sionante izbinzi. Imaginea secretarului general al draulică şi comandă ş.a
unor foste ateliere mai partidului, t o v a r ă ş u l — produse apreciate dc
stăruie doar in aducerile minerii din ţară, dar şi de
Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă aminte ale unor vechi 20 de ani de la partenerii externi. asupra a-
meseriaşi,
iar
paşii
dacă
insistat
Am
te poartă pe vechile lor ccstor elemente, pentru
şi de luptă ai comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii ,,vetre", eşti copleşit de reorganizarea că ele sînt definitorii pen
proporţiile noilor zidiri, de adminisirativ- tru întreaga activitate a
impresionantul volum de constructorilor de maşini,
Calitate în execuţie, operativitate gîndire şi inteligenţă dă teritorială a tarii pentru constituirea tor ca
ruit noilor . edificii. Este un detaşament puternic
rezultatul firesc al unor in rîndul oamenilor mun I
în livrarea produselor deschideri fără precedent Nicolae Ceauşescu, a pre cii din Judeţul Hunedoa
stabilite de istoricul Con zenţei nemijlocite a iubi ra. Relevant, în acest
Uniiato economică lînără să şi din timp a fabri Nicolae Ceau.şescu referi - gres al IX-lea a! partidu tului nostru conducător in' sens, este laptul că dacă
(în iunie a.c. împlineşte caţiei, înccpînd do la do tor la organizarea de în lui, care a descătuşat u- mijlocul constructorilor de in 1965 construcţia do ma
nouă ani de existenţă), în cumentaţia tehnică şi treprinderi, secţii, atelie riaşe forţe creatoare şi pe maşini hunedoreni. Au ră şini ocupa locul cinci in
treprinderea de confecţii pînă la repartizarea pe re specializate în produc străbunele plaiuri ale Hu mas neşterse în memoria economia Judeţului, in
Vulcan a fost racordată maşini şi muncitori, un ţia destinată beneficiarilor nedoarei, materializate în oamenilor muncii de la 1987 ea se situa pe cea
în foarte scurt timp la control riguros pe între externi, şi la I. G. Vulcan crearea unei autentice întreprinderea de utilaj de a treia treaptă, după
circuitul comerţului ex gul flux tehnologic, livra aceste sarcini şi orientări industrii constructoare ds minier Petroşani momen minerit şi siderurgie. Grăi
terior, în 1981 livrînd pri rea produselor la terme se materializează consec maşini. înainte ds toate tele vizitelor tovarăşului tor este, de asemenea
mele produse unor parte nele stabilite sau chiar vent, cu abnegaţie şi răs- însă, acesta este rezulta Nicolae Ceauşescu, liecare laptul că in 1987 număru :
neri de peste hotare. în devăns. Rigoarea în pun dere munci torească. tul firesc al unei condu dintre ele constituind o oamenilor muncii care Iu
„Am înţeles că producţia organizarea proceselor de „în prezent, cîte patru ceri clarvăzătoare, revo nouă şi importantă treaptă erau in acest domeniu era
pentru export presupune producţie, disciplina con brigăzi, po două schim luţionare, profund ştiinţi spre ceea ce reprezintă de cinci ori mai mare
buri, lucrează exclusiv fice, promovată cu consec astăzi I.U.M. Petroşani, In decit in 1965, că valoarea
ACTIVITATEA PE EXPORT pentru export, însă atunci venţă in cei 23 de ani de mecanizarea întregului mi producţiei industriale a
cînd este cazul mobilizăm cînd în fruntea partidului, nerit din Valea Jiului. încă crescut in această perioa
calitate e dinamism • eficienţă la această activitate între a destinelor patriei se' de la prima vizită, secre dă dc peste 11 ori.
gul colectiv, releva tova află tovarăşul Nicolae ■ tarul general al partidului In această perioadă de
Româ
a trasat sarcina ca între
capacitate' do adaptare o- răşa Vickma Roşea, se Ceauşescu, ctitorul moderne, prinderea (pe atunci o excepţie, pe care cu în
dreptăţită mîndrle intre-
niei
socialiste
perătivă la exigenţele de I.C. VULCAN cretarul comitetului de in ansamblul unei aseme uzină de reparaţii) să de
noutate şi modern, ri partid al întreprinderii, nea politici vizionare, de vină o unitate reprezen VALENTIN NEAGU |
goare şi punctualitate în în atenţia birourilor or dezvoltare echilibrată, ar
execuţie şi în onorarea tractuală şi a muncii de ganizaţiilor noastre de monioasă a tuturor ramu- tativă de construcţii de (Continuare in pag. a 2-a) |
maşini miniere din tară
comenzilor,' ne spunea termină desfăşurarea u- bază se află permanent
deunăzi economista Mar nei activităţi productive modul în care se deru
gareta Zeides, directoa fluente, realizarea ritmi lează producţia de export,
rea întreprinderii. Ca ur că a prevederilor de plan. înccpînd de la aprovizio
mare, am adoptat un ştii „în acest context, nouă, narea cu materie primă,
de organizare şi condu creatorilor de modele, ne urmărirea zilnică a fabri
cere adecvat, am creat revine o mare responsa caţiei, pe faze de execu
un climat optim de mobi bilitate, aprecia Piroska ţie, inleryenindu-se ope
lizare .şi angajare a co Incze. Trebuie să gîn- rativ, prin controlorii de
lectivului pentru reali dim, să căutăm, să ino calitate, acolo undo osie
zarea unor produse de văm modele cit mai ini necesar, pînă la expedie
calitate cil mai bună, prin rea produselor spre bene
care să menţinem bene moase, mai elegante — ficiari. Aş mai menţiona
ficiarii şi să-i atragem şi pentru că moda, mai ales hărnicia şi dăruirea în
pe alţii spre mărfurile cea feminină, este într-o muncă ale unor lucrătoa
noastre. Şi ne-am per permanentă schimbare —, re ca Adela Matei, Vic
fecţionai an do an acti prin care să fim solicitaţi toria Eno, Carolina Ban-
vitatea, a crescut volu de beneficiarii externi. bazi, Aurica Fornade, Vn-
mul producţiei, ne-am îm Şi pot spune că pînă a- tica Dogarii, Gabriela
bunătăţit relaţiile cu par cum am reuşit să satis Slăbii, Mariana Bogdan,
tenerii externi, care şi-au facem deplin preferinţele Elena Bădulescu, Zori na-
înnoit continuu comen partenerelor din Uniunea Turculeanu, Elena Lu-
zile, nil am primit de Sovietică, unde fustele din kacs, Floarea Vasile, cu
la ei reclamaţii sau re stofă pentru femei şi ro
fuzuri pentru calitatea chiţele pentru fetite sînt resaloria de matas.* Deva, secţia ţcsuioi^c. (u muua responsabilitate pentru cali
produselor". tot mai apreciate". DUMITRU GHEONEA tatea ţesăturilor munceşte şi ţe'sâtoarea Sabina Stan. Aju torul dc maistru Ion Corrioş
La întreprinderea de Aşa cum prevăd docu mai adaugă şi faptul că, deşi lucrează la o grupa de şase maşini, ea realizează ţesături
confecţii Vulcan se cu mentele Conferinţei Na (Continuare în pag. a 2-a) de mare complexitate, desti nate exportului.
noaşte bine că realizarea ţionale a partidului în do £ — • — # • - • - a - « — • — * — • — * — • — - «
producţiei pentru export meniul exportului, cum a
cere o pregătire minuţioa recomandat t. o v a r ă ş u 1
în sprijinul valorificării eficiente a potenţialului
productiv ai pămîntului
Personalul muncitor do Cărpiniş şi altele. Dalele oficiul nostru au partici cioasă a îngrăşăminti joi
la Oficiul de studii pe oferite do lucrarea dc pat la întocmirea docu şi 'amendamentelor cat-
dológico şi agrochimice bonitare ecologică a teri mentaţiilor pentru redarea caroase pe solurile acide
Deva, care-şi desfăşoară toriului judeţului nostru în circuitul agricol a Amintiih că în anul trocul
activitatea pe principiul au stat la baza micru- unor terenuri neproduc s-a făcut corectarea acl-
autofinanţării, aduce o zonării, ceea ce asigură o tive. di lăţii soiului pe mai
contribuţie însemnată la mai bună amplasare a O atenţie aparte acor mult de 3 200 hectare.
punerea în valoare a po culturilor în raport do dăm realizării studiilor În scopul punerii de
tenţialului productiv al gradul de favorabilit.atc agrochimice, caro stau la pline în-valoare a poten
pămîntului. în acest scop, ţialului productiv al pn-
pe agenda de lucru a- mînluiui, în acest an ne
vem înscrise sarcini im preocupăm de reactualiza
portante pentru înfăptui rea studiilor pedologice
rea obiectivelor stabilite şi bonitarea la nivel de
de Congresul al XIIT-lea parcelă în C.U.A.S.C. Gă
şi Conferinţa Naţională din agricultura ina, efectuarea de studii
ale partidului, a impera pedologice pe păşuni mon
tivelor noii revoluţii ri- tane clin Parîng, Retezat
grare. ^ al solurilor. O altă lucra baza măsurilor ce se în şi Şureanu, cartarea agro-
între altele, putem a- re importantă o consti treprind in fiecare uni chirnică pentru cel do-al
minţi că in ultima pe tuie bonitarea ecologică tate agricolă pentru ob treilea ciclu, asigurarea
rioadă au fost efectuate la nivel de parcelă, ac ţinerea unor producţii a- documentaţiilor pentru n-
studii pedológica pentru ţiune încheiată în consi grieole sigure şi stabile menajarea unor versanţi,
proiectele de amenajare liile unice agroindustriale Experienţa G.A.P. lîomos. asigurînd totodată îndru
antierozională a versan- marea acţiunilor dc ame
ţilor Şoimuş—Birsău, Pui Geoagiu, llia, Brad, Si Ostrov, Simeria, Rapoltu liorare a solului prin
— Băieşti, Geoagiu — Cig- meria, Orăştie şi Deva. Mare şi altele, care la aplicarea amendamentelor
mău, Tolia—Sîntămăria do De asemenea, în ultimii 2—3 ani repetă studiile caîcaroase şi a îngrăşă
Piatră, Nandru—Pe.şlişu ani s-a trecut la efec agrochimice, demonstrează mintelor, în care scop
Mic, de desecare în zone tuarea studiilor pedologice cu prisosinţă necesita răspuri dem sol ici lă ri io r
Ca rod al gt ncUrii creatoa re a oamenilor muncii <le la şi agrochimice pentru tea şi însemnătatea ana
I.iYI. Barza, la descărcarea vagoneţilor de minereu se u- le Aurel Vlaicu_______ Piş- specialiştilor clin unităţile
l.iJizează acum o instalaţie de curăţare mecanizată a vago- chinţi şi Sălciva —• Pojoga. fundamen tarea proiectelor lizelor agrochimice ale do producţie.
neţilor, climiiuridu-.se astfel situaţiile cînd uneori vago- de irigaţii pentru Simeria şi cunoaşterea potenţia solului. în raport de da
neţii se întorceau în sutile iau cu aproape jumătate în — Şoimu.ş, do înfiinţare lului productiv al pajişti Dr. AVRAM JAMPA,
curcăturii de la transporturile anterioare. tele oferite de aceste stu
Foto NICOLAE GHEORGH1U a plantaţiilor noi la Ge lor montane. în acelaşi dii s-n stabilit aprovizio pedolog
oagiu, Birsău, Şoimuş, timp, specialiştii de la narea şi aplicarea judi la O.S.P.A. Deva
