Page 54 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 54
, 'oq. 2 DRUMUL SOCIALISMUL
Realizarea producţiei fizice, îndeplinirea indicatorilor
0 impresionantă izbîudă
de eficientă-obiective centrale ale activităţii a acestui timp eroic
By i
Rezulta lele obţinute de rea generală să analizeze diu al producţiilor atinse. sau o secţie şi dirijarea miorii
Combinatul siderurgic lipsa- de eficienţă a ac Dacă am fi reuşit aceasta, forţelor colective spre o- (Urmare din pag. 1) tăzi de zece ori mai multe saţi -
„Victoria" Călan în anul tivităţii prin propriile în 1987 am fi realizat un biectivele majore ale pla utilaje miniere complexe «Jo şo
**oşa»
1987 au fost cu mult sub lipsuri, existente atît la plus de circa 100 000 to nului de producţie. „La gul popor român o nu .decit in 1965 pentru uni brie—i
nivelurile planificate. Din locurile de muncă din ne de fontă şi, implicit, greutăţile proprii ale meşte „Epoca Nicolae tăţile centralei minereuri (ierii
terioai
această cauză, recenta a- care fac parte, cît şi în în cadrul acordului glo combinatului nostru — a- Ceauşescu", s-au înălţat lor Deva, precum şi pen iebrun
dunare generală a oame a c t i v i t a t e a persona bal, fondul de retribuire răta Envin Schmith — se viguros unităţi de interes tru alte întreprinderi din 9 va
nilor muncii a avut o mi lă. „Dacă în anul 1987 — ar fi sporit cu aproape adaugă şi altele create republicări, care satisfac ţară. Puternic angajat şi în vei
misirii
siune deosebită, desfăşu- arăta Ioan Văcarlu — 3,3 milioane lei. Acum, de furnizorii de utilaje. tot mai consistent nevoi profund implicat in ampla auto.
rîndu-şi lucrările într-o ne-am realizat planul la cînd a trecut mai mult de Arăt aici că mai întîrzie le unei producţii indus şl complexa activitate a
atmosferă de responsabili cocs doar în proporţie o lună din 1988, putem a- livrarea unor utilaje im triale de mare importan constructorilor de maşini
tate şi exigenţă sporite de 75 la sută, aceasta în răta că proclucţia zilnică portante unităţi furnizoare ţă pentru economia na a judeţului este şi colec vey.u
fată de lipsurile existente, seamnă că . nici activita de fontă cenuşie a atins ca „Unio" Satu Mare, I.U.T. ţională. Tot în vatra de tivul celei mai tinere cti La
U.T.C.
de puternică mobilizare tea desfăşurată de noi nu un nivel mediu mai bun Bistriţa, l.U.C.P. Rîmnicu cărbune a Văii Jiului, torii In acest domeniu : sideru
şi angajare revoluţionară s-a ridicat la un nivel şi există condiţii obiec Vîlcca, I.U.T. Buzău şi I.P.S.R.U.E.E.M. se pre I.P.S.R.U.M. Deva. Actul fac ir
pentru îndeplinirea inte mai mare de eficienţă. tive pentru asigurarea altele". zintă cu o contribuţie de de naştere - 10 ianuarie curs ia
grală a sarcinilor de plan Lipsuri au fost destule, unor creşteri în continuare, Din complexitatea pro seamă in ceea ce înseam 1985. In 1987 producţia febru«
unde
pe 1988 şi pe întregul Au avut loc abateri de la mai ales în ce priveşte blemelor analizate în a- nă continua modernizate era de trei ori mai mare hori Ic
cincinal. Analiza critică, dunarea generală a oa şi mecanizare a mineri decit la început ! rene“.
tare,
amănunţită a neajunsuri menilor muncii din C.S.V. tului. In doar ciţiva ani Pentru a ne forma o nnlâ,
lor manifestate, spiritul AUTOCONDUCERL-A Călan s-a desprins cu de căutări şi eforturi, oa Imagine cit mai oproplală reuşit.
comunist, deschis de a- C.S. „Victoria" Călan putere concluzia de a se menii . acestui colectiv, al de potenţitalul dc care acest
bordare a problemelor ce MUNCITOREASCA acţiona în continuăro cu căror număr s-a dublat dispune judeţul in acest SUCCCJ
norale
concură la realizarea in fermitate pentru reali din 1978 încoace, au reu domeniu, trebuie să sub trecut
dicatorilor fizici şi valo î N A C f l U N E zarea produselor do bază şit să transforme substan liniem in acest context pîrtio
rici de producţie, preocu la nivelurile planificate şi ţial structura producţiei, contribuţia secţiilor de întrec t
te
pările pentru desfăşurarea disciplină, au existat si ponderea fontei de calita de o bună calitate. în pro să o adapteze marilor ce construcţie o maşinilor şi Metal i
întregii activităţi in de-' tuaţii cînd reţetele de fa te superioară în totalul ducţia de fontă este nece rinţe ale prezentului. In utilajelor siderurgice de
plină ordine şi disciplină bricare a cocsului s-au producţiei. Vom acţiona sar să fie stăpînite şi res stalaţii şi echipamente la Hunedoara şi Călan, dc B3 I
au fost cileva din tră schimbat foarte des (une pentru creşterea răspun pectate procesele de ali pentru subteran, agregate echipamente energetice de raţii I
„Apoi
săturile caracteristice ale ori s-au utilizat şi cile 4 derii în formarea stivelor mentare a furnalelor, re hidraulice, sisteme de dis la Mintia şi Haţeg, toate fi.\p07,
lucrărilor adunării ge reţete într-o zi !). ori nu de omogenizare, întreţi gimul termic şi evacuarea tribuţie, maşini de montat înmănuncheate intr-un ne artişti
nerale. s-a menţinut permanent nerea benzilor de trans fontei, mersul optim al panouri, stilpi hidraulici, contenit efort de a mate tor L <
29
sint
electronice
produsele
Darea de seamă a con un regim termic cores port, păstrarea şi manipu agregatelor. Inginerii şi doar o parte din ceea ce rializa marile sarcini cu Iluştri
siliului oamenilor muncii punzător — ceea ce a pro larea materiilor prime". tehnicienii, maiştrii şi toţi se concepe şi realizează care au fost investite, de vi-nt
Slll)|U
prezentată de ing. Iosif dus defecţiuni şi opriri Rolul cadrelor cu munci conducătorii proceselor de astăzi aici. a răspunde prin fapte pictor
lacob, directorul combi accidentale ale instalaţii de răspundere în depăşirea producţie trebuie să re Poate că cel mai edi demne, imperativelor stabi
natului, a relevat de la lor. Ne angajăm să eli unor greutăţi şi conduce zolve zi de zi problemele ficator exemplu in ceea lite de Congresul ol XIII-
început că în bilanţul minăm din activitatea rea efectivă a activităţii tehnice legate de soarta ce a însemnat ascensiunea lea şl Conferinţa Naţio
activităţii pe 1987, faţă noastră neajunsurile sem productive a fost subliniat producţiei, de condiţiile Industriei constructoare de nală ale partidului. Toate
de nivelurile prevăzute, nalate, să întărim disci cu pregnanţă do mai reale existente în fiecare maşini hunedorene in a- 'împlinirile şl succesele în
au fost înregistrate im plina, şi să acţionăm cu mulţi vorbitori. Ioan Be loc de muncă. Anul 1988 ceşti ani de glorie este registrate in aceşti ani nu
portante restanţe la pro ioate forţele pentru tra rar, Traian Horvat, Ar trebuie să însemne pen drumul parcurs de Între reprezintă altceva decit DE\
dusele fizice de bază — ducerea în viaţă a sarci deal Gheorghiu, Dragomir tru siderurgiştii din Că prinderea mecanică Oraş- un profund omagiu pe stei ii
ale
fontă, aglomerat, semi- nilor stabilite de secreta Balintoni, Gheorghe Şte lan îndeplinirea sarcini tie. De la citeva ateliere care constructorii de ma-' 1IUN1
cocs şi cocs fluidizat, cocs rul genera] al partidului, fan, Gheorghe Mânu şi lor fizice şi valorice de de industrie locală in şini hunedoreni il aduc In Ni
metalurgic, piese turnate t o v a r ă ş u l Nicolae alţii au adus în prim-plan plan, finalizarea lucrări 1965, caro produceau bol- celui mai iubit fiu al po /
din fontă, ceea ce a afec Ceauşescu, la Conferinţa problema implicării tutu lor puse parţial in func ţari, cărămidă, plite şi gră porului, secretarului gene LoCUI c
tat îndeplinirea sarcinilor Naţională a partidului ror oamenilor şi îndeosebi ţiune, crearea condiţiilor tare pentru sobe —, as ral al partidului, tovarăşul căra)
la producţia marfă şi la din 1987, precum şi la a şefilor proceselor de pentru intrarea în produc tăzi aici se realizează Nicolae Ceauşescu, şi cu sarul
productivitatea muncii. recenta plenară a Consi producţie în rezolvarea ţie a unor noi capaci strunguri de înaltă tehni prilejul împlinirii a 20 de /^ra
iml>r
Din aceste cauze, precum liului Naţional al Oame operativă, la faţa locu tăţi, îmbunătăţirea calită citate, maşini de găurit, ani de la adoptarea Legii uat (
şi datorită depăşirii nor nilor Muncii". lui, a problemelor legate ţii cocsului şi a fontei, batiuri complexe, freze u- privind noua organizare O fa
melor de consum la prin Asupra situaţiei neco de organizarea fluxurilor respectarea strictă a pro niversale ş.a. administrativă a teritoriu (Culţi
Cor tu
cipalele materii prime, respunzătoare privind uti de fabricaţie, ridicarea ca gramelor de reparaţii, lui patriei, moment im r-II i
materiale, combustibili şi lizarea agregatelor side lităţii produselor, îmbu păstrarea curăţeniei la O veritabilă capacitate portant in dezvoltarea e- NEA
energie, a cheltuielilor din rurgice de bază s-au nătăţirea reviziilor şi re toate locurile de muncă, creatoare au demonstrat-o conornico-socială a tuturor ţian
activitatea de întreţinere oprit şi alţi vorbitori. întărirea ordinii şi disci în aceeaşi măsură con LA :
rese) ;
şi reparaţii, nu s-a reali „Sînt cu toiul de neadmis paraţiilor, corelarea tu plinei în combinat. structorii de maşini de la localităţilor României so cia, s
zat proclucţia netă, iar indicii de utilizare exten turor activităţilor ce se Crişcior care asigură as cialiste. eltorc
cheltuielile totale şi ma sivi şi intensivi înregis desfăşoară într-un atelier MARIN NEGOtTA Pînă
toa nu
teriale la 1000 lei pro traţi la furnale, îndeosebi Norul
ducţie marfă au fost la cele de 1000 mc — MANIFESTĂRI (Sioai
substanţial depăşite. Prin arăta Nicolae Vonica. Cu POLITICO- HAR?
(.Mine
urmare, în 1987 combina toate progresele făcute In centrul dezbaterilor la invăţămintul politico- Călăr.
tul siderurgic a desfăşu la secţia a H-a furnale, EDUCATIVE Opon
rat o activitate nerenta rii“ t
bilă, fapt care i-a deter trebuie să arăt în mod • „Luna cărţii Ia sale" HAI:
(Casa
minat pe toţi cei ce au autocritic ci\ nu am men ideologic, realizarea sarcinilor de producţie a prilejuit, Ia Vet el, o tec; :
luat cuvînlul în aduna ţinut constant nivelul me- mic
instructivă şi plăcută Îji- Score
Trăsătura dominantă a denţiind buna pregătire ale muncitorilor de la aglo- (Unire ' a cititorilor cu MKRT
riopof
dezbaterilor învăţământu a cursanţilor. meratoare şi de la furnale scriitorul Ga vrii Mă rea nu A nasi
lui politico-ideologic or Luînd cuvînlul în ca (Vaier Lupoun). S-a impus (Vladimir Pop) şi cu car
ganizat la Combinatul si drul dezbaterilor, furna- ca fiecare om, la locul ţile sale pen tiu copii. Un
derurgic Hunedoara — a- listul Mihai Aciobăniţei, său de muncă, să depună stand de carte a prezentat
vînd ca temă „Documen cauperistul ioan Opriţa, eforturi stăruitoare pentru
tele Conferinţei Naţionale lăcătuşul Nicolae Moise, ca utilajele să fie între lucrarea „Livada" — mult
a partidului, despre pro maistrul mecanic Antoniu ţinute exemplar, iar repa îndrăgită do copii. Dinlo-
fundele transformări re Popa au relevat analiza raţiile să fie realizate de gul viu dintre cititori si
voluţionare din anii con profundă, întemeiată pe calitate (Antoniu Pop, autor a relevat preocupă
strucţiei socialiste. Suc argumente ştiinţifice, pe maistru mecanic). rile scriitorului, frumuse
cesele istorice obţinute de care secretarul general în acelaşi timp, s-a re ţea ilustraţiilor care înso
poporul român, sub con al partidului a întreprins-o levat activitatea energică ţesc poemele sale,
ducerea partidului, a se In Raportul la Conferinţa desfăşurată de organele creaţii dedicate
cretarului său general, Naţională referitor la eta şi organizaţiile de partid mici. Cu acelaşi
t o v a r ă ş u l Nicolae pele parcurse de ţara pe linia modernizării per
Ceauşescu, în edificarea noastră în cele aproape manente a proceselor de Gavril Mărcauu a
noii societăţi socialiste patru decenii şi jumătate producţie şi utilajelor, care clin noua sn carte —
multilateral dezvoltate. care au trecut de la vic să conducă la creşterea tecul sevei", în curs de a-
:
Stadiul actual al dezvol toria revoluţiei de elibe productivităţii muncii, re pariţie la Editura Ion
tării societăţii socialiste rare socială şi naţională, ducerea efortului fizic, re Creangă.
în România" — a consti antifascistă şi anliimpe- cuperarea şi refolosirea
tuit-o adeziunea deplină a rialistă. Au fost puse cu unor piese de schimb şi • „Productivitatea mun
Fabrica iţe îjuâlţăminio „Corvinul*» din Hunedoara. La comuniştilor de aici la pregnanţă în evidenţă re subansamble, recuperarea cii în construcţii“ a fost
locul său de munci* din sec (ia croit, muncitoarea Mari a politica partidului şi sta zultatele de prestigiu ob şi valorificarea energiei tema consfătuirii organi
Koreji se numără printre Iu crâtoareie cele mal harnice. tului nostru. în acelaşi ţinute de poporul nostru rezultate de la caupere
zate la clubul ..Construc:-’ ■
timp, ei s-au angajat ca, în perioada deschisă de în procesul de- turnare torul" Deva, la care au
Calitate în exeeuţie împreună cu întregul co partidului. al IX-lea al (Ion Drăghicescu — mais participat ingieri, maiş
Congresul
lectiv de oameni ai mun
tru, Ion Arteanu — nor-
cii, să acţioneze neabătut Au fost înfăţişate, deo- mator, ing. Cristian Ata- tri, tehnicieni şi econo
(Urmare din pag. 1) din partea unor parteneri peii'tru materializarea sar potrivă, succesele oame nasescu, Ioan Petraş — mişti de la brigăzile 1 si
externi. „Din punctul cinilor şi indicaţiilor cu nilor muncii din combi maistru, Aurel Bobar, 2, A.S.I.M. şi Oficiul de
importante contribuţii la nostru de vedere, releva prinse în Raportul pre natul siderurgic hunedo- Nicolae Pop — furnalişli). calcul al T.A.G.C.M. De
activitatea de export a Margareta Zeides, .sîntem zentat înaltului forum de rean în dezvoltarea şi Sini aspecte ale unei va. în cadrul dezbaterilor,
întreprinderii". pregătiţi să executăm toa secretarul general al parti diversificarea producţiei munci pline de responsa ing. I.iviu Ţibenschi, şef
Acţionîhd în deplin spi te comenzile la export; dului, să realizeze şi să de metal, în asimilarea bilitate evidenţiată în oficiu de calcul, ing. Mir-
rit de angajare şi respon producţia pe întregul an depăşească sarcinile de unor noi produse de dezbaterile la învăţămîn-
sabilitate muncitorească, este contractată; dispu producţie. înaltă performanţă cerute tul politico-ideologic, im cea Şurcă, ing. Zacheu
ferm hotărît să-şi înde nem de capacităţi şi de La cursurile politico- de programele prioritare plicat direct în realiza Josan au adus în atenţie
plinească exemplar toate personal, de organizare educative de la Secţia a din economia naţională. rea sarcinilor de produc calitatea şi siguranţa în
prevederile de plan, co tehnologică. în funcţie de Il-a furnale, schimburile Accentuarea laturilor ca ţie, o dovadă a spiritu construcţii, probleme ale
lectivul I. G. Vulcan a materia primă ce ne va fi A (propagandist — Ale litative, intensive ale ac lui revoluţionar de care
ajuns azi să exporte peste livrată, ne vom putea ono xandru Szilaghi) şi B (pro tivităţii au solicitat efor- sînt animaţi comuniştii, muncii în acord global,
80 la sută din volumul ra toate obligaţiile. ne pagandist — Ludovic Zu- tu ri tehnico-organ izatorice noutăţi în instalaţii pentru
total al producţiei (creşte vom depăşi planul la acest dor), de la Aglomeratorul deosebite. Pentru creşte toţi oamenii muncii de la construcţii. Prof. Elena
C.S.ll. pentru traducerea
rea faţă de 1981 fiind, în indicator. Luna ianuarie 11, schimbul B (propagan rea cantităţii de fontă a Tămăşan a prezentat ul
acest domeniu, de cinci am încheiat-o cu un dist — Alexandru Stânei), In viaţă a hotărârilor Con
ori), să nu înregistreze spor do 400 000 lei. Sîn- prezenţa a fost de sută fost nevoie de o perma ferinţei Naţionale a parti timele noutăţi tehnice a-
refuzuri sau reclamaţii, să tem angajaţi in conti la sută, iar discuţiile s-au nentă ridicare a nivelului dului. flate în biblioteca sin
primească noi solicitări nuare..." dovedit antrenante, evi- de cunoştinţe profesionale MINEI BODEA dicală a T.A.G.C.M.