Page 57 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 57
, I
*
! în întîmpînarea Conferinţei pe ţară !
• a preşedinţilor consiliilor populare \
■ Satele comunei — pe coordonatele
; înfloririi armonioase, echilibrate
j Dobra - atestată cJe-a spirituală a celor 4 800 nistrarea comunelor llia >
I lungul secolelor ca un mic de locuitori. şi, respectiv, Veţel. *
' tirg în care alături de - Acum 20 de -ani - Desigur, in prefacerile *
| agricultori îşi desfăşurau subliniază loan Fonoage. înnoitoare ce au urmat in J
* activitatea şi mici. meşte- vicepreşedintele biroului comună după noua organi- -
J şugari — are astăzi o executiv al consiliului popu zare administrativ-terito- j
r
Anul XL, nr. 9 409 JOI, 18 FEBRUARIE 1988 pagini - 50 bani ’ înfăţişare de nerecunoscut, lar comunal, harta comu rială, un rol însemnat c- ,
ţ Perioada inaugurată de nei era cu totul alta. venea consiliului popular, I
. Congresul al IX-lea al implicat in realizarea pro- 1
I partidtilul, epoca cea gramului de dezvoltare in '
• mai bogată In împliniri 20 ele ani de la prolil teritorial, de coor- j
Plenara lărgită a Consiliului National epocă le- reorganizarea donator al mai lucrărilor de '
a
|
din
îndelungata
istorie
mare. In |
amploare
locuri,
acestor
»
j gată de numele şi activi- administrativ- cei 20 de ani care au ,
; tatea revoluţionară a ce- trecut de atunci, produc- 1
ai Agriculturii, industriei Alimentare, român, iova- teritorialâ a ţârii crescut cu cîte 1 500—2 000 •
ţiile la griu şi porumb au J
i lui mai iubit şi stimat liu
I al poporului
' tăşui Nicolae Ceausescu, kg la ha. La cultura Isgu- I
I o adus şi acestei comu- Roşcanii şl Lăpuşnicul e- melor, C:A.P. Dobra a de- '
Silviculturii şi Gospodăririi Apelor transformări în- rau, la rîndul lor, centre venit una dintre unităţile ■
! ne, ca tuturor localităţilor
mari
producătoare,
J
pro-
J
patriei,
' noitoare iară precedent. de comune cu un număr ducţiile ajungind la 18 000 »
de 17 sate. O dată cu
Reorganizarea adminis- - 19 000 kg/ha. Elective- l
Miercuri, 17 februarie, al Apelor, Ministerul Con logestiunii ccononiico-fi- , trativ-teritorialâ a ţării — organizarea administra- le de animale au spodt ,
au începui în Capitală lu tractării şi Achiziţionării nanciare. ] strălucită materializare a tiv-teritorială, satele s-au
crările Plenarei lărgite a Produselor Agricole, pre 3. Program de măsuri comasat, trecind la comu an de an, un aport In- I
Consiliului Naţional al A- cum şi din organele jude privind organizarea şi des ' preocupării constante a N şt na Dobra, iar din fosta semnat la realizarea pro- J
partidului
conducerii
griculturii, Industriei Ali ţene ale acestora, spe făşurarea campaniei agri I comună Roşcani s-au des gramului de autoaprovizio- |
mentare, Silviculturii ş.i cialişti şi lucrători din cole de primăvară. statului pentru mai buna nare avind gospodăriile -
Gospodăririi Apelor. unităţile agricole de stat ' lolosire a bogăţiilor na- prins satele Bătrina, Faţa populaţiei. Pentru toate J
4. Raport privind înde | turale şi resurselor de Roşie, Răchlţeaua, Piatra, cele patru cooperative a- ,
Convocată din iniţia şi cooperatiste, din cele plinirea programelor spe - muncă ale fiecărei zone — gricole de producţie s-au i
tiva tovarăşului Nicolae do învăţămînt şi cerceta ciale în domeniul agricul j a însemnat şi pentru a- care formează azi comuna construit seda noi, s-au |
Ceausescu, secretar gene re agricolă, 'activişti do turii, industriei alimenta , ceastă aşezare schimbări Bătrina. Do asemenea,
ral al Partidului Comu partid, ai organizaţiilor de re, silviculturii şi gospo 3 radicale nu numai în grupuri de cîte trei sate ESTERA SI NA I
nist Român, preşedintele dăririi apelor în anul | geografia economică, ci ce aparţineau de Lăpuş-
Republicii Socialiste Româ masă şi obşteşti. 1987 şi măsurile co se im j şi in viaţa materială şl nic au trecut in admi (Urmare din pag. a 3-a) j
nia, plenara analizează Participanţii la plenară
probleme de importanţă au adoptat, în unanimita pun p-;nl.ru realizarea in
deosebită privind modul tegrală a prevederilor a-
te următoarea ordine de
cum s-a desfăşurat activi < estora în anul 1988.
zi :
tatea pentru realizarea 1. Raport cu privire la 5. Hotărîrea-Chemare a
sarcinilor pe anul 1987 şi planul de dezvoltare a a- Plenarei Consiliului Na Din munca şi realizările ceferiştilor
măsurile Ce trebuie între griculturii, industriei ali ţional al Agriculturii, In
prinse pentru îndeplini dustriei Alimentaro, Silvi
mentare, silviculturii şi şi au redus staţionarea lor cu operativitate spre
rea în cele mai bune con culturii şi Gospodăririi A- Regularitate
gospodăririi apelor pe în tranzit cu manevră beneficiari, încărcării la
diţii a indicatorilor de pelor. şi siguranţa
anul 1988, bugetele de cu 0,48 orc pc vagon capacítale şi siguranţei
plan pe 1988, în aşa fel venituri şi cheltuieli şi Tovarăşul Cornel Pa între lucrătorii cei mai circulaţiei. După o lună
îneît acest an să fie deci măsurile cu trebuie între coste, membru supleant ai Lucrătorii din staţia harnici ai staţiei se nu şi jumătate din an, oa
siv pentru înfăptuirea ho- Comitetului Politic Exe C'.F.R. Petroşani desfă mără Ştefan Toacă, Se menii muncii de aici se
prinse pentru îndepli- şoară o activitate susţi rafim Voi ca, loan Nulă prezintă cu frumoase rea
tărîrilor Congresului al cutiv al C.C. al P.C.R..
rca exemplară a sarcini nută şi rodnică, îndepli- şi alţii. (loan lina, co lizări : depăşirea planu
XIII-lea al Partidului Co lor de plan şi prevederi viccprim-ministru al gu nindu-şi constant preve respondent). lui la tone expediate cu
munist Român în dome lor programelor speciale vernului, preşedintele Con derile de plan la indica 17,1 la sulă şi a sarcinii
niul agriculturii. pe trimestrul î şi .pe în siliului Naţional al Agri torii specifici muncii lor Mărfuri expediate statice pe osie cu 31.4
împreună cu membrii tregul an. culturii, Industriei Alimen şi asigurind circulaţiei în plus la sută, reducerea staţio
feroviare deplină regula
nării vagoaneloi la incăr-
Consiliului Naţional al A- 2. Raport cu privire la tare, Silviculturii şi Gos ritate şi siguranţă. De carc-descărcare cu 10.81
griculturii, la lucrările activitatea organelor co podăririi Apelor, a pre la începutul anului, în Şi in staţia de cale la sută şi asigurarea re
plenarei participă primii lective de conducere din zentat raportul înscris la cinstea „Zilei ceferişti ferată lîîrcea, unde se gularităţii circulaţiei în
manipulează zilnic în
lor", ei aii realizat sarci
secretari, şi secretarii pen- unităţile agricole de stat primul puncl al ordine na statică şi regularita semnate cantităţi do măr procent de 100 la sută.
iru probleme do agricul şi cooperatiste, consiliile de zi'. tea circulaţiei în procent furi, se dă atenţie spo (Vasile Grigora.ş cores
pondent).
tură ai comitetelor jude unice agroindustriale, în Raportul de la cd doilea de 100 la sută, au de rită reducerii timpilor de
ţene de partid, organiza treprinderile şi unităţile punct al ordinu de zi a păşit tonajul brut pe tren încărcare - descărcare a (Continuare în pag. a 3-a)
vagoanelor şi expedierii
torii de partid — pre de industria alimentară, fost prezentat de tovară marfă cu 1,35 la sută
şedinţi ai consiliilor unice silvicultură şi gospodări şul Vasile Bărbu (eseu, se
agroindustriale de stat .şi rea apelor, organele ju cretai' al C.C. ai P.C.R. Atenţia întregului colectiv să se
cooperatiste, cadre cu deţene, centralele şi mi în continuare, partici ÎN ZIARUL DE AZI :
munci de răspundere din nisterele din componenţa panţii au studiai, celelal concentreze ia sporirea producţiei
Ministerul Agriculturii, Consiliului Naţional ; mă te documente ce urmează Ş C O A L A
Ministerul Industriei Ali surile pentru creşterea ro a fi dezbătute. Ş I
mentare, Ministerul Silvi lului acestora în asigura Lucrările plenarei conti V I A Ţ A de lapte şi realizarea
culturii, Consiliul Naţional rea autoconducerii şi au- nuă. (pe.g. a 2-a)
• * — * — • — •------- • — • • ---------------------- * - • • celorlalţi indicatori!
Trebuie să relevăm de baza furajeră este .ordine
Calitatea şi diversitatea — coordonatele definitorii la început faptul că ia şi curăţenie. O dată cu
finalizarea, în luna decem
A.E.t. Vaidei, în vara tre
cută şi în toamnă s-a brie, a investiţiilor privind
muncit cu răspundere pen captarea, acumularea in
ale activităţii de mică industrie tru asigurarea unei >er- două rezervoare de mare
nări corespunzătoare a_ capacitate şi aducerea, prin
animalelor. Astfel, după cădere liberă, a apei in
înscrierea activităţii pro cuvîntare rostită de se duse ornamentale din be zică sortimentală, ta pro cum preciza inginerul complex, s-a rezolvat şi
ductive în cerinţele dez cretarul general al parti ton în valoare de 135 000 ducţia marfă, la prestări
voltării intensive — sar dului, tovarăşul Nicolae Iei, confecţii armături servicii, la export au fost
cină prioritară a actualu Ceau.şescu, la recenta ple 244 000 lei, reparaţii au generate de lipsurile pro A. E. I. V A I D E I
lui cincinal —-, folosirea nară a Consiliului Naţio to — 43 000 lei, reparaţii prii în organizarea opti
la maximum a resurselor nal al Oamenilor Muncii. acumulatori — 28 000 lei, mă a producţiei şi a mun
do materii prime şi mate cii, neasigurarea ritmici Nicolae Fisliş, directorul problema adăpatului co
riale iocale, sporirea ca tăţii în aprovizionarea asociaţiei, şi după cum respunzător al animalelor.
lităţii şi diversificarea tchnico-materială, utiliza am remarcat .şi noi, la toa S-au făcut eforturi pen
continuă a produselor — F.P.I.P.S. HUNEDOARA rea necorespunzătoare a te cele 9 adăposturi s-au tru asigurarea personalului
iată doar cîleva dintre capacităţilor de producţie efectuat lucrările de repa necesar, âtît a îngrijito
preocupările colectivului şi a forţei de muncă. raţii, dezinfecţie şi vă- rilor cît şi a mecanicilor,
Fabricii de producţie in — De curînd, în adu produse din cauciuc — ruire, elanşeizarea uşilor mecanizatori Im şi specia
dustrială şi prestări ser narea generală p repre 160 000 ici ş.a. Centrul Aşa cum ne-a cerut se şi ferestrelor. Au fost re liştilor. îşi desfăşoară ac
vicii Hunedoara. Am con zentanţilor oamenilor mun de interes al întregii ana cret arul general al parti vizuite şi puse la punct tivitatea in complex in
ginerii zool linişti A na Giţ
instalaţiile de alimentare
semnat zilele trecute cî- cii — remarca . maistrul lize l-a constituit însă re dului, tovarăşul Nicolae cu apă, cele de evacuare şi Nicolae Zallaría, cei
teva aspecte de muncă Petru Crişan, secretarul levarea neajunsurilor ce Ceau.şescu, în Raportul la a dejecţiilor şi de ilumi doi şefi de fermă, precum
din secţiile şi atelierele comitetului de partid aî s-au manifestat în activi Conferinţa Naţională, am nat, precum şi cele do pre şi tjnărui medic epizooto-
■fabricii, în care harnicii fabricii — am analizat, pe tatea consiliului oameni desprins învăţămintele ce parare a furajelor. Se log Liviu Blideanu în
lucrători acţionează pen bază de bilanţ, rezultatele lor muncii şi care au dus se impuneau din expe .poale spune că în această grijitorii sini în mare
tru înfăptuirea exempla obţinute de colectivul nos la neîndeplinirea sarcini privinţă s-a lucrat temei parte localnici, oameni har
ră a sarcinilor ce le re tru în anul trecut, res lor de plan la unii indi rienţa anului trecut şi nic, bovineic avînd asigu nici şi pricepuţi in creş
vin din documentele Con pectiv, realizarea peste catori economici şi de încă din primele zile ale rat microclimatul optim terea animalelor. Se poate
pe toată perioada cit vor
gresului al XIII-lea si prevederi a 37 tone piese eficienţă. S-a arătat des MIRCEA D1ACONU
Conferinţei Naţionale ale turnate din fontă, 8,7 to chis că minusurile înre fi adăpostite în grajduri. MIRCEA LEPĂDATU
Cu unele excepţii, în
partidului, din importanta ne praf de curăţat, pro gistrate la producţia fi (Continuare în pag. o 3-a) incinta complexului şi in (Continuare în pag. a 3-a)
