Page 58 - Drumul_socialismului_1988_02

in. 2 DRUMUL SOGA

Hâda
**rea
iduţia
Exoresia unei intense activităţi tra Ia
Pe Cabriela Huluţă, din
r i anul II mine ingineri ex­ ganizat. Dacă îţi organizezi mal multe confruntări pro- tor. Cind am intrebat-o drul îi
7.0 o teii
bine
munca,
al
dacă e adevărată „ştirea",
toarte
lesiónale.
informativ - formative - ploatări la zi, am cunos­ timp şi de studiu temei­ - O parte le-am trecut s-a s-a înfrumuseţat chipul noii
îmbujorat,
iar
Manifi
la
cut-o
minute
cîteva
moi
nic, şi de ore de Fecreere
I
după ce îl Intilnlsem nu­ pentru lectură, plimbare, cu bine. Altele mă aş­ mult : „Da, Adrian e în prozen
teaptă. Dar nu sînt nu­
în întrecerea organizată tivitate ştiinţifică, fiecare mele, alături de ale celor spectacole, poţi să şi tri­ mai confruntări de ordin anul V, preparare. Am Ing.
anul trecut de Inspecto­ cadru didactic şi-a pro­ mai buni studenţi care cotezi. Mi-am completat profesional. Doresc din hotărit, cu acordul pă­ Traían
ratul şcolar judeţean, în pus să participe anual cu au încheiat primul semes­ in acest an vestimentaţia tot sufletul ca in acest rinţilor, ca, după ce A- mată
care au fost antrenate u- o comunicare ştiinţifică, tru din actualul an de in- cu multe bluze tricotate. an să liu primită in rin- drlan va susţine exame­ lor d<
nitâţile şcolare cu profil să aibă cel puţin un elev văţămint şl sesiunea de nul de stat, să pornim ra ca
industrial, Liceul nr, 3 din participant la fazele su­ examene cu rezultate de Împreună in viaţă". nologi
Deva s-a situat pe locul perioare ale olimpiadelor prestigiu. Gabriela pre­ Adrian losip, ca şi Ga­ Iilor“.
a'l doilea. Rezultatele ob­ şcolare, la sesiunile de co­ cedase sesiunea din iarnă briela Huluţă, ca şl cole­
ţinute se datoresc efor­ municări ştiinţifice ori cu cu un alt examen. De C e r t i t u d i n i gii lor Mioara Topolni-
ului depus de către întreg creaţie, rezultat al pro­ fapt, cu două examene ceanu, Olga Barakonyi, TOGI?
colectivul de cadre di­ priei cercetări, cu care să de diferenţă, datorită că­ Dănuţ Dumitru (anul II), ligioa*
dactice, în frunte cu co­ se încadreze în prevederile rora a trecut de la invă- Nicolae Cotocea, Voichiţa pentri
muniştii, de către con­ concursului „învăţâmînt, ţămintul seral la cursurile Nicula, Adrian Florea, A- a soc
ducerea şcolii care a reu­ cercetare, producţie". Se de zl. Notele de 10 ob­ lexandru Trufa (anul III), mn d
şit să imprime un stiL de remarcă prin .strădanie, ţinute la examene (şl de dul membrilor de partid. Valter Cojocaru, Csergo tic cii
muncă capabil să con­ prin permanente căutări 9 la verificări), conduita - Şl vă ocupaţi şi de Biroul organizaţiei de Laszlo, llie lllescu, Gh. da“ •
ducă la rezultate pe care profesorii Constantin Pas- meritorie la cursuri, la surioara mai mică, aliată Tcodorescu (anul IV) sînt, drul (
instituţia le aştepta de o cu, Clemente Conslandin, activitatea obştească din in faţa primei trepte de partid cunoaşte această la Iacuitatea de mine, stu­ tentă
bună perioadă de timp şi, Rodica Cîrţînă, ing. Irina cadrul biroului A.S.C. pe liceu. dorinţă a mea. Conduita tervei
pe cit a fost posibil, să Sînjuan ş.a. grupa 3 014, preocuparea - îmi face plăcere s-o profesională, politică, ci­ denţi care îşi onorează ria C
vizeze chiar performanţa. O succintă vizită efec­ pentru propria pregătire ajut. vică, va confirma dacă prin laptele de fiecare zi Petru
Performanţă se poate tuată în şcoală relevă sînt argumente. ale res­ - Unde duceţi manua­ voi merita această cinste. statutul de student co­ Ciilrcr
numi şi locul 1 ocupat pe deopotrivă preocuparea ponsabilităţii şi seriozităţii lele şl cursurile pe care Iar eu sper să merit. munist. Ei, şl mulţi ca rulat
Ministerul Industriei Lem­ elevilor pentru autodotare. cu care Gabriela îşi pri­ le aveţi în braţe ? Gabriela se află şl In el din institutul petroşâ- uesc
nului şl Materialelor de Revelator este în acest veşte condiţia de student. - Le-am luot acum de faţa unui alt prag pe care nean, sînt nu numai spe­
Construcţii la concursurile sens cabinetul de' tehno­ - Gabriela, se obţine la biblioteca institutului. ranţele de miine ale mi­
pe meserii care a în­ logia prelucrării lemnului, greu nota zece ? Mo pregătesc pentru slntem convinşi că doreşte neritului ci şl certitudinile
semnat un loc 1 şi Premiul cu un panou demonstrativ - Greu, dar se poate. ,, parţiale". să-l treacă cu bine. Des­ lui.
special al C.C. al U.T.C., al fluxului tehnologic afi­ Trebuie doar să munceşti, - Se pare că acest, an pre acesta nu ne-a vor­
două locuri II, două lo­ şat pe toată lungimea pe­ şi nu oricum. Ordonat, or- de invâţâmlnt vă rezervă bit. L-am aflat în timp lă- LUCIA LICIU
curi III şi o menţiune. reţilor, cabinetul -de teh­ DE\
S-a conturat astfel o rea­ nologia materialelor de (PatrJ
lă simbioză între rezul­ construcţii, aflat în curs maim
tatele obţinute pe linia de amenajare, în care o DO AI
ridicării nivelului de cu­ parte din mobilier a fost gara
noştinţe teoretice şi a ce­ deja executat de către Fruntaşe pe judeţ Alo,
lor vizînd intensificarea elevi şi constă din „lu­ nica
pregătirii profesionale, a- crări de absolvire". într-o Lor*
propierea procesului de perioadă relativ scurtă a în întrecerea socialistă Şcoala generală nr. 1 Lu-
învăţâmînt de practica fost schimbată înfăţişarea organizată de Inspectoratul peni ; Menţiune:— Şcoala s
• ra
productivă, de pregătire a interiorului liceului, în şcolar judeţean, în anul generală nr. 8 Hunedoara. .e’inbi
tinerilor, astfel ca la ab­ holuri, pe coridoare au şcolar 1986/1987 s-au cla­ Şcoli generale mediul ru­
solvire să se integreze cu fost montate dispozitive sat pe primele locuri ur­ ral (ci. I—VIII): 1. Şcoa­ (Unlr
bune rezultate în produc­ de mari dimensiuni ofe­ mătoarele unităţi de în- la generală Ilia; 2. Şcoala romei
(Culţi
ţie la unităţi aparţinînd rind imagini legate de vâţămînt: generală Gurasada ; 3. Vi va
I.M.G. Bir c e a , I.P.L., specificul viitorului loc de Grădiniţe cu program LOM
I.F.E.T. Deva, l.L. Cliişcă- muncă al elevilor. Impre­ normal (urban): locul 1 — Şcoala generală Păuliş ; ncţiar
daga, „Marmura" Simeria, sionante rănii n splendi­ Menţiune — Şcoala gene­ TRIL
Inspectoratul silvic ju­ dele vitrine în care sînt nr. 2 Orăştie; 2 — nr. 9 rală Zam. Şcoli generale rose):
deţean. expuse machete, diverse Hunedoara; 3 — nr. 3 De­ mediul urban (el. I—X) ; trece
„Există în rîndul pro­ materiale şi obiecte care va ; Menţiune — nr. 5 1. şcolile generale nr. 7 nă (
fesorilor, al cadrelor di­ vorbesc despre acelaşi Vulcan. Grădiniţe cu pro­ Deva şi nr. 2 Simeria ; 2. Nor uJ
dactice de specialitate .un specific al pregătirii ele­ gram normal (rural). Lo­ Şcoala generală , nr. G Pe­ (Stea
interes deosebit pentru vilor — construcţii, pre­ cul 1 — Căstău (Beriu); troşani ; 3. Şcoala gene­ BAR/
creşterea prestigiului şco­ lucrarea lemnului. în mo­ 2 — 11 ia; 3 — Măceu rală nr. 2 Haţeg ; Men­ norul;
lii”, ne relata directorul mentul de faţă se. lucrea­ (Bretea). Menţiune — ţiune — Şcoala generală coana
instituţiei, tovarăşul Bog­ ză la vitrina cu profil de Ilărţăgani (Băiţa). Grădi­ mul
dan Poraicu. Aceasta a silvicultură. Rostul lor este niţe cu program prelungit: nr. 1 Brad. Şcoli generale GEO.
mediul rural (el. I—X): I.
condus la declanşarea u- şi acela de a face mai contr
nei adevărate întreceri caldă, mai apropiată şcoa­ 1—I.M. Hunedoara; 2 — Şcoala generală Beriu; 2. cultu
a fiecărui om de la cate­ la, iar pe elevi de a-i nr. 7 Deva ; 3 — nr. 1 Şcoala generală Dobra.; 3. clin
dră cu sine însuşi, urmă­ urma cu plăcere şi inte­ Brad. Menţiune — Călan. Şcoala generală Cerlcju bra;
Şcoala generală nr. 2 Oră ştie. Pionierii de aici parti­
rind sporirea propriului res cursurile. Un sprijin cipă Ia muncă ori de cile ori e nevoie pentru ca histitu- Case de copii preşcolari: de Sus; Menţiune — Ionici
nivel de cunoştinţe, a ca­ deosebit în realizarea a- ţia în care Învaţă să arate cit mai bine gospodărită, mai 1 — Orăştie; 2 •— Bretea Şcoala generală Baia de bunic
lităţii predării, găsirea ce­ costor vitrine, a cabine­ frumoasă. Strei. Criş. Licee industriale : r 1
lor mai adecvate metode telor şcolare s-a primit Şcoli primare : 1. Şcoala
de educare a elevilor, tre­ din partea întreprinderi­ 1. Liceul nr. 5 Deva ; 2.
zirea interesului lor pen­ lor patronatoare (mai sus ,File de istorie revoluţionară" primară Lunca (Băiţa); Liceul nr. 3 Deva ; 3. Li­
tru specialitatea aleasă în menţionate — n.n), a in­ y 2. Şcoala primară Popeşti ceul nr. 4 Deva ; Menţiu­
cadrul liceului, a şcolii ginerilor Liviu Cucu, Cor- în cadrul unei emoţio­ evocate luptele ceferişti­ (Cîrjiţi); 3. Şcoala pri­ ne: Liceul nr. 3 Hune­
profesionale şi celei de neliu Ionescu, Ioan Ila- nante acţiuni politico-edu- lor şi petroliştilor, con­ mară Teliucu Superior;
maiştri. Acţionînd în spi­ ţegan, Traian Preda. cative dedicate evocării duse de partid, din anii Menţiune — Şcoala prima­ doara. Licee neindustriale:
ritul documentelor Con­ într-un astfel de climat eroicelor evenimente din crizei economice din 1929 ră Cimpuri-Surduc (Gura- 1. Liceul economic Pe­ Pen
fi sc
ferinţei Naţionale, al Ra­ stimulator de muncă, noi ianuarie—februarie 1933, — 1933 împotriva exploa­ sada). Şcoli generale me­ troşani ; 2. Liceul „Doce- ml î
portului prezentat de se­ rezultate îşi vor face a- un grup de purtători ai tării capitaliste. Mani­ diul urban (ci. I—VUI) i bal" Deva ; 3. Liceul sa­ tfi. L
cretarul general al parti­ pariţia, toate vizînd o mai cravatelor roşii cu tricolor festarea, cu largi valenţe ci pi ta
dului, tovarăşul Nicolae temeinică pregătire, pen­ s-a întîlhit la C.P.S.P. educative, a fost urmată J. şcolile generale nr. 8 nitar Hunedoara; Men­ lapov
Vîntu
Ceauşescu, vizînd amplifi­ tru viaţă a elevilor. din Deva cu profesorul de un recital de muzică şi nr. 3 Deva ; 2. Şcoala ţiune — Liceul pedagogic cu i
carea procesului de crea- MINEL BODEA Vioi-el Manolescu. Au fost si poezie patriotică. generală nr. 4 Deva ; 3. Deva. de 3;
torul
perat
fi ci
în Raportul la Confe­ purtătorilor cravatelor roşii 8 şi
cele
rinţa Naţională, secreta­ Contribuţie majoră la educaţia cu tricolor la locurile is­ nus
rul general al partidului, torice devenite sanctuare Local
ceaţă
preşedintele Republicii, patriotică, revoluţionară a elevilor ale neamului .— Ţebca, chicii
t o v a r ă ş u l Nicolae Sannizegetusa, Alba lulia La
Ceauşescu, evidenţia că O reală influenţă educa­ fi sc
educaţia patriotică consti­ nor puternice şi durabile ce, al orelor de dirigen- peste 55 de ani de activi­ acum pe băncile şcolii, ţională oferă mişcarea rul i
tuie o parte inseparabilă sentimente do dragoste şi ţie, ml tuturor discipline­ tate revoluţionară a secre­ excursii de documentare artistică integrată Festi­ go.
a dezvoltării construcţiei ataşament ale elevilor pen­ lor de învăţâmînt, al dis­ tarului general al partidu­ la Muzeul judeţean, valului naţional „Cîntarea derat
temp*
socialiste, a formării o- tru partid şi conducătorul cuţiilor permanente ce le lui, preşedintele Republi­ Termocentrala Mintia, în României", Versurile şi lun/1:
mului nou. De aici — ne­ său, pentru patria socia­ purtăm cu cei pe care îi cii, t o v a r ă ş u l Nicolae Capitală, prilej cu care cîntecele. patriotice pe ceaţă
cesitatea sădirii în con­ listă şi măreţele ei Împli­ pregătim pentru Viaţă, Ceauşescu". elevii au cunoscut reali­ care pionierii le inter­ chicii
ştiinţa oamenilor muncii, niri, cu precădere cele ale în preajma Conferinţei Adîncirea spiritului de zări alo economiei naţio­ pretează cu plăcere oferă Peri
a tineretului patriei noas­ perioadei deschise de Naţionale a partidului am cunoaştere, contactul la nale, alo ingeniozităţii po­ argumentul unei adînci zile:
tre a sentimentului mîn- Congresul al IX-lea, a- iniţiat o „Săptămînă re­ faţa locului cu realiză­ porului nostru condus de simţiri şi trăiri patrio­ trept
temp
driei de a fi cetăţeni ai preciată cu mîndrie de în­ cord la disciplină şi în­ rile comunei, ale ţării, a partid, expuse la Tîrgul tice. va n
României socialiste, de a treaga naţiune drept „E- văţătură". Cu prilejul unor constituit o altă modali­ Internaţional Bucureşti, au Sînt aspecte care evi­ fia s
fi participanţi activi la poca Nicolae Ceauşescu". manifestări aparte (con­ tate informativ-formalivă, vizitat noul Palat al pio­ denţiază strădanii, preo­ sccto
ratur
realizarea celei mai drep­ „Cunoaşterea de către cursul gen „Cine citeşte, educaţională a cărei efi­ nierilor, metroul, amena­ cupări de îmbogăţire a mi nu
de, i
te societăţi. toţi elevii a documente­ cunoaşte" între detaşa­ cienţă nu poate ii pusă jările de pe rîul Dîmbo­ orizontului de cunoaştere tre
Acţionînd pentru mate­ lor de partid şi de stat, a mentele de pionieri pe la îndoială. In acest sens viţa — ctitorii de seamă al tinerilor ce stau la baza grad<
rializarea acestor impera­ evenimentelor politice deo­ tema „Tovarăşul Nicolae au fost iniţiate vizite la ale ultimilor ani, tot atî- educaţiei patriotice a a- depu
(Met.
tive, conducerea şcolii, sebite a stat permanent Ceauşescu —- eroul păcii", cariera de piatră şi coo­ tea prilejuri do mîndrie ceslora spre a deveni oa­ Alex*
organizaţia de pionieri, în atenţia noastră, ne-a dezbateri în cercul poli- perativa agricolă de pro­ patriotică. meni de nădejde, demni
cadrele didactice de la informat prof. Eugenia tico-ideologic, recitaluri de ducţie din localitate, pen­ Emoţionante, pline de şi ataşaţi constructori ai
Şcoala generală Brănişca Lăpugeanu, directorul şco­ poezie patriotică ş.a.), am societăţii socialiste pe
au urmărit, prin interme­ lii. Realizăm acest lucru omagiat manifestări pri­ tru a cunoaşte specificul fiorul dragostei pentru pămîntul patriei.
diul cîtorva modalităţi de prin intermediul informă­ vind aniversarea zilei de unor viitoare locuri de pămîntul. natal s-aa do­
focru eficiente, crearea u- rilor şi cadranelor politi- naştere şi împlinirea a muncă ale celor aflaţi vedit primirile în rîndul M. B.