Page 6 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
IN TOATE FERMELE DE ANIMALE Activitate responsabilă, ordine,! Betemâahitiil animalelor domestice
disciplină şi preocupare pentru sporirea Mai multe animale şi păsări in
producţiei de lapte ! JeJ IN SPRE
fiecare gospodărie, mai multe GKICOT E.
FROI>
RIUII
Brigada de reporteri a oră şi Moise Micloşoni, ra nediferenţiindu-se de ce.. Vacile gestante au lorlfic ><;;» dc;
icnţiulului
pr
ziarului a efectuat un raid secretarul comitetului co cea a celorlalte categorii fost lotizate şi sînt hrănite produse contractate cu statul! liămintulul,
în fermele zootehnice, în muna] de partid, primarul de animale. Şi la C.A.P. corespunzător. Ca urmare do maro inse
colaborare cu Direcţia ju comunei. Din păcate, în Tîmpa şi Unirea l'aţă do şi fătările se desfăşoară sprijinul iucr.
o
deţeană pentru agricul unităţi cum Sînt C.A.P. raţiile stabilite, animale normal. La C.A.P. Livadia, Cînd am ajuns, luni, la să livreze statului canti agricultură do
colectivul
tură, pentru a consemna Livadia, Sălaşu de Sus, lor li se asigură doar 5—6 do pildă, s-au obţinut de Beriu, echipele de recen tăţi mai mari tle carne, la Oficiul dc
cum se desfăşoară munca Unirea, Tîmpa nu a fost^ u.n., adică raţii de în la începutul anului 17 zare se aflau în plină ac lapte şi lînă decît în a- dologioc şi i
zilnică, evoluţia producţii prezent nimeni de la pri treţinere. Ca urmare,- pro viţei. Nu acelaşi lucru îl tivitate. „Toate au pornit nul trecut. din nota. c
specialişti do
lor de lapte, activitatea mării. Mai mult, la ducţiile de lapte* sînt mult putem spune despre mo pe la gospodăriile din sec în satul Măgureni re agenda lor di
de reproducţie şi alte C.A.P. Unirea, Petru Bara, scăzute. dul cum este urmărită' Re toarele repartizate — pre censământul îl efectuează tre altele, rc
aspecte. inginerul şef al unităţii, Pentru sporirea produc producţia la G.A.P. Tîmpa, ciza Gelu Samoilă, vice echipa formată din Zaha- studiilor pedo
r
e
n
t e
«
Im
desemnat să participe în ţiei de lapte este necesar undo nu au fost stabilite preşedintele biroului exe ria Inăşescu şi Nicolae C.U.A.S.C. Ci
PROGRAMUL DE GRA.TD acea zi la programul de ca în fiecare unitate va şi afişate planurile de cutiv al consiliului popu Oproi. Cei doi relevă că zarea de stud
ce pentru păş
— DESFĂŞURAT IN monte şi fătări pe luna lar comunal'— încă de la din prima zi acţiunea s-a ne (în şurea
CELE MÂI BUNE ianuarie pentru vaci şi primele ore ale dimineţii. derulat în cele mai bune şi Retezat), b
CONDIŢII ! Brigada de reporteri in zootehnie viţele şi nici nu au fost Avem constituite 10 echi condiţii, gospodarii decla cologică la ni
stabilite vacile ce trebuie pe de recenzare, pentru celă, asigurai
rînd cu sinceritate numă
p
Participarea tuturor în introduse în maternitate tot atîtea sectoare. Din rul animalelor pe care le mcnfnţiilor ai
lecto
de
grijitorilor, a specialişti grajd, nu ..s-a prezentat. cilor aflate în lactaţie să cu 10—10 zile înainte de datele aflate în eviden deţin. Şi ei au remarcat ' unor versan|i
c<
lor şi personalului stabilit Aspectul este valabil şi li se acorde cea mai mare fulare. Aspectul amintit ţele primăriei reiese cu că în cele mai multe din uallzarea ciclu
treilea
din conducerea unităţilor pentru brigadierul Manase atenţie, administrîndu-li- este valabil şi pentru în anul precedent în co gospodării numărul ani agrochimie»
şi do la nivelul comunei Lăsconi, de la C.A.P. Peş- se furaje de bună calita C.A.P. Peşteana, unde ca muna noastră existau pe malelor şi păsărilor a spo nele unităţi a
la programul de dimineaţa teana, care a venit la te si chiar raţii supli lendarul reproducţiei are ste 870 bovine, 3 000 ovine, rit faţă de anul precedent. KH VENITU
MENTA1ÎE. 1'
şi seara este un factor program cu întîrziere. în mentare. doar rol decorativ. 1 600 porcine, 10 000 pă Ni-1 dau ca exemplu pe tivilatea de ha
determinant pentru buna cazurile menţionate, co în condiţiile în care în k sări şi 300 familii do llie Nasla, care are la terea vacilor
desfăşurare a activităţii mitetele comunale de unităţile amintite se u- Stările de lucruri în- albine. Avem însă certi această dată şapte bovine, te, la Asocii
iutcrc
mică
zilnice. Ce am constatat p a r t i d, c o n d u c e r e a cuză un deficit de furaje, tîlnite în unităţile amin tudinea că vom înregistra patru porcine, 96 de ovi Chlmindia se
în cursul raidului ? în C.U.A.S.C. Toteşti trebuie surprinde faptul cu la tite impun ca organele creşteri la majoritatea ne, doi cai, 15 păsări tenţle sporită,
unităţi cum sînt G.A.P. să-şi sporească exigenţa G.A.P. Unirea şi Peşteana, şi organizaţiile de partid speciilor de animale". ouătoare. Anul trecut el de venituri s
Toteşti, Livadia, Sălaşu pentru a elimina defini de pildă, se face risipă din comune şi unităţi, con — Chiar aşa este — in a predat statului "pe bază din alte surs
mare,
dispi
de Sus, Tîmpa ş.a. toţi în tiv din practica de zi cu de nutreţuri. siliile unice agroindustria tervine medicul veterinar de contract 10 miei, 130 porcine şi 20
grijitorii au venit la timp zi aceste abateri de la le, conducerile colective Gheorghc Văidean, recen- kg briază, HO kg de lînă, parte din p
la program, îndeplinin- disciplina muncii. ACTIVITATEA din unităţi şi specialiştii zorul şef al comunei, care alte produse, angăjîndu-se nuti fiind of
ce-i contracte
du-şi cu hărnicie datoria, DE REPRODUCŢIE — să acţioneze cu mai multă tocmai atunci s-a întors ca în 1988 să sporească iul. De asenu
coordonaţi de şefii do fer CREŞTEREA COORDONATA SI răspundere pentru buna de pe teren. DiiT datele aceste cantităţi. nul trecut c
mă şi persoanele din con PRODUCŢIEI DE LAPTE URMA RIT A RIGUROS desfăşurare a stabulaţiei furnizate pînă acum' de valorificat 50
ducerea cooperativelor, — OBIECTIV PRIORITAR animalelor, pentru creş reccnzori, rezultă că în Bilanţul primei zile do de porc şi oi
şi alte produ
conform graficelor de par La C.A.P. Livadia, Să terea continuă a pro cele mai multe din gospo rcconsămînt îl facem, sea s-a reflectat l
ticipare afişate în adăpos în ferme cum sînt celo laşu de Sus, Toteşti, pla ducţiilor de lapte. dăriile pe la care am tre ra lîrziu, la consiliul beneficiul «
turi. Deci, munca s-a de la C.A.P. Livadia, U- nul de montă şi fătări pe cut, numărul animalelor popular, cu Rodica Moţa, I C70 000 lei ÎI1
1987 de ceai
derulat în condiţiile ce nirea, SălaşU de Sus, ani luna ianuarie este întoc Brigada de reporteri şi păsărilor a crescut secretarul comitetului co
rute, curăţenia, furajarea malele sînt lotizate, liră- mit şi pus la zi, de ase TRAIAN BONDOR, faţă de anul trecut. Să munal dc partid, primarul
animalelor şi mulsul efec- nirea acestora făcîndu-se menea, tăbliţele tehnologi MIRCEA CRIVĂŢ luăm, de pildă, pe loan comunei: recensămîntul s-a
tuîndu-se la timp. = De diferenţiat. La C.A.P. To Cosor din satul Beriu. efectuat la 255 gospodă
menţionat că la C.A.P. teşti, în schimb vacile Daca anul trecut a avut rii, unde au fost luate în
Toteşti, la program a cu lapte sînt hrănite cu a o bovină, un porc, trei oi evidenţă 180 bovine, 316 DEVA : Un
participat, de la prima • zgîrcenie, furajarea acesto- Tribuna democraţiei şi 15 păsări, acum a decla porcine, 380 ovine, 46 fa furtună (Putr
milii
do
albine,
peste
rat două bovine, doi porci, 2 300 păsări ouătoare ş.a. meu, draga r
HUNEP'r ARA
„Din datele luate de re-
I-arami
Ritmul trebuie menţinut in satuf Curechiu cinci ovine, trei iepuri şi cenzofi Ia faţa locului şi Acordaţi (Mo<
20 de păsări. - Şi ca el
circi
tenuante (Moi
Ultima zi a lunii ianua losirea fondului funciar, sînt mulţi alţii în satul din sondajele efectuate de Vagabondul —
(Urmare din pag. 1) Pavelonesc, şeful sectoru rie, în satul Curechiu, co iar Victor Gercea a pre dc centru. echipele do control la (Flacăra); l>)
lui IV, însă nu este tot ce muna Bucureşci, a fost o zentat unele aspecte esen în. satele Cucuiş şi Mu- mai multe, gospodării — Evadaţi din
Minerii din sectorul IV poate da colectivul nostru. adevărată sărbătoare. în ţiale ale pazei bunurilor gureni, aproape fiu este subliniază primarul —. ring); Cuibul
(7 Noiembrie)
sînt conştienţi de dimen Greutăţile pe care le sala căminului cultural materiale, ale condiţiilor familie care să nu crească roigs două aspecte. Mai ' Niagara (Uni
siunea şi importanţa sar mai avem — privind or s-au adunat bărbaţi şi do contractare şi achizi în gospodărie cel puţin, întîî că cetăţenii din PENI: Păsări
cinilor pe care le au în ganizarea şi disciplina femei, tineri, vîrstnici şi ţionare a produselor a- trei bovine, tot atîţia porci satele noastre înţeleg Im zborul (Cultu
CAN : Mai ii
acest an şi acţionează cu muncii, efectivele şi apro copii pentru a participa giicole. Totodată, în timpul şi de la 12—15 oi în sus. portanţa acţiunii de re- sper (Luccaf
abnegaţie şi responsabilita vizionarea tehnico-mate- la „Tribuna democraţiei", dezbaterii s-au făcut refe lată, de pildă, Josîn Sa censămînt şi declară cu NEA : Păcat
te muncitorească pentru rială, întreţinerea şi ex organizată dc Consiliul riri la organizarea şi des moilă, om de 73 de ani, exactitate numărul anima le tale (Mim
TUILA : No
îndeplinirea lor, în lumina ploatarea utilajelor — tre comunal al Frontului De făşurarea recensământului din satul Cucuiş, a arătat lelor şi păsărilor pe care solistă (Mi
indicaţiilor şi orientărilor buie să le rezolvăm sin mocraţiei şi Unităţii So animalelor, precum şi la cu mîndrie echipei for le deţin, iar apoi că nu ANINOASA :
cuprinse în Raportul pre guri ‘ şi cît putem mai cialiste. unele probleme actuale mate din recenzorul El- mărul acestora este în (Muncitoresc)
la
Copie
In
zentat la Conferinţa Na bine. Sigur, însă, ajutorul A fost un bun prilej ale vieţii politice inter vira Dănescu şi ajutorul creştere faţă de anul tre zat); BRAD :
ţională de secretarul ge cadrelor din conducerea pentru ca membri ai co naţionale. învia Barbu, că deţine în cut în majoritatea gospo fese pentru
neral al ^partidului, tova minei şi a combinatului, a mitetului comunal do Ca de obicei în aseme gospodărie şase bovine, dăriilor. Este cel mai con (Steaua roşie
răşul Nicolae Ceauşescu. colaboratorilor noştri este partid şi ai biroului exe nea împrejurări, forma şase porci, 76 de ovine şi cret exemplu al hotărîrii BARZA : Ca
seriile
T ti
Aceste atribute sînt con extrem do preţios şi me cutiv al consiliului popu ţiile artistice do amatori 20 de păsări ouătoare. Bun comuniştilor, al tuturor ORAŞ'.’
firmate de rezultatele reu binevenit. Sîntem ho- lar comunal să dezbată ale căminului cultural şi gospodar, vrednic crescător locuitorilor comunei Be omul a .a
bune obţinute în luna ia tărîţi să acţionăm mai cu cetăţenii prevederi ale şcolii din localitate, in de animale, septuagena riu, de a răspunde prin statuetei de j
GEOAGIU-BA
nuarie. energic ia toate fronturile unor legi şi decrete care struite de Doina Ancuţa şi rul J. Samoilă a predat fapte, sarcinilor cuprinse de clasă (Ci
— Este adevărat, am în do lucru, să rezolvăm o- reglementează folosirea Nicolae Bădiiţ, au pre anul trecut la fondul de în Raportul prezentat de tură) ; HAŢEC
cheiat prima lună a anu perativ problemele care fondului funciar, regimul zentat un. frumos. program stat; 10 ovine, 120 kg de t o v a r ă şui Nicolae dut un eoni
lui cu un spor de pro apar şi să ne îndeplinim de creştere şi înstrăinare cultural-artistic. b’rînză, 100 kg de lînă şi Ceauşescu la Conferinţa ela) : buaz
SIMERJA: lac
ducţie de 3 000 tone căr toate sarcinile de plan pe a animalelor. Tovarăşul Toate laolaltă s-au con alte produse. Naţională a partidului, roşul): IEI
bune, sublinia ing. Ion acest an. Viorel Demian, vicepre stituit într-o reuşită ma Un alt gospodar harnic chemărilor adresate locui urechile plsii
na).
şedintele biroului executiv nifestare politică şi eul- din satul Cucuiş este si torilor ¡satelor, de a creşte
în judeţ s-au încheiat al consiliului popular, a tural-artistică, la care ce Niculiţă Barbu. Şi el şi-a mai multe animale, spo-
prezentat unele prevederi tăţenii noştri au partici sporit numărul de anima rindu-şi contribuţia la
fondul de stat şi cel de
ale legii nr, .1/1985 ; loan pat cu drag. le crescute în gospodărie ■ autoaprovizionare terito Vremi
Ii lele filmului la sate <6 Stoica, secretarul biroului CONSTANTIN MACRODIN, — declarînd la actualul rială, contribuind în acest
rcconsămînt că deţine trei
99 executiv s-a referit la secretar adjunct vaci, patru porcine, 90 de mod ia dezvoltarea pa I’entru azi:
principiile şi reglementă
Integrato Festivalului na mentaro „Sămînţa recoltelor ovine, Un cal, 25 de pă triei socialiste: fi schlmbătoa
fi mai mult
ţional „Cintarea României“, bogate“ şi „Creşterea tauri rile privitoare la sistema al Comitetului comunal cădea preclpl
„Zilele iilmulul la sate“ au nelor pentru producţii mari tizarea localităţilor şi fo- de partid Bucureşci sări — şi, în consecinţă, predominant
prilejuit prezentarea în jude de lapte şl de carne“ a o- angă jîndu-sc prin con traci . MIRCEA LEPÂDATU «le ploaie, în
ţul nostru, în perioada de ferlt un bun prilej pentru ţii, izolat, po
cembrie 1987 — ianuarie susţinerea unui util dialog ţă .şi ninso
1988, a peste 350 filme artis între membrii C.A.P. din condiţii do i
tice, din care 103 producţii localitate şi Ing. Iile şte- va sufla a
cinematografice româneşti iănio do ia C.U.A.S.C. Haţeg, intensificări
şi un număr dc 300 docu pe tema „Valorificarea su viteze pînă
mentare care înfăţişează as perioară a pămîntului — o- lem/h din suc
pecte din marile reaUzări biectiv prioritar al noii re
obţinute de poporul român voluţii agraro şi perspecti peratura va
şoară creştea
în i,Epoca Nicolae ceauşescu“, vele dezvoltării sectorului vor ii cuprin
precum şi numeroase peli zootehnic al comunei Sălaşu nus 2 şi pi
cule caro au venit în spri de Sus“.
jinul desfăşurării cursurilor In încheierea manifestări iar 'raximelc
7 «vide.
îiivăţămîntului agrozootehnic lor, t o v a r ă ş u l Alcxo
de masă. Manifestări aparte, Mardari, preşedintele consi La munte,
prilejuite dc închiderea am liului oamenilor muncii do general înch
plei acţiuni cu filmul, au la întreprinderea cinema mal mult n<
tor va ninj
avut Ioc în comuna Sălaşu tografică judeţeană, a pre
de Sus. Cu acest prilej, pri zentat principalele obiective Vîntul va su
marul comunei, tovarăşul ale activităţii eu filmul, în vest. Local
Fetru Itul, a înfăţişat prin dreptate spre popularizarea nala .ceaţă, :
cipalele siţrcinl ale locali documentelor do partid, ehieitiră.
tăţii în domeniul economic formarea omului nou, con Pentru urm
şi polîtico-social reieşite din structor conştient şi devotat zile: Vremea
magistralul Raport prezen al societăţii socialiste multi nua să se în
tat de secretarul general al lateral dezvoltate din patria şor si va fi
partidului, tovarăşul Nicolae noastră. re. Cerul va
Ceauşescu, Ia Conferinţa Manifestări cultural-edu noros. Local
Naţională a partidului, pro cative prilejuite de închi Vîntul va su
gram concret do acţiune al derea „Zilelor filmului la cu intensifici
întregului nostru popor. In sate“ au mai avut Ioc în re din vest.
continuare a fost prezentat localităţile Păclişa, Dobrn, riio minime
filmul „România — o ţară Certeju de Sus, Peştişu 1 şi plus 4
în plină dezvoltare“, produc Mare, Teliuc, Topliţa, Mu- cele maxime
ţie a Studioului „AI. Sahia“, snriu, Bretea Română, Si- io grade.
care înfăţişează aspecte sem meria Veche, Gurasada ş.a.
nificative din marile reali
zări ale poporului nostru, ÎON STEGĂRESCU,
îndeosebi în anii ce au ur coordonator de sector, 'mm
mat Congresului al IX-lea la Întreprinderea
al partidului. Ţăranul Aurel Bănoasă, din Almaştx Sec-Cîrjiţi, este mîrnlru să declare şt să arate animalele pe care le creşte
Vizionarea filmelor do cu- cinematografică judeţeană in gospodăria sa.