Page 61 - Drumul_socialismului_1988_02

■ A • ; >- ; A. ;
« V
! întîmpinarea Conferinţei pe ţară !
«
I
* a preşedinţilor consiliilor populare !
[
I
* însemnări despre tinereţea Hunedoarei
I
* Anii care au trecut de Potcovel. Vorbind despre lor. Şi împreună ei alea- «
! cînd din iniţiativa secreta­ cei 20 de ani care au tuiesc laţa umanizată a !
* rului genera! al partidului, trecut de la reorganizarea celei de a doua tinereţe '
u
r

l
a
o
v
\ t Ceauşescu, ă ş teritoriul Nicolae administrativ-teritorială a a Hunedoarei. Şi nu : j
ţării nu pot să nu invoc
atit. Ei sint ce .
numai
ţării
cea de-a doua tinereţe a
care, alături de vlrstnici, |
î a fost reorganizat în ju­ şi Hunedoarei socialiste, dacă au pus şi pun umărul ia “
municipii,
oraşe
deţe,
* comune, au lăsat o întrea­ se poate spune asilel iot ce s-a făcut şi se <
1 gă constelaţie de reali­ despre un oraş care s-a face in Hunedoara. 5
•» zări pe laţa oraşului ve- ridicat practic din teme Un alt reprezentant a t
1
i trelor veşnic încinse — IU in anii socialismului. tinerei generaţi• a Hune '
« Hunedoara. Cele două de­
s Politica ştiinţifică de doarei - Gheorghe Agiu, 9
cenii subsumate epocii de secretarul comitetului U.T.C. ,
i grandioasă construcţie so­
Plenara lărgită a Consiliului Naţional N cialistă românească — 20 de ani de la din combinatul siderurgic 3
- găseşte pentru tinereţea *
Epoca Nicolae Ceauşescu
al Agriculturii, Industriei Alimentare, I *» — au dat municipiului Hu­ reorganizarea •ultimilor 20 de ani ai Hu- -
nedoarei o comparaţie in- *
tinereţe,
nouă
o
nedoara
cârca!ă de poezie : „Hu- '
i
administrativ-
în
s care a luat de naştere IX-lea teritorială a ţării nedoara este ca un co- \
al
celui
Silviculturii şi Gospodăririi Apelor I s Congres al partidului. pac crescut lainic urme I
anul
>
din
săminta
ale
cărei
des­
„însemnări
Aceste
I pre tinereţe" s-au născut s-au pierdut sub ramun- „
Joi, au continuat lucră­ duselor agricole; pentru ciale, pentru dezvoltarea * din discuţia cu doi repre­ dezvoltare echilibrată, ar­ le viguroase, care ' creşte 1
rile Plenarei lărgite a fondul funciar, gospodă- şi modernizarea, în con­ I zentanţi ai tinerilor hune- monioasă a fiecărei loca­ şi devine din ce in ce *
mal frumos".
Consiliului Naţional al A- rirea apelor şi silvicultură. tinuare, a agriculturii, in­ s doreni. O discuţie despre lităţi, posibilă de înfăp­
griculturii, Industriei Ali­ Au avut loc, de aseme­ dustriei alimentare, silvi­ ultimii 20 de ani ai Hu­ tuit la un nivel superior Poate comparaţia cu <
mentare, Silviculturii şi nea, şedinţele Consiliului culturii şi domeniului gos­ I s nedoarei, 20 de ani care, in condiţiile noii organi­ copacul l-a fost sugerată j
Gospodăririi Apelor. de conducere al Departa­ podăririi apelor, pentru pentru 923 dintre tinerii zări administrativ-teritoria- tindrulul siderurgist de... |
Documentele aflate pe mentului Agriculturii de înfăptuirea obiectivelor S săi cetăţeni „de-ai locu­ le a ţării, a iăcut din Hu­ „plămînul" vegetal al Hu- '
à
ordinea de zi a plenarei Stat, Consiliului de con­ noii revoluţii agrare. s lui", înseamnă întreaga nedoara o mare putere nedoarei la care şi tine- |
au fost dezbătute în ducere al Direcţiei gene­ Au fost analizate, tot-, I lor zestre de viaţă. industrială a judeţului ril combinatului au adâu- »
cursul dimineţii pe grupe rale economice pentru odată, măsurile ce se im­ — Sîntem contempora­ care-1 poartă numele, ca gat, prin munca lor, an j
de judeţe. mecanizarea agriculturii şi pun pentru ridicarea efi­ I nii acestui timp eroic şi şi a ţării. In „liniile ei de' de an, noi şi noi „alveole". J
După-amiază lucrurile Comisiei centrale a pro­ cienţei în aceste impor­ s ne mindrim cu faptul că torţă" şi-au găsit totdeau­ — Noua organizare ad- B
s-au desfăşurat în cele ducătorilor agricoli. tante sectoare ale econo­ aproape întreaga noastră na locul şl tinerii Hune­ ministrativ-teritorială a pa- J
şase consilii pe domenii în acest cadru, partici­ miei naţionale, a renta­ I »i viaţă se confundă cu doarei. Cei care in urmă trier, înfăptuită in urmă |
de activitate: pentru pro­ panţii au dezbătut proble­ bilităţii tuturor activităţi­ epoca cea mai densă în cu două decenii aveau
ducţia şi cercetarea ştiin­ me concrete privind orga­ lor, pentru reducerea sub­ I * fapte şi împliniri - Epoca 20 de ani sint astăzi oa­ ION CIOCLEI, ; |
ION VLAD,
nizarea şi desfăşurarea în
ţifică în domeniul cerea­ eele mai bune condiţii a stanţială a consumurilor Nicolae Ceauşescu —, ne meni maturi, bărbaţi şi corespondent »
lelor şi plantelor tehnice; de materii prime, mate­ I spunea primul secretar al lemei de nădejde ai ora­
campaniei do primăvară, Comitetului municipal Hu­ şului. Copiii de atunci * |
pentru producţia şi cerce­ a tuturor lucrărilor agri­ riale şi de energie, pen­ nedoara al U.T.C., Florin le-au luat locul; copiii (Continuare în pag. a 3-a) ,
tarea ştiinţifică în horti­ cole din acest an, utiliza­ tru îmbunătăţirea modu­ I
cultura; pentru producţia rea integrală a bazei leh- lui de aplicare a noului
şi cercetarea ştiinţifică în nico-materiale existente, mecanism economico-finan-,
zootehnie; pentru indus­ i-espectarea cu stricteţe a ciar şi perfecţionarea nu-
trializarea produselor u- tehnologiilor stabilite, ac­ toconducerii, autogesliunii Hotărlfîle Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă
groalimentare; pentru con­ ţiunile ce trebuie între­ şi autofinanţării în toate
tractarea, achiziţionarea prinse pentru îndeplinirea unităţile. şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii
şi livrarea la fondul cen­ exemplară a planului pe Lucrările plenarei con­
tralizat al statului a pro­ 1988, a programelor spe­ tinuă.
Plenara Consiliului Uniunii Naţionale Perfecţionarea continuă
a activităţii sindicatelor
a Cooperativelor Agricole de Producţie
Sarcinile reieşite din cret din pai leu organiza- le ale judeţului. Pentru
Joi a avut loc Plenara Congresului al NlII-lca şi ţii obşteşti — temelia dez­ documentele Conferinţei -ţiiior de partid, -a sindi­ materializarea, la nivelul
Consiliului Uniunii Na­ Conferinţei Naţionale alo voltării fiecărei cooperati­ Naţionale a partidului, cu calele au militat hotărîl cerinţelor şi exigenţelor,
ţionale a Cooperativelor partidului. ve şi asociaţii, a progre­ deosebire din Raportul pentru continua perfecţio­ a marilor sarcini ce le
Agricole de Producţie, Punînd accentul pe rea­ sului .şi bunăstării ţără­ prezentat de secretarul ge­ nare a stilului şi metode­ revin, sindicalele şi-au in­
care a analizat rezultatele lizarea şi depăşirea pla­ nimii. neral, tovarăşul Nicolae lor proprii de muncă, tensificat simţitor întrea­
obţinute în 1987, modul nului de producţie pe La lucrările Plenarei a Ceauşescu, reprezintă şi pentru înnoirea şi adap­ ga muncă politică şi or­
cum acţionează Uniunea 1988 la toţi indicatorii, participat şi luat cuvîntul pentru organele şi organi­ tarea lor la obiectivele ganizatorică menită să
Naţională, uniunile jude­ plenara a dezbătut sarci­ tovarăşul Vasile Bărbules- zaţiile sindicale un adevă­ prezente şi ale perspecti­ ducă la stabilirea în în­
ţene şi unităţile coopera­ nile ce revin organelor de cu, secretar al G. G. al rat program de luptă şi vei imediate. S-a urmărit trecerea socialistă a unor
tiste pentru aplicarea in­ conducere colectivă din P.G.R. de muncă, iar direcţiile şi şi se acţionează în prin­ obiective şi criterii viabi­
dicaţiilor secretarului ge­ agricultura cooperatistă orientările stabilite cu le, la o mai bună , funda­
neral al partidului, tova­ pentru perfecţionarea or­ Intr-o atmosferă de pu­ cipal în vederea creşterii mentare a angajamentelor
răşul Nicolae Ceauşescu, ganizării muncii şi a pro­ ternic entuziasm, partici­ acest prilej sint un ine­ competenţei şi răspunde­ pe locurile de muncă, la
privind creşterea produc­ ducţiei, asigurarea ordinii panţii la plenară au adre­ puizabil tezaur de învă­ rii .organelor şi organi­
ţiilor vegetale şi animalie­ şi disciplinei în fiecare sat o telegramă tovarăşului ţăminte şi modalităţi prac­ zaţiilor sindicale, a forţei o bună organizare a pro­
re la nivelul cerinţelor sector de activitate, pen­ NICOLAE CEAUŞESCU. tice de acţiune. Avînd de mobilizare şi acţiu­ ducţiei şi a muncii, pre­
noii revoluţii agrare, al o- tru buna gospodărire a secretar generat al Parti­ ne în realizarea multiple­ cum şi la asigurarea ge­
bieetivelor importante ce tuturor mijloacelor mate­ dului Comunist Komân, permanent în atenţie a- lor probleme pe caro lo neralizării în producţie n
revin agriculturii coope­ riale şi financiare, întări­ preşedintele Republicii So­ ceste deziderate şi bene­ ridică activitatea pro­ experienţei pozitive şi ini­
ratiste din documentele rea continuă a proprietă- cialiste România. ficiind de un sprijin con­ ductivă din minerit, side­ ţiativelor muncitoreşti.
rurgie, energetică, investi­ VALENTIN NEAGU
ţii, agricultură, clin cele­
lalte! domenii ale acti­
Cum asigurăm creşterea productivităţii vităţii economico şi socin- (Continuare in pag. a 3-a)
muncii şi o rentabilitate ridicată
Bilanţul activităţii eco- giilor înaintate de culti­ metode înaintate, de înal­ afectate producerii fura­
nomico-financiare pe anul vare a pămîntului şi de tă eficienţă, vizînd or­ jelor sînt. ocupate cu lu-
trecuL la A.E.I. Chimin- creştere a animalelor. în ganizarea producţiei de cerniere, iar pe restul su­
dia s-a încheiat cu un vederea realizării unor furaje şi a creşterii ani­ prafeţei avem o rotaţie
beneficiu de peste 1 G70 000 asemenea deziderate, ca­ malelor în stabulaţie li­ de cîtc două culturi. Pen­
Ici. Un asemenea rezul­ drele de conducere şi beră tru a realiza producţii
tat a fost posibil datorită sporite de furaje la hec­
măsurilor politico-organi- tar, in fiecare an aplicăm
zatoricc şi lehnieo-cco- Tribuna specialistului cîte 40—G0 tone gunoi de
nomied întreprinse de grajd pe terenurile culti­
organizaţia do partid şi vate cu nutreţuri. în plus,
consiliul oamenilor mun­ acordăm atenţie deosebită
cii, avînd drept scop va­ din agricultură irigării, întreţinerii şi re­
lorificarea eficientă a în­ coltării fără pierderi a
tregului potenţial produc­ furajelor, în acest mod
tiv al unităţii noastre. reuşind să depozităm în
Pornind do la sarcinile A. E. I. CHIMINDIA anul trecut, pentru ac­
şi obiectivele stabilite de tuala stabulaţie, 1850 to­
Congresul al XlII-lea şi ne fin de leguminoase,
Conferinţa Naţională ale 1 800 tone grosiere, 8 000
partidului, privind obţi­ unii lucrători din sectorul Se ştie bine că randa­ tone siloz şi sfeclă fura­
nerea unor producţii spo­ zootehnic au participat la mente superioare în sec­ jeră. Datorită investiţiilor
rite la hectar şi în secto­ o serie de schimburi de torul zootehnic se pot
rul zootehnic, pentru rea­ experienţă la unităţi a- obţine numai în condiţiile GELU POPESCU,
lizarea imperativelor noii gricolo fruntaşe din ţară. îmbunălăţirii radicale a director,
din
Hunedoara.
fabrica
încălţăminte
„Corvinul“
<lc
revoluţii agrare, am acor­ cum sint I.A.S. Liebling, bazei furajere, sub aspect ARON HENŢ, Croitorul Ana Suclu, prin preocuparea permanenta taţii
dat şi acordăm întreaga G.A.P. Pecica şi Sînmarli- cantitativ şi calitativ. Ur­ şef de fermă la de utilizarea eit mai raţiona lă a suprafeţei de material,
atenţie organizării judi­ nuî Sîrbesc. S.G.B. Tîrgii mărind realizarea aces­ A.E.I. Chimindia îşi aduce un apor! substan ţial Ia economisirea acestuia.
cioase a muncii şi aplică­ Mureş şi altele, de unde tui obiectiv, mai mult de Foto NICOLAE GHEORGHIU [
rii în practică a tohnolo- au preluat .şi aplicat 200 hectare din cete 509 (Urmare dû* pag. a 3-a)