Page 66 - Drumul_socialismului_1988_02

DRUMUL SOCIAUSMl

„Luna cărţii Ia sate“ la ea... acasă

La Cura sada a avut foc vorbesc prezenţa lor apre­ cărcată de atîta fior pa­
o emofionantă intilnirc a ciată in edituri şi reviste triotic. crai
localnicilor cu un grup de de specialitate, locurile Prin intermediul unor coast,
»ieri
scriitori deveni, membri fruntaşe obţinute in con­ standuri de carte ale Cen- r> *ale
ai cenaclului literar ,¡Rit­ cursurile Interjudeţene, ac­ , trulul de librării Deva şl retro
muri", O intîlnire care a tivitatea de ansamblu des­ U.J.COOP., cei prezenţi croni
nante
vorbit cu căldură despre făşurată de unele dintre au avut posibilitatea să ia citori
generosul mesaj al cuvjn- cenaclurile şi cercurile de contactul cu apariţii edi­ Intîln
tulul scris, despre matu­ pe lingă aşezămintul de toriale semnate de scrii­ mat
ritatea creatorilor - poeţi cultură. torii prezenţi, să le achizi­ despr
siu ne.
şi' prozatori - capabili să ţioneze însoţite de auto­ recita
Au citit apoi din creaţia grafele autorilor. cinici
abordeze
teme
ale
majore
„Flacăra“—simbioză a experienţei şi tinereţii vieţii, să se apropie de proprie Valcrlu Bârgău - Interesul de care se bu­ au
romanul
mult
fragmente
din
oameni şl laptele lor, să manii
„Semne particulare" (Edi­ cură astfel de manifestări,
Cenat.'Kil literar al C.S. re mai largă, din dome­ rîndu-sc în acelaşi timp etaleze valorile perene tura „Facla") ce va apare iniţiate de Biblioteca ju­
Hunedoara, găzduit de niul picturii, muzicii, li­ printre apreciaţii tradu­ ale spiritualităţii. in curind in librării, Ma­ deţeană, vorbeşte de Io TICK*
clubul „Siderurgistul", a teraturii universale. Con­ cători de la noi din ţară Organizată de Biblioteca riana Pândaru, loan Va- sine despre eicctul lor M, li
Muzei
izbucnit ca o „Flacără“ siderăm că prin aceasta am a lui Vilion .şi Shakes- judeţeană in cadrul de siu, Miron Jic, Dumitru educaţional şl le reco­ sediul
acum 33 de ani din do­ contribuit Ia ridicarea peare — Ioana Precup largă emulaţie creat de Tuhuţ şi Stejărel lonescu. mandă pentru o deveni rii d
rinţa unui grup de crea­ nivelului general de cu­ Sabo, Haisa Boiangiu), ,,Luna cărţii la sate", Momentele literare au o permanenţă in „Luna ioc il
de ai
tori, cîţiva dintre ei, azi, noaştere a membrilor ce­ semnează frecvent în „Con­ Integrată Festivalului na­ lost fericit completate de cărţii la sate" şl in con­ „Con!
membri ai Uniunii Scrii­ naclului care au astfel temporanul", „Suplimentul ţional „Cîntarea Româ­ tinuare. Organizate cum Trlim.
torilor din H.SR., alţii posibilitatea să-şi exprime literar-artistic al „Scînteii niei", manifestarea a pri­ momente muzicale oferite se cuvine de către factori cu] iu
li sut
cu prezenţe apreciate In pertinent atitudinea- cri­ tineretului", „Luceafărul", lejuit cunoaşterea rezul­ de solistul de muzică folk, competenţi, ele devin a- plastii
revistele? de specialitate. în tică personală. „Vatra", „Tribuna", cu tatelor obţinute de creato­ Emanoil Constantin, din devărate sărbători ale cu- Diuca.
viaţa litorar-artistică a ju­ — Vă rugăm să faceţi aceasta clin urmă am rea­ rii literari hunedorenl in care a răzbătut splendide vintulul scris.
deţului. „Flacăra" a ars referiri la posibilităţile de lizat un număr la Hune­ anul trecut despre care „Baladă a lancului" în­ M. B. CKKK
continuu, devenind un comunicare cu publicul, doara. S-au obţinut pre­ TIMP
simbol al scrisului hune- la manifestările iniţiate miul I în ediţiile Festiva­ va Aţi,
din u
dorean de calitate. de cenaclu. lului naţional „Cîntarea Colectiv de creaţie care trăieşte vederi
— „Flacăra" de azi ger­ României" — Ion Radu a can
minează alături de cea Igna şi Ioana Precup Sabo, primă
din a
dinţii, — ne-a relatat Cenaclul — ■ precum şi numeroase pre­ cu intensitate viaţa artistică nitatc
conducătorul de acum al un exigent, mii II şi III. La ultima to fi i
cenaclului, eseistul şi cri­ dar necesar ediţie, singurul pîemiu I Cu aproape nouă luni mare a îndrumării, sub Naţionale a partidului şi puşi
saiâ t
ticul Traian Dinorel Stăn- ce a revenit judeţului la în urmă, din iniţiativa aspect estetic, a criticului sărbătoririi celei de-a 40-a stan tii
ciulescu — realizîndu-se laborator de creaţie creaţia literară a fost Comitetului de cultură şi Dumitru Velea, secreta­ aniversări a Republicii, vor f
i medii
o simbioză între generaţia cel acordat pentru publi­ educaţie socialistă al mu­ rul cercului, artiştii plas­ „Culorile recun oştinţei", Ieşi I.
tnalUTă de creatori cu cei cisticii... nicipiului Petroşani, cu tici amatori au conferit manifestare dedicată zilei
— Am organizat întîl-
tineri. Este vorba de niri cu oameni ui mun­ — Eseurile premiate sprijinul direct al Muzeu­ lucrărilor lor un puternic? de naştere şi îndelungate 5
Neculai Ghirica, Victor fiind semnate de... condu­ lui mineritului, a fost re- caracter militant. Pictura, activităţi revoluţionare a 7. KSTJ
COMI
fsac, Nicolae M. Isac, la cii de la C.S.IL, fabrica cătorul cenaclului — prof. vitalizat Cercul artelor sculptura în lut, ipsos, secretarului general al l u c r
de pline, cu cooperatorii
care se adaugă tinerii Traian Dinorci Stăriciu- plastice „Valea Jiului", lemn, metal, grafica, arta partidului, t o v a r ă ş u l de lo
din Zlaşti şi feroviarii din
Cornelia David, Rodica So- Simeria, cu elevii de la leseu. colectiv de creaţie care fotografică au oferit noi Nicolae Ceauşescu. apari;
înalţă
rescu, Ion Radu Igna, Vio- — Cenaclul rămîne însă reuneşte pe cei mai de forme, de exprimare artis­ Printre cei care şi-au f?âzii
liceele industriale nr.
1,
rel Lucaci, Ovidiu Zoto- 2, 3 din localitate. Au fost în primul rînd o şcoală seamă artişti plastici ama­ tică a profundelor senti­ înscris numele în catalo­ centru
iu, Stelian Dena, sau noii de creaţie şi de educaţie, tori din municipiu, oameni mente de dragoste faţă de gul lucrărilor valoroase se taţii i
imobil
veniţi Ioana Precup Sabo, iniţiate manifestări cul- in care susţinem scrisul ai muncii de diverse ca­ patrie, de frumuseţile numără, în primul rînd, Mulul
tural-ştiinţifice — simpo­
loan Marghitan. ţinerilor, pentru aceştia tegorii sociale şi care au inegalabile ale plaiurilor sculptorii Marcel Zeieu, A,
din
— După cum este cunos­ zioane pe tema „Hunedoa­ fiind extrem de util sfa­ aceleaşi mari pasiuni, dra­ româneşti, de înaltă pre­ Ladislau Schtnidt, Mihai mente
cut, cenaclul reuneşte oa­ ra — vatră de cultură şi tul celor cu experienţă. gostea pentru frumos, ţuire faţă de tradiţiile de Stoicescu, Tiberiu Kelc- $*». ar»
meni dc profesii şi eu civilizaţie românească" (ieri La „Flacăra", oamenii de pentru artă, dorinţa de a viaţă, muncă şi luptă nion, Florin Plau?', apoi > .Tă
a avut loc cea de a doua
pregătiri diferite. ediţie a acestei acţiuni suflet găsesc ambianţa contribui, prin creaţie, la revoluţionară ale neamu­ pictorii Eugen Boncău, Coftstr
zute <
— Intr-adevăr. De aici cu reuniunea membrilor necesară actului de crea­ educarea estetică a mase­ lui nostru, sentimente de Jan Blesneac, Iuliu Hor- sau d
o deschidere aproape in- cenaclurilor „Lucian Bla- ţie, pentru a-şi satisface lor. care sînt animaţi toţi cei nak, Mihaela Grigoriu, la pa.
rerdisciplinară a membri­ ga", „Ritmuri", „Flacăra“ nevoia de adevăr, de fru­ Stimulaţi de fiecare ce îşi dedica forţa de Gheorghe Micluţ, Don)
lor cenaclului către cuvânt. — n.n.). An devenit tradi­ mos. nouă expoziţie, membrii creaţie înnobilării vieţii Roman, Rozalia Sîrbu, Ol-
Pe lingă cei menţionaţi ţionale colocviile de toam­ cercului au urcat conti­ spirituale a Văii Jiului, ga Balla, Ernest Ulrich,
loja, în majoritate oa­ Convorbire realizată de nuu treptele afirmării ar­ Semnificative sînt multe graficienii Eliodor Mihăi-
meni ai muncii în G.S.H., nă şi de primăvară . ale MINEL BODEA tistice. Mai mult, ca ur- dintre genericele pe care leanu, Constantin Cîmpea­
„Flacăra"
cenaclului
la-
mai pot fi amintiţi pro­ fiecai'e expoziţie le poartă: nu, artiştii fotografi Li-
fesorii Marioara Aslău, care sint invitate perso­ „Cărbune şi lumină", ma­ viu Dandea, Adrian Popa,
nalităţi de prestigiu din
Kaisa Boiangiu, Aurica întreaga ţară, şedinţele nifestare expoziţională găz­ Mircea Andraş. înşiruirea
lor ea, Mioara Misir. Mir- comune cu artişti plas- duită in august 1937 şi poate continua.
•ea Moţ, Tiberiu Mariş, tici, cu muzicieni de la dedicată Zilei minerului şi Desigur, seria mani­
inginerii Viorel Lucaci. şcoala generală n r. 4. Congresului educaţiei po­ festărilor expoziţionale
Ion Urdă ş.a. Idcea fun- Pentru a stimula actul litice şi culturii socia­ continuă. Acest veritabil
lamentală spre cart? ne-am de creaţie şi a atrage noi cenaclu — cercul de artă
orientat activitatea e a- condeieri am organizat, liste, „Omul şi condiţia
ceea de a deveni un focar sub îndrumarea comitetu­ sa", „Dimensiunea fantas­ plastică „Valea Jiului" —
îşi trăieşte cu intensitate
de cultură, de a contura lui de partid şi cu spriji­ tică a cotidianului", „Sub
un mod de receptare a nul comitetului sindicatu­ semnul realităţii”, expozi­ viaţă artistică.
valorilor culturale, de a lui din C.S.IL, a clubului ţie consacrală Conferinţei HORAŢIU ALEXANDRESCU
rrâi cultura. „Si de ru rg istul “ con cu rsu 1
— Ce aţi întreprins de creaţie „Flacăra", anul
practic în acest sens ? acesta avînd loc a treia CRONICA FILMULUI / !
— Am transformat de­ ediţie. ,,Locuri in inimă
liberat modalitatea de
desfăşurare a şedinţelor — Un număr apreciabil Filmul lui Robert Ben- întîlnesc alcătuind una
de lucru, fiecare dintre de creatori sini prezenţi ton (scenariu şi regie) dintre cele mai intere­
acestea cuprinzînd pe in viaţa literară a ţării. este una dintre cele_ ma 1 sante tipologii ale cine­
lingă lectura şi analiza __Creatorii noştri sint frumoase povestiri cinema-, matografiei americane,
unor creaţii originale şi prezenţi cu volume în edi­ tografice despre altruism. fundamental opusă stereo­
prezentarea unor valori turi (Neculai Chirica — Acţiunea se consumă în­ tipiei personajelor ele tip
culturale cu o deschide­ cu creaţii personale, numă- tre trei, patru personaje, western. Sally Field, extra­
celelalte contînd doar ca ordinară în acest rol trăit
fundal colorislic. Femeia cu o forţă de interioriza­
CRONICA DISCULUI plăpindă, adusă brusc pe re ieşită din comun, a
terenul realităţii prin fost răsplătită, in 1985,
Prezente româneşti peste hotare moartea soţului său, va cu Premiul Oscar pentru
cea mai bună interpréta­
găsi ajutor la doi necu­
noscuţi : un negru vaga­ le feminină. Dar portre­
Orchestra de cameră o- stantinescu a fost iniţial bond şi un orb, invalid tul femeii nu se împlineşte N un
landeză din Amsterdam, conceput în versiunea ca­ de război. Fraţi întru ne- de la sine, ci susţinîn- träger
sub bagheta cunoscutului merală, sub forma unui ndrociie, oî trăiesc una du-se pe acel fundal de 1988 î
dirijor român I-Ioria An- „Concert pentru cvartet dintre cele mai omeneşti personaje ce aglomerează Kxtr
dreescu, a înregistrat, pe de coarde" (1947). Muzica istorii despre generozi­ aparent Începutul filmu­ K.vt’r
discul pe care vi-J pre­ lui a fost reluată târziu tatea triumfătoare, prin lui. Filmările urmăresc a 50. 7-1.
— „Miracol“ (lucrare prezen-
zentăm, una dintre cele sub o formă nouă, orches­ Ui < IUSTIN A 'GliORlA OPRIŞ A d esc hi să tu CiiUeriile de artă nebănuita putere pe care surprinde totul ca pe un Fon<
expoziţia
in
dc
pictura
mai preţioase creaţii ale trală, prima sa apariţie din Deva). j-o dă speranţa aliată cu spectacol senzaţional. Nés­ 875 926
18 115
compozitorului Paul Con- avînd loc acum 32 de ani, gingăşia sufleteasca, mila tor Almendros a primit şi tenori.
stantinescu (1909—1903) — în februarie 1956 la Bucu­ şi abnegaţia. Dintre cei el Premiul Oscar pentru
„Coscert pentru orchestră reşti, sub bagheta maestru­ „Ecouri şcolare“ cea mai bună imagine.
de coarde". lui Constantin Silvestri. trei, femeia este cea mai „Locuri .in inimă" este
Absolvent al Conserva­ Lucrarea s-a impus de pe La Liceul de matemati- ginile „Ecourilor şcolare" slabă, dar şi cea mai pu­ un film despre o lume Vj
torului din Bucureşti, Paul atunci ca o magistrală pa­ că-fizică „Decebal" din De­ întâlnim creaţiile literare ternică. în fiinţa ei op­ obligată să se dezvăluie
Constanxinescu şi-a adus gină de muzică româ­ va au loc întâlniri perio­ ale unor tineri, materiale timismul, candoarea şi in nouăzeci de minute. Pont
o valoroasă contribuţie la nească, intrând definitiv dice cu creatori, priiej de cu caracter ştiinţific, de voinţa de a învinge se VERONICA PALADE se va
fi ac«
dezvoltarea artei muzi­ În marele repertoriu al cunoaştere a scriitorilor şi critică şi istorie literară ninsor
cale româneşti .contempo­ dirijorilor români şi de a operei lor. Demne de ce vorbesc despre Mihaî va si
rane. Creaţia sa, care îm­ peste hotare. După cum remarcat sint în acest Emiixescu, Nichita Slă- uncie
late c
brăţişează mai toate .genu­ mărturisea compozitorul sens dialogurile călduroa­ ■nescu, Nicolae La'biş, ori oră d
care menţionează prezenţa Un premiu pentru creaţie literară
rile, modernă ca tehnică la prima audiţie a „Con­ se purtate cu prozatorii pera tu
componistică, se sprijină certului" : .„Temele lucră­ Radu Ciobanii, Gligor Ha- elevilor liceului Ja con­ domiciliat în Lupcni, ¡-a fi CU]
pe folclorul românesc şi rii de faţă sint create în şa, cu poetul Aurel D. cursurile şcolare -şi dc crea­ în cadrul concursului fost atribuit un premiu 7 şl i
cele n
cuprinde muzică simfoni­ structura şi elementele cîn- Cîmpeanu, cu profesorul ţie, diverse curiozităţi. de creaţie literară pentru pentru volumul „Povestiri 3 şi r
că, de cameră, lucrări tecului popular, utilizînd Dumitru Susan ş.a. O mo­ Toate se vor un c.ald oma­ profesionişti, inclus etapei pe o temă dată" sau ceaţă
concertante, operele „O totodată procedee armo­ dalitate însemnată de pro­ giu cuvântului scris, odor republicane a Festivalu­ „Pseud o-etico-panora rn a ”. chici in
noapte furtunoasă" şi nice, polifonice şi de con­ movare a scrisului elevi­ care îl mînuiesc în nu­ lui naţional „Cîntarea Un premiu ce răsplăteşte
„Pană Losnea Rusalim", strucţie mai evoluate şi lor o constituie revista mele adevărului şi fru­ României", ediţia a VI-a,
coruri pe melodii populare mai îndrăzneţe". „Ecouri şcolare" care în mosului artistic. prozatorului Corneliu Ră- talentul, calitatea scrisului
ele 1933 împlineşte 11 ani de DANIEL MARIAN dulescu. membru al Uniu­ său, pentru care merită
„Concertul" de Paul Con- Prof. ELENA TÂMAŞAN activitate. Răsfoind pa­ elev nii Scriitorilor din li.S.ÎÎ, toate felicitările.