Page 69 - Drumul_socialismului_1988_02

| „ZIUA CEFERIŞTILOR*

ţ
î Omagiu muncii lucrătorilor feroviari

I& 4 |
J Tradiţionala zi a cefe­ Se împlinesc 55 de ani după Congresul al IX-
riştilor, sărbătorită în de la acel eveniment e- lea, cînd în fruntea
partidului şi statului a
fiecare an în prima du­ roic, care a prevestit fost ales fiul cel mai de
Í minică de după 16 fe­ vremurile noi ce aveau seamă al naţiunii, tova­
să vină şi care fac azi
bruarie, prilejuieşte des­
toinicului detaşament al parte integrantă din via­ răşul Nicolae Ceauşescu,
feroviarilor evidenţierea ţa ceferiştilor, a între­ şi în munca şi viaţa ce­
activităţii şi rezultatelor gului nostru popor. Pen­ feriştilor s-au petrecut
A L COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C, obţinute, a contribuţiei tru că astăzi, harnicii înnoiri fără precedent. ,
lor neîntrerupte la dez­ lucrători feroviari, ală­ Au fost date în exploa- ţ
Sil AL C O IU S I I I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N voltarea economico-socia- turi de celelalte colecti­ tare noi obiective, s-au i
lă a patriei. ve muncitoreşti din ţa­ efectuat ample lucrări ’
ră, îşi pun amprenta du­ de electrificare şi mo­
Sărbătorim deci în a- rabilă, sub conducerea dernizare a lucrărilor de
ccastă a treia duminică
Anul XL, nr. 9 412 DUMINICĂ, 21 FEBRUARIE 1938 4 pagini - 50 bani f a lunii februarie, cum o partidului nostru comu­ transport şi telecomuni- i
\ facem de- mulţi ani în nist, pe tot ceea ce se caţii pe calea ferată, de- 1
terminînd o mai mare \
înalţă nou, frumos şi
l acest timp eroic, marcat operativitate, productivi- ^
1 de împlinirile fără pre­ trainic în România.
\ cedent ale „ E p o c i i In anii construcţiei so­ (Continuare în pag. a 3-a) \
cialiste şi cu deosebire
Nicolae Ceauşescu", Ziua
Succes deplin lucrărilor \ ceferiştilor. Ne îndrep­
\ tăm gîndul curat, cu res­ Mereu la datorie,
pect, spre oamenii har­
\
Conferinţei judeţene a deputaţilor \ nici şi devotaţi de la cu abnegaţie şi dăruire
calea ferată, care între­
\ ţin, prin veghea lor ne­
Miine, 22 februarie, au A crescut de peste două aducă o contribuţie sub­ \ clintită, pulsul dinamic Cocheta gară a Devei pleacă zilnic din gara ,
loc la Deva, lucrâriie Con­ ori valoarea producţiei stanţială la creşterea ba­ al economiei, al tuturor la o oră de trafic intens. noastră spre toate zările i
ferinţei judeţene a deputa­ marfă Industrială, precum ze! de materii prime şî e- sectoarelor de activitate, Lume multă pe ■ peroane. ţârii ? Puteţi lua pe ori- ^
ţilor consiliilor populare mu. şi cea a producţiei agri­ nergetîce a ţării, la sa­ \ al vieţii sociale. Se aşteaptă cu înfrigura­ care din cele 60 de tre- i
nicipale, orăşeneşti şi co­ cole, s-au realizat progra­ tisfacerea, în bună măsu­ Dar gîndul se întoarce re, cu bucurie, cu emoţie, nuri de călători. Ori pu- J
munale. me de Investiţii ce depă­ ră a nevoilor sale de ener­ \ mai mult în timp, la acel cu regrete... Trenuri plea­ fel/ însoţi unul din ceie \
Expresie a adincirii de­ şesc 105 miliarde lei şi gie şi oţel, de materii \ 10 Februarie 1933, cînd că, trenuri vin. Şeful sfa- 136 Irenur de marfă care 4
mocraţiei noastre socialis­ multe altele. prime şî bunuri de con­ \ muncitorii ceferişti au ţiei, inginerul Cheorghe frec in 24 de ore prin sta- '
te — proces desfăşurat per­ Anii care au trecut de sum. în acest scop, jude­ plătit tribut de sînge în Niţă, ne face o propu­ fia C.F.R. Deva. Servi­
manent sub directa condu­ la ultima conferinţă jude­ ţul nostru a fost perma­ \ faţa atelierelor „Griviţa"- nere : „Doriţi să vă nu­ ciile sint excelente. Casie­
cere a secretarului general ţeană a deputaţilor, de la nent sprijinit prin investi­ \ Bucureşti, pentru liber­ măraţi printre cei aproa­ rele Lidia Tomotaş sau i
al partidului, tovarăşul cel de al lll-lea Congres ţii, care au asigurat o tate şi dreptate socială. pe 8 000 de călători care Lenuţa Adincu eliberează '
Nicolae Ceauşescu — Con­ al consiliilor populare, au dezvoltare economico-so- \ bilete cu toată solicitudi­
ferinţa judeţeană a depu­ însemnat pentru poporul cială armonioasă a tutu­ \ nea, impiegaţii de mişca­
taţilor îşi desfăşoară lucră­ nostru o perioadă de rod­ ror localităţilor sale, aşa V re Petrlşor Farcaş şl Pe- i
rile la scurt timp după îm­ nice împliniri în înfăptui­ cum s-a prevăzut în urmă tru Anghel veghează cu )
plinirea a 2 0 de ani de la rea prevederilor Congresu­ cu 2 0 de ani, o dată cu maximă atenţie la regula- 4
reorganizarea administrativ- lui al Xlll-lea al partidu­ reorganizarea admînistra- ritatea trenurilor, şefii de i
teritorială a patriei, acţiune tiv-teritorială a ţării. manevră Petru Şchiopu şl 1
cu largă inrîurire asupra lui, de acumulări cantita­ în opera de edificare \ Vlorel Irlna, ca şl mane- ţ
destinelor fiecărei locali­ tive şi calitative care ne socialistă, multilaterală a \ vranţii Petru Cănija, Cos- I
tăţi. apropie de obiectivul stra­ patriei, consiliile populare tică Chebu, Aurelia Petcu, ’
tegic al actualei etape, de \ magazinerii de tranzit Du- l
Conferinţa judeţeană a trecere a României în rîn- — organe locale ale pu­ mitru Gheorghina şl Petru 1
deputaţilor reprezintă o terii şi administraţiei de \
formă concretă, cuprinză­ dul ţărilor mediu dezvol­ stat — s-au afirmat tot \ Manga îşi fac cu conştiin- 1
toare a participării direc­ tate. Toate aceste împli­ mai convingător în condu­ \ ciozitate datoria, zi şi ţ
te, conştiente a oamenilor niri au fost posibile sub cerea activităţii economi- noapte, pe orice timp. A- I
şa că... „Trenul accelerat )
muncii, a tuturor cetăţeni­ conducerea înţeleaptă a co-sociate în profil terito­ V
lor, fără deosebire de na­ Partidului Comunist Român, rial, în transpunerea în \ 242 pleacă peste cinci mi- \
Poftiţi (
nute
direcţia...
în
ţionalitate, la elaborarea a secretarului său gene­ fapt a politicii partidului.
şi înfăptuirea politicii ral, tovarăşul Nicolae Sarcinile pentru acest în vagoane..." se revarsă i
partidului şi statului nos­ Ceauşescu, şi constituie an şi pentru întregul cin­ din difuzoare glasul crai- 1
tru.' un corolar al epocii pe ca­ cinal sînt mobilizatoare. I nicei. ţ
Datorită politicii înţe­ re cu mîndrie o numim ,,E- Ele pun şi în faţa consi­ Nu urcăm. Preferăm să 1
lepte de dezvoltare echi­ poca Nicolae Ceauşescu". liilor populare din judeţul j notăm realizările cu care !
librată şi armonioasă a Judeţul Hunedoara s-a nostFU imperativul perfec­ colectivul staţiei C.F.R. I
ţionării continue a activi­
tuturor localităţilor ţării, bucurat în tot acest timp tăţii, îmbunătăţirii muncii j Deva cinsteşte „Ziua ce- ţ
potitică promovată că de atenţia deosebită a lerlştilor". Aşadar, pe cele ■
clarviziune ştiinţifică de partidului şi statului, a deputaţilor, creşterea par­ I 20 de zile din februarie"
către tovarăşul Nicolae secretarului său general, ticipării acestora la ela­ f tonele transportate - de­
Ceauşescu, judeţul Hune­ iar ritmurile în care a e- borarea şi înfăptuirea ho­ păşite cu 28 la sută, sar- i
doara a cunoscut în cele voluat pe toate planurile tărîrilor. Decisivă este con­ 11 decembrie 1987, ora 12, 25, zi intrată în istoricul liniei cina statică pe osie - cu -
două decenii care au tre­ atestă acest adevăr. Dez­ secvenţa cu care ei vor de cfd ferate Deva — Brad, citul echipajul locomotivei tor-
Căta, ajutorul Clheorghe O-
mat din mecanicul Emilian
cut de la reorganizarea voltarea în profil-teritorial acţiona in continuare pen- laru şi instructorul Simion Tric parcurg primul drum DUMITRU GHEONEA
administrativ-teritorială o a economiei judeţului a cu călători pe acest traseu.
dezvoltare fără precedent. permis ca acesta să-şî (Continuare în pag. a 2-a) Foto NICOLAE GHEORGHIU (Continuare în pag. o 3-a)
Reporter pe şantier
înalta tensiune a răspunderii La panoul de onoare ■' BATERIA DE COCSIFICARE nr. 3 CĂLAN i
muncitoreşti al muncii După cum se ştie, bateria de cocsificare nr. 3 din
•cadrul C.S. „Victoria" Călan se află încă în faza dc
venit la Termocentrala bizui, care deseori a dat care alimentează cu ener­ construcţie. Nu mai vorbim aici despre nedoritele
Mintia. Tot electrician. dovada temeinicei sale gie electrică agregatele şi | „ruperi de ritm" petrecute în graficele de lucru şi nu
Aici, in paralel cu mun­ pregătiri profesionale, 'mal­ motoarele, întregul sistem „ ne mai oprim asupra termenelor care au suferit, la
ca, a urmat la seral şJ a tei răspunderi de comu­ de utilaje ce intră in corn- | rîndul lor, dese modificări. Cert este faptul că acest
absolvit liceul, apoi şcoala nist, de energetician, un ponenţa grupurilor turbo- ' obiectiv de investiţii dispune în prezent de o plani­
de maiştri energetlcieni. tovarăş care ia ce cinste generatoare. El este cel J ficare riguroasă, de grafice de execuţie bine stabilite
Aici, de fapt, in acest pu­ colectivului nostru". care pregăteşte instalaţii- I — în funcţie de condiţiile obiective existente şi de
ternic colectiv muncitoresc In discuţia pe care am le şl face admiterea la ' importanţa majoră, pentru economie, a noii capaci­
al „Stelei de pe Mureş", avut-o cu eroul acestor lucru a echipelor de repa­ tăţi de producţie. Prin urmare, bateria de cocsifi­
şi-a desăvirşit electricianul rinduri am căutat să-l cu­ raţii şi întreţinere. Urmă- •> care nr. 3 îndeplineşte toate... criteriile pentru a i se
principal Trofin Tod, de noaştem mai bine, să pă­ reşte modul in care se e- 1 acorda atenţie maximă din partea tuturor factori­
la secţia „exploatare elec­ trundem mai adine in di­ xecută lucrările respective , lor răspunzători. Şi, în primul rînd, din partea cu­
trică" statutul său profe­ feritele aspecte ale mun­ şi face preluarea instala- t noscutei „triplete" — constructor, proiectant, benefi­
sional, de comunist, de cii şi vieţii sale, legate ne­ (iilor după revizii, repara- « ciar.
om ai muncii, situindu-se mijlocit de activitatea în­ fii sau chiar a celor de j In perioada de ridicare a bateriei respective —
nu o dată, pe locuri frun­ tregului colectiv de ener­ investiţii. Nu mai subliniez I planificată să se încheie în prima jumătate a lui 1989
taşe in întrecerea sociaiis- getlcieni. că, in cazul unor avarii j
tă pe secţie şi pe între­ - Căre sînt, Trofin Tod, accidentale, de modul in (Continuare in pag a 2-a)
prindere.
atribuţiile şi sarcinile u- care cunoaşte instalaţia şi '
Sint citeva date succin­ nui electrician principal la acţionează in colaborare
te din „dosarul muncito­ camera de comandă cen­ cu dispecerul de tură, de- ' Un perimetru
resc" al unui energetician trală a unei termocentrale pinde eliminarea grabni- |
„considerat de mai mulţi puternice, cum este cea că a defecţiunilor şi repu- , deosebit de animat
ani — preciza, atunci cînd de la Mintia ?
* Este de loc din zona nerea agregatelor in func­
| Brad, mai exact din ni l-a recomandat mais­ - Sînt numeroase şi toa­ ţiune. Deci, la noi nu ai J însoţiţi de sing. Ştefan acţionează în numeroase
J Luncoiu de Sus. Din cei trul principal specialist, te Importante pentru bu­ voie să greşeşti, o singu- | Tătărăşanu, din cadrul alte puncte de lucru — de
loan
Damian,
secretarul
o
( 45 de ani, ciţi are înscrişi organizaţiei de partid a nul mers al activităţii cen­ ră greşeală, pildă, manevră J serviciului investiţii al la cota „zero" pină la
C.S.V. Călan, am poposit
i
de
poate
tralei in ansamblul ei. In
greşită,
pe răbojul vieţii, 28 ii are
schelele metalice ce sim­
J trecuţi in cartea de mun- secţiei exploatare electri­ primul rînd, electricianul însemna scoaterea unui 1)0 şantierul bateriei de bolizează... acoperişul. Pri­
| că. Primii zece ani, după că, ei insuşi un pion prin­ este cel care execută zil­ generator sau a mai mul- t cocsificare nr. 3. Perime­ mul om pe care îl abor­
' absolvirea şcolii proiesio- cipal in ansamblul activi­ nic, in tura sa, controlul torc, chiar a centralei, din I trul nu prea mare — unde dăm este ing. Ion Şeulea-
nale, ca electrician la tăţii colectivului - ca unul şi întreţinerea in bună funcţiune pe o perioadă ' se construieşte noul obiec­ nu. „Sînt şeful unui punct
\ Uzina „Victoria" Călan, din oamenii de bază nu staze de funcţionare a in­ tiv — este deosebit de a- de lucru de aici — ne
I cum se numea pe atunci doar al secţiei electrice, stalaţiilor electrice de 0,4 MIRCEA LEPĂDATU nimat. Diferite utilaje de spune interlocutorul — şi
’ marele combinat siderur- ci al întregului cofectiv. kV, de 6 kV — serviciile transport şi de ridicat se
| gic de astăzi. Din 1971 a Un om pe care te poţi interne cum sînt numite — (Continuare in pag. a 2-a) află Intr-o permanentă şi MARIN NEGOIŢĂ
vioaie mişqare în jurul
mmmm / mmm* * mmm* t mmm* * mmm* r jmt bateriei, iar constructorii (Continuare în pag. a 2-a)